Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)

1970-01-29 / nr. 22

ieri au început ADUNĂRILE GENERALE IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE Prin problemele pe care le dezbat, prin hotărîrile pe care le adoptă, adunările generale ce au loc la începutul fiecărui an con­stituie un eveniment de seamă în viaţa cooperativelor agricole. In condiţiile acestui an ele au insă o semnificaţie deosebită, o im­portanţă excepţională pentru continua dezvoltare a agriculturii cooperatiste. Adunările generale ce au a­­vut loc ieri în 10 cooperative agricole din judeţ au dezbătut pe larg măsurile stabilite re­cent de conducerea partidului în vederea dezvoltării agricultu­rii cooperatiste, măsuri concre­tizate în hotărîrea plenarei Consiliului Uniunii Naţionale a C.A.P. din decembrie 1969. P­n baza acestor măsuri şi în func­ţie de condiţiile concrete din fiecare unitate, adunările gene­rale discută şi aprobă noile norme, formele de organizare şi de retribuire ce se vor apli­ca începând cu acest an în fie­care cooperativă agricolă. Deci, în această primă adunare ge­nerală se precizează amănunţit ce trebuie făcut pentru perfec­ţionarea activităţii organizatori­ce şi de producţie, pentru înde­plinirea exemplară a sarcinilor mari ce revin agriculturii co­operatiste. La aceste prime 10 adunări, pe lingă reprezentanţii organe­lor agricole judeţene au luat parte secretarii şi alţi membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid. Astfel, la a­­ dunările generale ale coo­peratorilor au luat parte: la Sînpetru tovarăşul Nicolae Vereş; la Rîciu tovarăşul Ioan Cozma; la Dedrad tovară­şul Nicolae Cioloşan; la Deal tovarăşul Ernest Szotyori; la A­­căţari tovarăşul Liviu Sebes­tyén; la Zau de Cîmpie tovară­şul Ştefan Prugai; la Gorneşti tovarăşul Francisc Lakatos; la Rntinele tovarăşul Ioan Benkö; la Albeşti tovarăşul Gheorghe Mihai şi la Ogra tovarăşul Gé­za Fodor, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean. In zilele ce urmează aseme­nea adunări vor avea loc în toate cooperativele agricole din judeţ. Ţesutul şi cusutul, îndeletniciri vechi de cînd lumea, au rămas prezente şi sînt practicate şi as­tăzi cu aceeaşi plăcere şi isteţime de multe femei din satele şi co­munele judeţului nostru. Arta de a împleti în covoare curcubeul firelor de lînă, de a prinde în firul acului frumuseţile naturii înconjurătoare constituie o per­manenţă îndrăgită şi de femeile din Rîpa de Jos. Din frînturi de fir şi de culoare, mîinile lor har­nice şi deprinse cu măiestria ţe­sutului şi cusutului, cu drămui­rea desenului şi alegerea culorilor leagă fresce neîntrecute în fru­museţi. Ele îmbracă locuinţele, fetele şi flăcăii. Podoabele, ade­vărate unicate artistice, au o cer­tă valoare, sînt preţuite şi căutate pînă departe de iubitorii de fru­mos, de artă populară autentică. Acum, în miez de iarnă, cînd treburile gospodăreşti ale femei­lor s-au împuţinat, arta ţesutului şi cusutului umple aproape toate zilele şi serile. Puţine sunt case­le în care să nu găseşti un răz­boi de ţesut, unde să nu se adune peste zi sau seara femeile şi fete­le cu preocupări artistice. Aşa a surprins fotoreporterul nostru, acasă la ea, pe vrednica şi ta­lentata ţesătoare Victoria Crăciun şi pe vecina ei, Tudorica Crăciun. La ea şi la altele, se deprind tainele ţesutului, se asigură pre­luarea de la generaţiile vîrstnice a unei tradiţii şi moşteniri fol­clorice pline de farmec şi poezie. Prin firul de tort, prin pastelul culorilor şi desenul furat naturii, ceva din sufletul strămoşilor este prezent în noi şi va fi transmis şi celor care ne vor urma. £› ›£› ›£› ›£› «‚ © © © © © © © © © © © ̇ ̇ © © © © VREMEA Timpul probabil: Vremea con­tinuă să se încălzească, cerul va fi mai mult acoperit, vor cădea precipitaţii temporare sub formă de ploaie, care vor favoriza for­marea poleiului. Temperatura în creştere, minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi 0 grade, maxi­mele între plus 2 şi plus 7 grade. Vine slab pînă la potrivit din sud-est. Dimineața ceață locală. «­­­. Raid­arachetă Primul popas l-am făcut la Voiniceni. Este ora 5, timpul în­ceperii programului de grajd. Dintre toţi îngrijitorii de animale doar unul şi anume Sabadi Petru era prezent. Peste tot era linişte de parcă ar fi noapte. Dintre toa­te animalele doar caii aveau de­ja furajele în iesle şi rodeau de zor... Paznicii, surprinşi de pre­zenţa noastră căutau să motiveze întîrzierea îngrijitorilor de la program. In sfîrşit pe la orele 5,25 şi-au făcut apariţia primii îngrijitori de la vaci care veneau tocmai din satul vecin — Porum­­beni. Socotim că întîrzierea acestora se datoreşte în primul rînd fap­tului că nu are cine să-i controle­ze. Rareori cineva din conduce­rea cooperativei agricole se în­cumetă să facă vreun control a­­şa de dimineaţă. Dovada sînt în­săşi faptele. In ziua efectuării raidului anchetă, 21 ianuarie, nici brigadierul zootehnic Constantin Togănel şi nici preşedintele To­gan Samson nu erau pe la graj­duri. Desigur acest lucru se ob­servă nu numai în modul de or­ganizare a muncii, ci şi în felul cum sînt administrate furajele şi gospodărite concentratele. In arti­colul: „O acţiune energică şi ho­­tărîtă pentru redresarea sectoru­lui zootehnic“ — publicat în zia­rul nostru din 9 decembrie 1969 — tovarăşul Ing. Marcel Moga­ la ora 5 şi 6, directorul Direcţiei agricole judeţene, referindu-se la folosi­rea concentratelor arăta, că, ges­tiunea lor se va face de magazi­ner şi de către inginerul şef al C.A.P., care răspunde dre­ felul cum sunt utilizate. Se pare că a­­ceastă dispoziţie nu a ajuns şi la C.A.P. Voiniceni, deoarece con­centratele în loc să fi fost sub cheie, se aflau în doi saci puşi încă de cu seară pe o alee la ca­pătul ieslelor ... Dacă responsabi­lul cu furajele, ori magazinerul s-ar fi așteptat la control din partea conducerii nu ar fi manifestat a­­tîta superficialitate în eliberarea concentratelor. Faptele petrecute ne scutesc de alte comentarii. La 5,35 am făcut al doilea po­pas la ferma zootehnică a coope­rativei agricole din Ceuaş. Aici cu ani în urmă se obţineau rezul­tate bune, C.A.P. se situa cu pro­ducţia de lapte printre primele unităţi din judeţ. In scurtă vre­me însă ne-am convins că de da­ta aceasta lucrurile stau altfel. Unele dintre vaci priveau la cele­lalte din jur unde se administra­se deja nutreţul însiroieat. Cauza? îngrijitorul Augustin Bardoşi, deşi tînăr, întirziase. A sosit doar pe la ora 6, deci cu o oră mai tîrziu decît ar fi trebuit. Nefiind nimeni din conducerea C.A.P. de faţă, omul şi-a văzut alene de treabă... Ceilalţi au început mulsul. Halatele, bonetele, care ar fi trebuit să le îmbrace mul­gătorii şi despre care se vorbeşte prin referate şi la învăţămîntul agrozootehnic, au rămas demult (nu numai aici ci şi în multe alte locuri) doar nişte noţiuni, despre care ţi-e şi oarecum să le mai a­­minteşti, să te mai interesezi de ele. Asistînd la muls, am constatat că producţia de lapte este slabă. Nici nu poate fi altfel. In vară, cînd ar fi trebuit să se manifeste mai multă grijă faţă de adunatul furajelor, s-a lucrat de mîntuială. Dovada, în sire s-a pus fîn de slabă calitate şi pe deasupra a fost şi rău aşezat Consecinţa? A­­pa a pătruns adine, s-a stricat mult fîn, pe care acum vacile îl consumă greu sau de loc. La fel stau lucrurile şi cu silozul. Oa­menii recunosc că nici o dată la Ceuaş nu s-a stat aşa de rău cu furajele. Şi tot ei completează că inginerul C.A.P., Major Dominic, în tot cursul anului trecut venea pe la grajduri din 2 în două luni. Consiliul de conducere , preşe­dinte Petru Bardoşi, n-a luat nici o măsură de a asigura desfă­şurarea normală a programului de grajd. La grajdul de tineret, deşi nou construit şi cu instalaţia terminată din vara trecută, nu este lumină electrică. Se lucrea­ză şi acum la lumina obscură a felinarelor. Lipsesc complet co­şurile, aşa că transportul furaje­lor de la locul de descărcare se face numai cu furca. De aici ri­sipă de furaje, oboseală şi cheltu­ială de energie, de pomană. Tot în acest adăpost, pentru a se asi­gura evacuarea mai uşoară a gu­noiului din grajd şi aşezarea lui ordonată în platformă ar fi fost necesară construirea unei linii de covil. Dar nu s-a făcut. Deo­camdată gunoiul se răstoarnă din cărucior, chiar de pe prag. După proiect sunt amenajate la capătul grajdului de tineret ba­zine pentru prepararea furajelor, dar ele au fost date uitării. Din programul de dimineaţă face parte şi adăpatul. L-am ur­mărit în aceeaşi dimineaţă cum se face la cooperativa agricolă vecină din Săbed. Este o opera­ţiune care se face greu. Curtea este plină de apă şi noroi, dar lipsesc fîntînile. Cele care sínt, au fost săpate la întîmplare, cu ani în urmă, de către mulgători. Locul unde se adapă grupele de vaci îngrijite de către Rend Lu­dovic şi Páll Gabor este o fîntî­­nă (care este folosită vara de le­gumicultori) fără coş, lingă care sínt amplasate două troci din lemn ... Gravitatea faptului spo­rește cînd ne gîndim că acolo îşi desfășoară activitatea un inginer REMUS CÂMPEAN (Continuare in pag. a 3-a) m ›» ›» %» %& %» %» %» %» %» %» %» %»›a %» © © © PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI­VA !­TMiiim ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 11 (3.687) lei, 29 Ianuarie 1970 4 pagini, 30 de bani . DEZBATEREA CIFRELOR DE PLAN PE 1970 ÎN SECŢIILE ÎNTREPRINDERILOR Cînd se discută problemele secţiei, cei care trebuie să le rezolve sînt absenţi La şedinţa de dezbatere a cifrelor de plan pe anul 1970, lucrătorii sec­ţiei conserve de carne şi legume de la Fabrica de conserve din Mureşeni s-au prezentat cu rezultate frumoa­se. Anul trecut ei au îndeplinit pla­nul producţiei de conserve în pro­porţie de 100,3 la sută la legume şi 104,4 la sută la care, dînd peste plan 119 tone de conserve. Cele mai bune rezultate le-au avut lucrătorii din schimburile unu şi trei conduşi de maiştri Baieraş Sabine şi Aurel Boancă. Dacă şi realizările schimbu­lui doi condus de maistrul Dorin Ştefănescu se ridicau la nivelul ce­lorlalte două, planul de producţie putea fi depăşit cu 5 la sută. Pentru anul acesta sarcinile de producţie ale secţiei sunt mai mari cu 41 la sută. Lucrătorii de aici vor trebui să dea, în plus faţă de anul trecut, 3.000 de tone conserve de le­gume şi 900 tone conserve de carne. Posibilităţi există. S-a dat în func­ţiune o nouă hală de fabricaţie, mo­dernă şi de mare capacitate, înzes­trată cu utilaje de mare randament şi tehnicitate, care pot asigura rea­lizarea unei înalte productivităţi a muncii. Apoi în cadrul secţiei există suficiente rezerve care, puse în va­loare de lucrătorii ei, cu ajutorul specialiştilor, prin îmbunătăţirea or­ganizării producţiei şi a muncii, ar constitui izvorul celor mai însemna­te sporuri de producţie. Este vorba, în primul rînd, de creşterea produc­tivităţii muncii la locul de muncă, la nivelul schimburilor, şi a întregii secţii. De fapt, în cadrul discuţiilor, problema ridicării nivelului de orga­nizare a producţiei şi a muncii, a po­larizat atenţia tuturor participanţi­lor. Accentuez acest aspect pentru că secţia este locul de producţie un­de însemnate rezerve încă lincezesc, aşteaptă să fie valorificate, ea este locul de unde activitatea de organi­zare a producţiei şi a muncii ori de câte ori s-a desfăşurat corespunzător, a scos la iveală însemnate sporuri de producţie. Munca lucrătorilor din secţie este de fapt izvorul cheltuielilor de producţie şi al economiilor, al bunei gospodăriri, al calităţii, al beneficiilor şi al produc­tivităţii muncii. După părerea noas­tră greutatea specifică a activităţii tuturor specialiştilor, a conducători­lor proceselor de producţie, cînd es­te vorba de descoperirea rezervelor pentru sporirea producţiei, a calită­ţii, trebuie să se desfăşoare în sec­ţie. Se pare însă că acest lucru esen­ţial n-a fost înţeles. Aşa se explică faptul că adunarea de dezbatere a cifrelor de plan a fost vitregită de aportul concret al specialiştilor, al acelora care răspund de desfăşura­rea şi organizarea producţiei, de a­­provizionarea cu materii prime, de asistenţă tehnică etc. La această şe­dinţă lucrătorii, maiştri de schimb au ridicat probleme importante. Ele puteau fi mai bine valorificate în sensul luării măsurilor concrete ne­cesare realizării sarcinilor de pro­ducţie, a îmbunătăţirii activităţii e­­conomice a secţiei dacă participau şi ceilalţi specialişti. Pentru că la rezolvarea acestora nu este suficien­tă numai contribuţia directorului în­treprinderii. Bunăoară, este un lu­cru cunoscut că la schimburile unde s-a realizat o specializare a lucrăto­rilor pe operaţii pentru aceleaşi sor­timente, pe întreaga perioadă de producţie, şi mă refer îndeosebi la schimbul trei condus de maistrul Aurel Boancă, s-au obţinut rezulta­te mai bune pe acelaşi loc de mun­că, s-au dat produse peste plan şi a crescut productivitatea muncii lu­crătorilor. întrebăm: de ce această experienţă, acest bun de preţ n-a fost extins la toată secţia, la toate schimburile? De ce i se permite maistrului din schimbul 2 să folo­sească neraţional capacitatea mun­citorilor, altfel decit în modul care să aducă secţiei sporirea eficienţei. ION CISMAŞ (Continuare in pag. a 3-a) Lipsurile au fost arătate. Cînd se vor remedia? Moment de sinteză şi bilanţ, de cunoaştere a sarcinilor de plan defi­nitive pe 1970, adunarea salariaţilor din secţia mase plastice a întreprin­derii „Prodcomplex“ din Tg.-Mureş a constituit cadrul unei confruntări utile de păreri, o tribună de mani­festare a spiritului de răspundere a celor chemaţi să traducă direct in viaţă însemnatele prevederi de plan ce le revin în acest an. Darea de seamă, prezentată de conducerea secţiei, a relevat faptul că anul trecut, mai ales în ultima parte a lui, s-a acţionat mai mult In direcţiile hotărîtoare de care depin­de perfecţionarea activităţii comple­xe a secţiei şi că s-au luat măsuri tehnice şi organizatorice care au fă­cut posibilă îndeplinirea şi chiar de­păşirea substanţială a prevederilor de plan la principalii indicatori. Atît în materialul prezentat cît şi în cuvîntul participanţilor la dezba­teri, au fost trecute în revistă, pe lingă rezultatele bune, şi neajunsu­rile care s-au manifestat în activita­tea colectivului şi care, în anumite perioade, au influenţat negativ re­zultatele obţinute. Datorită unei sla­be aprovizionări a secţiei, a fiecărui loc de muncă, a nefuncţionării în condiţii optime a utilajelor, a unei stări de disciplină ce lasă de dorit, a absenţelor nemotivate, a învoiri­lor şi concediilor, fondul de timp de lucru nu a fost utilizat în anul tre­cut decit în proporţie de 87,3 la sută. In anul 1970 secţiei li revine sar­cini sporite, planul la producţia glo­bală şi marfă creşte cu peste 10 la sută faţă de realizările anului trecut, îndeplinirea lor obligă la ridicarea eficienţei întregii activităţi de pro­ducţie, la lichidarea lipsurilor ce persistă în secţie. Cei care şi-au spus părerea asupra modului în care s-a muncit anul trecut şi cum s-a des­făşurat în primele două decade din acest an activitatea de producţie, s-au declarat în mare măsură nesa­tisfăcuţi de pregătirile făcute pen­tru producţia anului acesta. Nimeni nu poate să conteste ce s-a făcut pînă acum — a arătat Sucmă­­naru Constantin, şef de echipă — rezultatele sînt certe, însă să nu ui­tăm greutăţile pe care le-am înfrun­tat pînă am izbutit. Ca să realizăm in 1970 planul valoric şi la toate sor­timentele, se impune să fim mai bi-V. MEGHEŞ (Continuare in pag. a 3-a) Vitrinele magazinelor de legume şi fructe din Tg.-Mureş sunt pline de mere, mari şi frumoase, care te îndeamnă să intri în ma­­gazin pentru a te aproviziona. Elanul ţi se taie însă, cum ai trecut pragul prăvăliei. Unde sunt merele din vitrine, atit de bine alese, după sorturi şi calitate? In magazin zadarnic le-ai căuta, nu le găseşti! Vinzătoarele îţi oferă un amestec de toate soiurile şi calităţile, inclusiv mere stricate.­­ Iată o abatere gravă de la principiile etice ale comerţului nostru ■ şi de la normele legale ale desfacerii produselor, după sortimente şi calitate. Ziarul nostru a sesizat şi cu alte prilejuri practica ilegală I întîlnită în comerţul de legume şi fructe de a vinde produse de ca- ■ litate inferioară la preţuri stabilite pentru cele de calitate superioa­ră. întrebăm cînd se va pune capăt acestei practici? ERNEST LOB­I 33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333? © © © © © © © © © © © © © © \ y \­­s © © © © © »s Is Noul orar al magazinelor începind cu ziua de 27 ia­nuarie a. c. unităţile aparţină- I toare de O.C.L. ..Produse in- S dustriale“ din Tg.-Mureş, de­­ textile, încălţăminte, metalo­­tehnice, produse industriale etc., funcţionează după urmă­torul program: zilnic de la ora 8—13 şi 16,30—20 iar sîmbăta de la orele 8—13 şi 16,30—19. Prin rotaţie 50 la sută dintre magazinele cu acelaşi profil vor fi închise miercuri, iar 50 k la sută joi.­­ Magazinul de mobilă va fi I deschis zilnic de la ora 9—­­ 16,45. Depozitele care eliberea- I ză mobila vor funcţiona între *, ora 8—16. Depozitele de materiale pen­tru construcţii din străzile Voinicenilor şi Gh. Doja şi Curtea de fier din str. Repu­blicii vor fi deschise zilnic de la ora 7—14.15 iar vineri şi după amiază de la ora 16—19.­­ Intre ora 8 și 19.45 vor fi des­­s chise zilnic (program neîntre- I rupt) magazinele: ,.Metaloteh­­y­nie“ din cartierul Mureşeni. ..Dantela“ şi ,.Ţesături“ din Piaţa Trandafirilor. Unităţile de la piaţa de zi au următorul orar: duminica 7—12, luni închis, iar în res­tul zilelor vor fi deschise de la ora 7—13. IsIgIsIg II II SIsIg I­ IsIs I­sIs Is IsIIIsIIISIsIs I I \ I I\ I Is I V Iy IsI\ Iy Is Iy Is III Is I \ Preţuirea muncii Recent, la Şcoala profesiona­lă din Apalina a avut loc o adu­nare. O adunare obişnuită, dar deosebit de emoţionantă, împli­nind vîrsta de 68 de ani şi 45 de ani de activitate în slujba societăţii, inginerul Ioan Ma­rin, director adjunct al şcolii, îşi lua rămas bun de la mun­că, trecînd în rîndul pensiona­rilor. In semn de preţuire a activităţii desfăşurate timp de 45 de ani, colectivul şcolii, to­varăşii de muncă au ţinut cu toţii să fie prezenţi la acest eveniment, să-l sărbătorească pe ing. Ioan Marin. Elogiind meritele colaboratorului său, corectitudinea şi dragostea de muncă, directoru­­ şcolii a feli­citat pe cel ce părăseşte acti­vitatea salariată, urîndu-i piuită sănătate şi viaţă lungă. GHEORGHE PADUREANU maistru Noi capacităţi de producţie , întreprinderile producătoare­­ de materiale de construcţii ale I industriei locale judeţene, au­­ produs în anul trecut peste 1 66,2 milioane bucăţi cărămizi.­­ Pentru a răspunde cerinţelor I sporite de cărămizi şi ţigle şi , în scopul asigurării îndeplini­­­­rii planului pe anul 1970, au­­ fost date în folosinţă noi ca- 7­pacităţi de producţie, cite un I uscător tunel la unităţile din J Suseni şi Viforoasa, un cuptor­­ circular Hoffman şi un uscă- t tor la unitatea din Tîrnăveni. Acestea vor face posibil ca producţia de cărămizi a indus­triei locale să depăşească 70 milioane bucăţi anual. M­­ IsIsI sIsIsI s Is * IsIsI sIsIs I­­ Is IN II I \ I S IsI NI S *N S IsIsI V,IsIsI *s Is * M­ S *s yI I IIIs l is III N IS ! y Is Iy ! Iy I îs I is Iy *y Is Is Is S-a creat Unitatea de mecanizare si • transporturi forestiere din Reghin In vederea deservirii opera­tive şi la un nivel calitativ su­perior a unităţilor de exploa­tare a lemnului din judeţul Mureş, în cadrul C.E.I.L., a fost creată Unitatea de meca­nizare şi transporturi forestie­re. Unitatea are sediul în Re­ghin la Ierbuş. Ca director al unităţii a fost numit tovară­şul Simon Ladislau iar ca in­­giner-şef Székely Gerhard. U.M.T.F. Reghin îşi desfă­şoară activitatea prin coloane­le de la Sovata, Reghin şi Si­ghişoara. In atribuţiile unită­ţii, care este înzestrată cu tractoare, autoremorci, auto­­platforme etc. stă sarcina a­­propierii şi transportului lem­nului pe întreaga rază de ac­tivitate a C.E.I.L. Mureş, î­nIsis *III SI­­lN IV 5 * g­y i­s s I s Is Is Is Is Is Is

Next