Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)
1970-01-04 / nr. 1
IIII I II s îI Lingă cuptoarele veşnic nestinse ale carbidarilor şi sticlarilor, in camerele de comandă ale centralelor electrice, in preajma sclipitoarelor retorte ale chimiei, in cabinele locomotivelor, mii şi mii de oameni ai muncii au vegheat pentru ca primele zile ale anului nou să însemne un pas „cu dreptul" in munca pentru realizarea sarcinilor de seamă ale ultimului an al cincinalului — 1970. Reprezentind, in aceste zile de meritată odihnă, întreaga masă de oameni ai muncii de pe meleagurile patriei, cei care, prin natura muncii lor, sint indispensabili desfăşurării normale a proceselor de producţie, s-au achitat cu un ient ce li s-a inemţet, con pe deplin 2 an, ca ziudin speţă an ciur., pe cote de diminaţe Ni s-a retatjprin telefBni ca in toate uniţili judeţului nostru unde subcrează ci flux continuu, prnele două zile ale anului 1970 in tronsemnat realizări se intarie in producţie, confirmind plăbirea colectivelor de nume de a nu precupeţi nici un sfer! pentru a asigura declăsarea normală, ritmică, pentru realizerea integrală a sarcinil de plan pe acest an. In noapte de region, la fabrica de stot combinatului !' ! TEMELII SOLIDE REALIZĂRILOR sighişorean, cinstea de a realiza primele produse in contul anului nou a revenit schimbului condus de maistrul Gerthner Otto. Maşinile automate de fabricat sticle au funcţionat ireproşabil sub atenta supraveghere a oamenilor. La cumpăna celor doi ani, membrii acestui schimb s-au oprit pentru citeva clipe pentru a-şi ura un an nou fericit şi bogat in realizări. A continuat apoi „asaltul" cu sarcinile acestui an. Dimineaţa, în prima dimineaţă a acestui an, schimbul preda lucrul raportind depăşirea planului cu aproape 4.300 bucăţi sticle şi borcane. A fost primul succes al acestui an, succese care a însufleţit şi mobilizat celelalte schimburi. In primele două zile cele mai bune rezultate le-a obţinut schimbul condus de Moisei Paniş, evidenţiindu-se in mod deosebit operatorii Emanoil Ţifrea, Nicolae Ciuraru, Aurel Iosif, Gheorghe Marinescu şi Ioan Costea. Consemnăm cu satisfacţie realizările colectivului fabricii de sticlărie care a realizat peste prevederile planului pe 1 şi 2 ianuarie o producţie de circa 45.000 bucăţi sticle şi borcane. In aceste zile ale noului an am găsit la posturi şi pe destoinicii feroviari tirgumureşeni. Trenurile soseau şi plecau conform orarului stabilit. Ni s-a părut curios că în preajma revelionului nu toată lumea se afla în „criză" de timp. Mecanicul Gheorghe Voşloban de pe o locomotivă Diesel ataşată trenului 406 pleca din Tg.-Mureş în ultima sa cursă din 1969. Sute de călători aveau să petreacă revelionul in compartimentele lor şi, in alunecarea vagoanelor, cei M. MUREŞANU î I râmaşi pe peron au putut zări in frinturi de-o clipă, în secven- iţe repede mişcătoare, imaginea călătorilor necunoscuţi, dar care , fără îndoială aveau să-şi ureze jj in călătoria lor un an nou feri- S cit, aveau să închege noi prietenii, aveau să păstreze peste ani amintirea revelionului lor, neobişnuit petrecut in trenul 9 406. In aceeaşi noapte şi-au făcut pe deplin datoria şi mecanicii Gheorghe Pantea, Teodor Olariu, Daroczi Pavel ca şi mulţi alţi feroviari de la mişcare, revizia de vagoane, telecomunicaţii, întreţinere. Uzina III din cadrul Fabricii de geamuri din Tîrnăveni — unul din tinerele şi modernele vlăstare ale industriei judeţului. “ Pentru colectivul acestei secţii noul an a însemnat deopotrivă „botezul focului" şi confirmarea înaltelor cunoştinţe ale sticlarilor. Inginerul Vasile Toropane (Continuare în pag. a 2-a)II Anul XXII. Nr. 1 (3.666) Duminică, 4 ianuarie 1970 4 pagini, 30 de bani COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la', posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi împliniri ale poporului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico-materiale a noii orînduiri, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea in revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa naţiunii noastre socialiste; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român, liber şi stăpîn pe destinele sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. In acest an munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii şi-au găsit îniucuiparea un noi reanzon pe tamilul prootocraţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei acesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succeselor obţinute în dezvoltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. In faţa noastră stă datoria de a pune in valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creşterii burtfistării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare , ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socialismului vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creînd astfel condiţiile pentru transpunerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea. In primele rlnduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, in acestTn partidul şi statul nostru au desfăşurat o imtensă activitate internaţională, ajc* ynntrihntin In .ptTZtill J^nPT1 nostru destincfere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridiadele globului, prestigiul ei pe arena mondială. In viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înţelegere şi colaborare; realitatea a confirmat încă o dată justeţea politicii externe a ţării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare intre popoare. In pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contemporane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a sa dezvolta libere şi stăpîne pe soarta lor, de a tăi în pace şi înţelegere, pe baza deplinei calităţi în drepturi; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii din forţă şi dominaţie, a dictatului şi agresiunii.Pe continentul nostru s-a accentuat curent şi,iavorabil înfăptuirii securităţii europene- masele populare, numeroşi oameni politicii— inclusiv cercuri guvernante — se pronunmă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, in lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acţiona consecvent pentru unitatea sistemului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ţara noastră va continua totodată, să-şi amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orînduire social-politică, sporindu-şi participarea la schimbul internaţional de valori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism îr noul ar. Poporului român îi jiVu Cnyst, use ',Ji. iptV•.Tvt' Vfe -A urica şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mondial vor dobindi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Desfăşurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei sărbători de Anul nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noastre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cu mai multe satisfacţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist ! La mulţi ani tovarăşi şi prieteni ! Barajul „Timiş —Trei Ape“ Constructorii reşiţeni au terminat la sfîrşitul anului trecut un nou şi important corrolex hidrotehnic pentru alimentaea cu apă industrială a unităţii de producţie ale centralei siderupee din Reşiţa. Situat pe vrrsantul de est al munţilor Semeni, la locul denumit „Timiş — Trei Ape", complexul cuprinde un baraj înalt de 30 m, pentru realizare căruia s-au folosit peste 140500 mc mmateriale. Prin structura sa compoziţională, barajul „Timiş — Trei Ape" este prima construcţie hidrotehnică de acest fel realizată în ţara noastră. Aici se va forma un lac de acumulare cu o capacitate de 4,8 milioane mc. Lacul va asigura sporirea debitului Bîrzavei cu mai mult de 200 litri apă pe secundă, ceea ce va permite îmbunătăţirea substanţială a aprovizionării cu apă industrială a uzinelor reşiţene. O dată cu acest complex hidrotehnic, în jurul barajului „Timiş — Trei Ape" s-a conturat şi o nouă zonă turistică şi de agrement cu legături directe spre pitoreştile cabane de pe Semenic şi Muntele Mic şi cu drumuri de acces spre şoselele naţionale ce pornesc din Caransebeş spre Bucureşti, Haţeg, Timişoara şi Reşiţa. (Agerpres) m ic® UN NOU COMPLEX BALNEOCLIMATERIC IN CONSTRUCŢIE In pădurea Crăiasa, din judeţul Maramureş, a început construcţia unui complex balneoclimateric pentru tratarea afecţiunilor reumatice. El va dispune între altele de două mari bazine de apă sărată. De asemenea, se construieşte un hotel, un restaurant, o staţiune pentru încălzirea şi pomparea apei şi altele. Complexul urmează să fie dat în folosinţă o dată cu deschiderea noii stagiuni de tratament balnear din primăvara anului 1970. I Pagina a 4-a INTERNATIONALA | 1 ACTUALITATEAI NINGEA CU LUMINI... ... Doi boboci, înalţi de-o şchioapă, înfofoliţi pînă peste urechi, stau în zăpadă. — La mulţi ani. Dorinei, şi să creşti mare, mare. O să vă îngheţe năsucurile. —■ Nu ni-i frig, măi nene! Am venit cu Anda să-i arăt cum ninge cu lumini frumoase. Ea încă n-a văzut aşa ceva. Uite, uite ... Ninge cu lumini... E momentul emoţionant al acului de ceasornic, e clipa fascinantă a jocului de artificii, a valsării confetiilor şi a serpentinelor. Parcă şi văzduhul e părtaş. Stă neclintit. Lasă urarea şi cîntul, iubirea şi bucuria să se logodească şi să străbată în voie imensa lui eşarfă de lumini. Se aud bătăile ceasornicelor, salvele de tun, şuierul prelung al sirenelor... Fii binevenit, An nou ! Ferestrele sînt larg deschise. In ele buchete de oameni veseli: cîntă, se îmbrăţişează, ciocnesc cupele de vin. Se fac semne de la un bloc la altul, se ridică pahare. Se comunică pe aceeaşi lungime de undă. E unda care uneşte şi desparte timpul, care ridică emoţia la cea mai înaltă tensiune a bunătăţii oamenilor, a încrederii lor, a sincerităţii şi năzuinţelor lor comune. La parterul clădirii cu numărul 33, o femeie cu rochiţă mov, stă pe buza geamului deschis. Toţi cei dinăuntru rînd cu hohote. Femeia are în mină un pahar cu şampanie. Toastează cu vecinii, cu lumina, cu noul an: — Sînt Fericirea ! Toată familia mea se numeşte Fericire! La mulţi ani, oameni. Bună dimineaţa Bucurie nouă! Nu o întrerup. Fiece întrebare ar fi o greşeală. Cartierul întreg îi răspunde. Aleea Carpaţi e acum Aleea Fericirii. Mă retrag încet, mai mult pe furiş. Nu vreau să tulbur strălucirea legendei care se ţese atît de superb. Pe linia ferată zăresc o siluetă şi un felinar. Reporter: La mulţi ani, nene ceferistule! — La mulţi ani, trecătorule! — îmi răspunde. Rep.: Dumneata cînd faci Revelionul? — Dimineaţă, după ce termin slujba. Rep.: Spor la treabă şi cît mai multe bucurii ! — Mulţumesc, la fel ! Rep.: Cum vă spun colegii? — Simplu: Csizmás. După cîteva clipe, de departe, dintre linii, aud aceeaşi voce: — Alo, trecătorule ! De ce m-ai întrebat cum mă cheamă? ...Sală împodobită cu farmecul specific tinereţii. E sala de festivităţi a Fabricii de mobilă „23 August" din Tg.-Mureş. Aici primeşte carate noi un frumos şi interesant obicei, pe cale să devină — şi va deveni ! — tradiţie. Organizaţiile U.T.C. ale Iprofil „23 August", ale fabricii de pielărie şi mănuşi, împreună cu cele de la C.I.A. şi întreprinderile comunale, organizează acţiuni comune. Revelionul e a patra acţiune în 1969. Cei mai merituoşi tineri sunt invitaţi să participe la asemenea întîlniri. Fiecăruia i se cuvine cuvînt de laudă, cinstire, preţuire. Oare cite năzuinţi răsar acum în inimile lor? E noaptea speranţelor şi a marilor planuri. Să vedem — dacă nu cumva sîntem prea indiscreţi. Vilmoş Radu: Doresc succes, sănătate pentru mine, familia mea şi pentru toţi tinerii. Dansez de zece ani în formaţia noastră artistică. Să joc cît mai bine cu soţia mea, să cîştigăm un concurs pe ţară in 1970. Fetiţa noastră Melinda să înflorească mereu . . . Árpád Molnár: Aceleaşi dorinţe le am şi eu. Fac însă o precizare. Nu avem copil. Deocamdată. Soţia mea, Rozalia, doreşte foarte mult un urmaş. Rep.: Şi dumneavoastră...? Sunt de acord! Dar numai în... 1970. ... Idilă. Un poem delicat, încărcat de briliante şi semnificaţii. Eroii: Margareta Hagău (I.I.S. Mureşul) şi Teodor Nemeş (C.I.A.). Stăm de vorbă. De fapt, mai mult ne înţelegem din priviri. Amîndoi au foarte multe de spus. Fiecare doreşte ca celălalt să înceapă discuţia. Intr-un tîrziu. Ea: Aş avea foarte multe de spus. Gînduri, năzuinţe, planuri. Dar, ore şi cîte nu-şi visează un om în noaptea asta! Aş vrea ca în 1970 să mi se împlinească toate visele, dorinţele personale, intime. El: Şi eu îmi doresc acelaşi lucru... E o scenă presărată cu farmec, cu tot ce poate fi mai frumos în viaţa a doi tineri. Nu îndrăznesc să le tulbur nici lor sentimentele, li privesc. Au gînduri frumoase şi e păcat să fiu indiscret. E fermecătoare această melodie înfiripată în tăcere. Cei doi tineri îşi spun foarte multe deşi nu mi-au destăinuit aproape nimic. Se ţin de mîna şi inimile lor vibrează la fel... El: Oh, era să uit Aseorg_am cumpărat cite un loz în plic. Să ne încercăm norocul — cum se spune. Cu o condiţie: să le deschidem la miezul nopţii. Credeţi că am rezistat? Nici vorbă ! N-am avut răbdare şi fiecare, pe ascuns, ne-am uitat la ele. Ce credeţi? Coincidenţă. Amîndouă sînt cîştigătoare, priviţi. Fiecare am cîştigat cîte 6 lei. Dar, nu suma e importantă. Rep.: Nu cumva bănuiţi, aşa, din întîmplare, unde şi cînd se va putea juca la o nuntă? El: Cît de curind şi poate tot în sala aceasta. Vă invităm... Rep.: Să fie într-un ceas buni ...Alte mese, alte grupuri. Tineri şi speranţe şi visuri şi doruri laolaltă. Margareta Varodi: Am 20 de ani şi parcă toată lumea asta e a mea. Gînduri? O listă întreagă, o pagină de ziar. Dar, îi las pe oameni să le ghicească... Floarea Moldovan: Are dreptate Margareta: oamenii trebuie să întrezărească visele altora. Şi eu am tot 20 de ani şi cel puţin tot atîtea planuri ca şi prietena mea. ...Sunăm la uşa unui apartament. Rep.: Corina, tu la 5 ani ai tăi, ce-ţi doreşti de la 1970? — Să cresc mare, să fiu bună şi să o iubesc pe mămica şi pe tăticu. Aşa-i mămica? Tot în acest apartament, din veselul grup se desprinde o fată. L. M.: Oh, nici nu vă închipuiţi cîte aş avea să vă spun. Nu pot, totuşi, sunt ginduri ascunse şi zăvorite bine în inimă. Am aşteptat cu nerăbdare să văd această clipă a sosirii lui 1970. Am o încredere fără margini în acest an. ... Piaţa Trandafirilor e inundată de culori şi peste ea se revarsă muri largi de bucurie. Ceasul din vestitul turn tîrgumureşean bate mai prelung ca de obicei, cîntă minutul şi interpretează simfonia din cumpăna anilor. In restaurante — o adevărată şi splendidă săr- PETRE GIURGIU (Continuare în pag. a 2-a) 8 . 2 NIREŞTEAN IOAN, mecanic la Uzina electrică din Tg.-Mureş, la tabloul de comandă al turbinelor. Lucrează la acest serviciu de 37 de ani. A petrecut un serviciu peste 20 de revelioane. (Foto: Z. HARAGOS) O vioară și o orchestră cînta... Momente matrimoniale „CASA CĂSĂTORIILOR" din municipiul Tirgu-Mureş, frumoasă şi, în acelaşi timp, foarte intimă amenajare de dată recentă. Intr-una din dimineţile unei zile a Sfîrşitului de an, ZECE tinere perechi au răspuns un „DA!“ la tradiţionala întrebare a ofiţerului stării civile dacă sunt de acord să-şi lege destinul pentru tot restul vieţii. Numele ultimei perechi, tîmplarul de mobilă fină Constantin Dascălu şi lucrătoarea din comerţ Etelka Frunză, sunt trecute în registrul stării civile în dreptul numărului de ordine 900. Unchiul mirelui, celebrul jucător de fotbal de la „U“ Cluj , Tony Dascălu, cu care Ion Chirilă îşi începe „măiastra-i carte“ Şepcile roşii, are cele mai multe emoţii: prima lui participare la căsătoria unuia dintre nepoţi. Un alt moment matrimonial, din aceeaşi zi. La maternitatea din municipiu a avut loc cea de-a 30-a naştere gemelară din anul 1969! In prezent populaţia Tîrgu- Mureşului depăşeşte 100.000 de locuitori, faţă de 30.000, in urmă cu 20—25 de ani.