Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)
1970-01-29 / nr. 22
ieri au început ADUNĂRILE GENERALE IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE Prin problemele pe care le dezbat, prin hotărîrile pe care le adoptă, adunările generale ce au loc la începutul fiecărui an constituie un eveniment de seamă în viaţa cooperativelor agricole. In condiţiile acestui an ele au insă o semnificaţie deosebită, o importanţă excepţională pentru continua dezvoltare a agriculturii cooperatiste. Adunările generale ce au avut loc ieri în 10 cooperative agricole din judeţ au dezbătut pe larg măsurile stabilite recent de conducerea partidului în vederea dezvoltării agriculturii cooperatiste, măsuri concretizate în hotărîrea plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a C.A.P. din decembrie 1969. Pn baza acestor măsuri şi în funcţie de condiţiile concrete din fiecare unitate, adunările generale discută şi aprobă noile norme, formele de organizare şi de retribuire ce se vor aplica începând cu acest an în fiecare cooperativă agricolă. Deci, în această primă adunare generală se precizează amănunţit ce trebuie făcut pentru perfecţionarea activităţii organizatorice şi de producţie, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor mari ce revin agriculturii cooperatiste. La aceste prime 10 adunări, pe lingă reprezentanţii organelor agricole judeţene au luat parte secretarii şi alţi membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid. Astfel, la a dunările generale ale cooperatorilor au luat parte: la Sînpetru tovarăşul Nicolae Vereş; la Rîciu tovarăşul Ioan Cozma; la Dedrad tovarăşul Nicolae Cioloşan; la Deal tovarăşul Ernest Szotyori; la Acăţari tovarăşul Liviu Sebestyén; la Zau de Cîmpie tovarăşul Ştefan Prugai; la Gorneşti tovarăşul Francisc Lakatos; la Rntinele tovarăşul Ioan Benkö; la Albeşti tovarăşul Gheorghe Mihai şi la Ogra tovarăşul Géza Fodor, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. In zilele ce urmează asemenea adunări vor avea loc în toate cooperativele agricole din judeţ. Ţesutul şi cusutul, îndeletniciri vechi de cînd lumea, au rămas prezente şi sînt practicate şi astăzi cu aceeaşi plăcere şi isteţime de multe femei din satele şi comunele judeţului nostru. Arta de a împleti în covoare curcubeul firelor de lînă, de a prinde în firul acului frumuseţile naturii înconjurătoare constituie o permanenţă îndrăgită şi de femeile din Rîpa de Jos. Din frînturi de fir şi de culoare, mîinile lor harnice şi deprinse cu măiestria ţesutului şi cusutului, cu drămuirea desenului şi alegerea culorilor leagă fresce neîntrecute în frumuseţi. Ele îmbracă locuinţele, fetele şi flăcăii. Podoabele, adevărate unicate artistice, au o certă valoare, sînt preţuite şi căutate pînă departe de iubitorii de frumos, de artă populară autentică. Acum, în miez de iarnă, cînd treburile gospodăreşti ale femeilor s-au împuţinat, arta ţesutului şi cusutului umple aproape toate zilele şi serile. Puţine sunt casele în care să nu găseşti un război de ţesut, unde să nu se adune peste zi sau seara femeile şi fetele cu preocupări artistice. Aşa a surprins fotoreporterul nostru, acasă la ea, pe vrednica şi talentata ţesătoare Victoria Crăciun şi pe vecina ei, Tudorica Crăciun. La ea şi la altele, se deprind tainele ţesutului, se asigură preluarea de la generaţiile vîrstnice a unei tradiţii şi moşteniri folclorice pline de farmec şi poezie. Prin firul de tort, prin pastelul culorilor şi desenul furat naturii, ceva din sufletul strămoşilor este prezent în noi şi va fi transmis şi celor care ne vor urma. £› ›£› ›£› ›£› «‚ © © © © © © © © © © © ̇ ̇ © © © © VREMEA Timpul probabil: Vremea continuă să se încălzească, cerul va fi mai mult acoperit, vor cădea precipitaţii temporare sub formă de ploaie, care vor favoriza formarea poleiului. Temperatura în creştere, minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi 0 grade, maximele între plus 2 şi plus 7 grade. Vine slab pînă la potrivit din sud-est. Dimineața ceață locală. «. Raidarachetă Primul popas l-am făcut la Voiniceni. Este ora 5, timpul începerii programului de grajd. Dintre toţi îngrijitorii de animale doar unul şi anume Sabadi Petru era prezent. Peste tot era linişte de parcă ar fi noapte. Dintre toate animalele doar caii aveau deja furajele în iesle şi rodeau de zor... Paznicii, surprinşi de prezenţa noastră căutau să motiveze întîrzierea îngrijitorilor de la program. In sfîrşit pe la orele 5,25 şi-au făcut apariţia primii îngrijitori de la vaci care veneau tocmai din satul vecin — Porumbeni. Socotim că întîrzierea acestora se datoreşte în primul rînd faptului că nu are cine să-i controleze. Rareori cineva din conducerea cooperativei agricole se încumetă să facă vreun control aşa de dimineaţă. Dovada sînt însăşi faptele. In ziua efectuării raidului anchetă, 21 ianuarie, nici brigadierul zootehnic Constantin Togănel şi nici preşedintele Togan Samson nu erau pe la grajduri. Desigur acest lucru se observă nu numai în modul de organizare a muncii, ci şi în felul cum sînt administrate furajele şi gospodărite concentratele. In articolul: „O acţiune energică şi hotărîtă pentru redresarea sectorului zootehnic“ — publicat în ziarul nostru din 9 decembrie 1969 — tovarăşul Ing. Marcel Moga la ora 5 şi 6, directorul Direcţiei agricole judeţene, referindu-se la folosirea concentratelor arăta, că, gestiunea lor se va face de magaziner şi de către inginerul şef al C.A.P., care răspunde dre felul cum sunt utilizate. Se pare că această dispoziţie nu a ajuns şi la C.A.P. Voiniceni, deoarece concentratele în loc să fi fost sub cheie, se aflau în doi saci puşi încă de cu seară pe o alee la capătul ieslelor ... Dacă responsabilul cu furajele, ori magazinerul s-ar fi așteptat la control din partea conducerii nu ar fi manifestat atîta superficialitate în eliberarea concentratelor. Faptele petrecute ne scutesc de alte comentarii. La 5,35 am făcut al doilea popas la ferma zootehnică a cooperativei agricole din Ceuaş. Aici cu ani în urmă se obţineau rezultate bune, C.A.P. se situa cu producţia de lapte printre primele unităţi din judeţ. In scurtă vreme însă ne-am convins că de data aceasta lucrurile stau altfel. Unele dintre vaci priveau la celelalte din jur unde se administrase deja nutreţul însiroieat. Cauza? îngrijitorul Augustin Bardoşi, deşi tînăr, întirziase. A sosit doar pe la ora 6, deci cu o oră mai tîrziu decît ar fi trebuit. Nefiind nimeni din conducerea C.A.P. de faţă, omul şi-a văzut alene de treabă... Ceilalţi au început mulsul. Halatele, bonetele, care ar fi trebuit să le îmbrace mulgătorii şi despre care se vorbeşte prin referate şi la învăţămîntul agrozootehnic, au rămas demult (nu numai aici ci şi în multe alte locuri) doar nişte noţiuni, despre care ţi-e şi oarecum să le mai aminteşti, să te mai interesezi de ele. Asistînd la muls, am constatat că producţia de lapte este slabă. Nici nu poate fi altfel. In vară, cînd ar fi trebuit să se manifeste mai multă grijă faţă de adunatul furajelor, s-a lucrat de mîntuială. Dovada, în sire s-a pus fîn de slabă calitate şi pe deasupra a fost şi rău aşezat Consecinţa? Apa a pătruns adine, s-a stricat mult fîn, pe care acum vacile îl consumă greu sau de loc. La fel stau lucrurile şi cu silozul. Oamenii recunosc că nici o dată la Ceuaş nu s-a stat aşa de rău cu furajele. Şi tot ei completează că inginerul C.A.P., Major Dominic, în tot cursul anului trecut venea pe la grajduri din 2 în două luni. Consiliul de conducere , preşedinte Petru Bardoşi, n-a luat nici o măsură de a asigura desfăşurarea normală a programului de grajd. La grajdul de tineret, deşi nou construit şi cu instalaţia terminată din vara trecută, nu este lumină electrică. Se lucrează şi acum la lumina obscură a felinarelor. Lipsesc complet coşurile, aşa că transportul furajelor de la locul de descărcare se face numai cu furca. De aici risipă de furaje, oboseală şi cheltuială de energie, de pomană. Tot în acest adăpost, pentru a se asigura evacuarea mai uşoară a gunoiului din grajd şi aşezarea lui ordonată în platformă ar fi fost necesară construirea unei linii de covil. Dar nu s-a făcut. Deocamdată gunoiul se răstoarnă din cărucior, chiar de pe prag. După proiect sunt amenajate la capătul grajdului de tineret bazine pentru prepararea furajelor, dar ele au fost date uitării. Din programul de dimineaţă face parte şi adăpatul. L-am urmărit în aceeaşi dimineaţă cum se face la cooperativa agricolă vecină din Săbed. Este o operaţiune care se face greu. Curtea este plină de apă şi noroi, dar lipsesc fîntînile. Cele care sínt, au fost săpate la întîmplare, cu ani în urmă, de către mulgători. Locul unde se adapă grupele de vaci îngrijite de către Rend Ludovic şi Páll Gabor este o fîntînă (care este folosită vara de legumicultori) fără coş, lingă care sínt amplasate două troci din lemn ... Gravitatea faptului sporește cînd ne gîndim că acolo îşi desfășoară activitatea un inginer REMUS CÂMPEAN (Continuare in pag. a 3-a) m ›» ›» %» %& %» %» %» %» %» %» %» %»›a %» © © © PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVA !TMiiim ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 11 (3.687) lei, 29 Ianuarie 1970 4 pagini, 30 de bani . DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PE 1970 ÎN SECŢIILE ÎNTREPRINDERILOR Cînd se discută problemele secţiei, cei care trebuie să le rezolve sînt absenţi La şedinţa de dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1970, lucrătorii secţiei conserve de carne şi legume de la Fabrica de conserve din Mureşeni s-au prezentat cu rezultate frumoase. Anul trecut ei au îndeplinit planul producţiei de conserve în proporţie de 100,3 la sută la legume şi 104,4 la sută la care, dînd peste plan 119 tone de conserve. Cele mai bune rezultate le-au avut lucrătorii din schimburile unu şi trei conduşi de maiştri Baieraş Sabine şi Aurel Boancă. Dacă şi realizările schimbului doi condus de maistrul Dorin Ştefănescu se ridicau la nivelul celorlalte două, planul de producţie putea fi depăşit cu 5 la sută. Pentru anul acesta sarcinile de producţie ale secţiei sunt mai mari cu 41 la sută. Lucrătorii de aici vor trebui să dea, în plus faţă de anul trecut, 3.000 de tone conserve de legume şi 900 tone conserve de carne. Posibilităţi există. S-a dat în funcţiune o nouă hală de fabricaţie, modernă şi de mare capacitate, înzestrată cu utilaje de mare randament şi tehnicitate, care pot asigura realizarea unei înalte productivităţi a muncii. Apoi în cadrul secţiei există suficiente rezerve care, puse în valoare de lucrătorii ei, cu ajutorul specialiştilor, prin îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, ar constitui izvorul celor mai însemnate sporuri de producţie. Este vorba, în primul rînd, de creşterea productivităţii muncii la locul de muncă, la nivelul schimburilor, şi a întregii secţii. De fapt, în cadrul discuţiilor, problema ridicării nivelului de organizare a producţiei şi a muncii, a polarizat atenţia tuturor participanţilor. Accentuez acest aspect pentru că secţia este locul de producţie unde însemnate rezerve încă lincezesc, aşteaptă să fie valorificate, ea este locul de unde activitatea de organizare a producţiei şi a muncii ori de câte ori s-a desfăşurat corespunzător, a scos la iveală însemnate sporuri de producţie. Munca lucrătorilor din secţie este de fapt izvorul cheltuielilor de producţie şi al economiilor, al bunei gospodăriri, al calităţii, al beneficiilor şi al productivităţii muncii. După părerea noastră greutatea specifică a activităţii tuturor specialiştilor, a conducătorilor proceselor de producţie, cînd este vorba de descoperirea rezervelor pentru sporirea producţiei, a calităţii, trebuie să se desfăşoare în secţie. Se pare însă că acest lucru esenţial n-a fost înţeles. Aşa se explică faptul că adunarea de dezbatere a cifrelor de plan a fost vitregită de aportul concret al specialiştilor, al acelora care răspund de desfăşurarea şi organizarea producţiei, de aprovizionarea cu materii prime, de asistenţă tehnică etc. La această şedinţă lucrătorii, maiştri de schimb au ridicat probleme importante. Ele puteau fi mai bine valorificate în sensul luării măsurilor concrete necesare realizării sarcinilor de producţie, a îmbunătăţirii activităţii economice a secţiei dacă participau şi ceilalţi specialişti. Pentru că la rezolvarea acestora nu este suficientă numai contribuţia directorului întreprinderii. Bunăoară, este un lucru cunoscut că la schimburile unde s-a realizat o specializare a lucrătorilor pe operaţii pentru aceleaşi sortimente, pe întreaga perioadă de producţie, şi mă refer îndeosebi la schimbul trei condus de maistrul Aurel Boancă, s-au obţinut rezultate mai bune pe acelaşi loc de muncă, s-au dat produse peste plan şi a crescut productivitatea muncii lucrătorilor. întrebăm: de ce această experienţă, acest bun de preţ n-a fost extins la toată secţia, la toate schimburile? De ce i se permite maistrului din schimbul 2 să folosească neraţional capacitatea muncitorilor, altfel decit în modul care să aducă secţiei sporirea eficienţei. ION CISMAŞ (Continuare in pag. a 3-a) Lipsurile au fost arătate. Cînd se vor remedia? Moment de sinteză şi bilanţ, de cunoaştere a sarcinilor de plan definitive pe 1970, adunarea salariaţilor din secţia mase plastice a întreprinderii „Prodcomplex“ din Tg.-Mureş a constituit cadrul unei confruntări utile de păreri, o tribună de manifestare a spiritului de răspundere a celor chemaţi să traducă direct in viaţă însemnatele prevederi de plan ce le revin în acest an. Darea de seamă, prezentată de conducerea secţiei, a relevat faptul că anul trecut, mai ales în ultima parte a lui, s-a acţionat mai mult In direcţiile hotărîtoare de care depinde perfecţionarea activităţii complexe a secţiei şi că s-au luat măsuri tehnice şi organizatorice care au făcut posibilă îndeplinirea şi chiar depăşirea substanţială a prevederilor de plan la principalii indicatori. Atît în materialul prezentat cît şi în cuvîntul participanţilor la dezbateri, au fost trecute în revistă, pe lingă rezultatele bune, şi neajunsurile care s-au manifestat în activitatea colectivului şi care, în anumite perioade, au influenţat negativ rezultatele obţinute. Datorită unei slabe aprovizionări a secţiei, a fiecărui loc de muncă, a nefuncţionării în condiţii optime a utilajelor, a unei stări de disciplină ce lasă de dorit, a absenţelor nemotivate, a învoirilor şi concediilor, fondul de timp de lucru nu a fost utilizat în anul trecut decit în proporţie de 87,3 la sută. In anul 1970 secţiei li revine sarcini sporite, planul la producţia globală şi marfă creşte cu peste 10 la sută faţă de realizările anului trecut, îndeplinirea lor obligă la ridicarea eficienţei întregii activităţi de producţie, la lichidarea lipsurilor ce persistă în secţie. Cei care şi-au spus părerea asupra modului în care s-a muncit anul trecut şi cum s-a desfăşurat în primele două decade din acest an activitatea de producţie, s-au declarat în mare măsură nesatisfăcuţi de pregătirile făcute pentru producţia anului acesta. Nimeni nu poate să conteste ce s-a făcut pînă acum — a arătat Sucmănaru Constantin, şef de echipă — rezultatele sînt certe, însă să nu uităm greutăţile pe care le-am înfruntat pînă am izbutit. Ca să realizăm in 1970 planul valoric şi la toate sortimentele, se impune să fim mai bi-V. MEGHEŞ (Continuare in pag. a 3-a) Vitrinele magazinelor de legume şi fructe din Tg.-Mureş sunt pline de mere, mari şi frumoase, care te îndeamnă să intri în magazin pentru a te aproviziona. Elanul ţi se taie însă, cum ai trecut pragul prăvăliei. Unde sunt merele din vitrine, atit de bine alese, după sorturi şi calitate? In magazin zadarnic le-ai căuta, nu le găseşti! Vinzătoarele îţi oferă un amestec de toate soiurile şi calităţile, inclusiv mere stricate. Iată o abatere gravă de la principiile etice ale comerţului nostru ■ şi de la normele legale ale desfacerii produselor, după sortimente şi calitate. Ziarul nostru a sesizat şi cu alte prilejuri practica ilegală I întîlnită în comerţul de legume şi fructe de a vinde produse de ca- ■ litate inferioară la preţuri stabilite pentru cele de calitate superioară. întrebăm cînd se va pune capăt acestei practici? ERNEST LOBI 33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333? © © © © © © © © © © © © © © \ y \s © © © © © »s Is Noul orar al magazinelor începind cu ziua de 27 ianuarie a. c. unităţile aparţină- I toare de O.C.L. ..Produse in- S dustriale“ din Tg.-Mureş, de textile, încălţăminte, metalotehnice, produse industriale etc., funcţionează după următorul program: zilnic de la ora 8—13 şi 16,30—20 iar sîmbăta de la orele 8—13 şi 16,30—19. Prin rotaţie 50 la sută dintre magazinele cu acelaşi profil vor fi închise miercuri, iar 50 k la sută joi. Magazinul de mobilă va fi I deschis zilnic de la ora 9— 16,45. Depozitele care eliberea- I ză mobila vor funcţiona între *, ora 8—16. Depozitele de materiale pentru construcţii din străzile Voinicenilor şi Gh. Doja şi Curtea de fier din str. Republicii vor fi deschise zilnic de la ora 7—14.15 iar vineri şi după amiază de la ora 16—19. Intre ora 8 și 19.45 vor fi dess chise zilnic (program neîntre- I rupt) magazinele: ,.Metalotehynie“ din cartierul Mureşeni. ..Dantela“ şi ,.Ţesături“ din Piaţa Trandafirilor. Unităţile de la piaţa de zi au următorul orar: duminica 7—12, luni închis, iar în restul zilelor vor fi deschise de la ora 7—13. IsIgIsIg II II SIsIg I IsIs IsIs Is IsIIIsIIISIsIs I I \ I I\ I Is I V Iy IsI\ Iy Is Iy Is III Is I \ Preţuirea muncii Recent, la Şcoala profesională din Apalina a avut loc o adunare. O adunare obişnuită, dar deosebit de emoţionantă, împlinind vîrsta de 68 de ani şi 45 de ani de activitate în slujba societăţii, inginerul Ioan Marin, director adjunct al şcolii, îşi lua rămas bun de la muncă, trecînd în rîndul pensionarilor. In semn de preţuire a activităţii desfăşurate timp de 45 de ani, colectivul şcolii, tovarăşii de muncă au ţinut cu toţii să fie prezenţi la acest eveniment, să-l sărbătorească pe ing. Ioan Marin. Elogiind meritele colaboratorului său, corectitudinea şi dragostea de muncă, directoru şcolii a felicitat pe cel ce părăseşte activitatea salariată, urîndu-i piuită sănătate şi viaţă lungă. GHEORGHE PADUREANU maistru Noi capacităţi de producţie , întreprinderile producătoare de materiale de construcţii ale I industriei locale judeţene, au produs în anul trecut peste 1 66,2 milioane bucăţi cărămizi. Pentru a răspunde cerinţelor I sporite de cărămizi şi ţigle şi , în scopul asigurării îndeplinirii planului pe anul 1970, au fost date în folosinţă noi ca- 7pacităţi de producţie, cite un I uscător tunel la unităţile din J Suseni şi Viforoasa, un cuptor circular Hoffman şi un uscă- t tor la unitatea din Tîrnăveni. Acestea vor face posibil ca producţia de cărămizi a industriei locale să depăşească 70 milioane bucăţi anual. M IsIsI sIsIsI s Is * IsIsI sIsIs I Is IN II I \ I S IsI NI S *N S IsIsI V,IsIsI *s Is * M S *s yI I IIIs l is III N IS ! y Is Iy ! Iy I îs I is Iy *y Is Is Is S-a creat Unitatea de mecanizare si • transporturi forestiere din Reghin In vederea deservirii operative şi la un nivel calitativ superior a unităţilor de exploatare a lemnului din judeţul Mureş, în cadrul C.E.I.L., a fost creată Unitatea de mecanizare şi transporturi forestiere. Unitatea are sediul în Reghin la Ierbuş. Ca director al unităţii a fost numit tovarăşul Simon Ladislau iar ca inginer-şef Székely Gerhard. U.M.T.F. Reghin îşi desfăşoară activitatea prin coloanele de la Sovata, Reghin şi Sighişoara. In atribuţiile unităţii, care este înzestrată cu tractoare, autoremorci, autoplatforme etc. stă sarcina apropierii şi transportului lemnului pe întreaga rază de activitate a C.E.I.L. Mureş, înIsis *III SIlN IV 5 * gy is s I s Is Is Is Is Is Is