Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)
1970-05-26 / nr. 121
Anul XXII. fir. 521 (3.786) Marți, 26 mai 1970 4 pagini 30 de bani TEJJuJi MORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN UN RĂSPUNS ÎNFLĂCĂRAT LA CHEMAREA PARTIDULUI VOM FACE TOT ce ne stă în putinţă pentru sporirea producţiei, reconstrucţie, pentru înlăturarea efectelor calamităţii! 9 La Complexul de prelucrare a lemnului din Reghin se depun eforturi pentru repunerea în Se consideră că printre cele mai avariate unităţi economice de inundaţii ar fi şi noua fabrică de plăci aglomerate de la Reghin. Suntem înclinaţi să împărtăşim această părere dacă ne gîndim că aici au fost lovite de urgia apelor în dezlănţuire aproape toate utilajele şi instalaţiile. A fost atins sistemul de automatizare şi mecanizare, de conducere a procesului tehnologic. Complexitatea problemelor ce se cer rezolvate amină repunerea fabricii în funcţiune. Dar, pentru acest deziderat, considerat posibil în timp, se fac zi şi noapte, fără răgaz, eforturi mari. Duminică, zeci de lăcătuşi şi electricieni nu s-au putut răbda să stea liniştiţi acasă, ştiind că fabrica pe care o deservesc nu-i în stare de funcţionare, împreună au prestat peste 100 ore de muncă patriotică voluntară. Au acţionat pe baza unor indicaţii bine stabilite în două direcţii: verificarea şi punerea la punct a părţilor electrice şi a celor mecanice. S-au pus la încercare părţi ale instalaţiilor, s-au făcut probe V. MEGHFS (Continuare în pag. a 3-a) funcţiune a fabricii de plăci aglomerate SE CURĂŢĂ AGREGATELE LA SECŢIA PALA REGHIN CONSTRUCTORII -în primul eşalon pentru refacerea vieţii economice sociale a judeţului — Convorbire cu ing. MIRCEA BlRĂU, directorul T.C.M. ŞI — Refacerea vieţii economice şi sociale a judeţului, intrarea ei pe făgaşul normal pune in faţa constructorilor sarcini deosebite. Ce măsuri aţi luat pentru a răspunde operativ şi eficient acestor necesităţi? — Obiectivul nr. 1 pe care-l urmărim este refacerea bazei materiale a şantierelor puternic lovite de furia dezlănţuită a naturii, pentru că şi noi am avut importante pierderi. Au fost scoase din funcţiune însemnate utilaje. Balastierele au fost complet distruse, mari cantităţi de ciment, oţel beton, cherestea, cofraje, balast au fost luate de către ape. Prin măsurile eficiente de refacere pe care le-am luat, pentru repararea utilajelor alimentarea şantierelor cu materiale, ciment, balast, prefabricate, s-a reuşit deja ca şantierele trustului să lucreze cu peste 85 la sută din capacitate. In această acţiune am primit un substanţial ajutor din partea trusturilor locale din Piteşti, Galaţi, Harghita, Covasna cărora colectivul nostru de lucrători le transmite pe această cale mulţumirile lor. Forţele Trustului sunt concentrate acum pentru refacerea unor construcţii în execuţie, avariate de calamităţi cum sunt: centrala termică şi depozitul de ambalaje de la Iprofil „23 August", fabrica de piune, secţia de fibro-beton de la industria locală Luduş. Calamităţile naturale care au produs mari pagube ridică probleme deosebite în sectorul de locuinţe. Ameliorarea acestei situaţii va putea fi realizată prin îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan de către fiecare şantier şi obţinerea unui spor suplimentar de producţie. Răspunzînd chemării lansate de către Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, constructorii de pe şantierele noastre au hotărît să îndeplinească integral sarcinile de plan, şi să realizeze în plus un volum de lucrări de construcţii-montaj în valoare de circa 10 milioane de lei. Lucrătorii şantierelor noastre s-au angajat, de asemenea, să-şi sporească eforturile în oraşele Reghin, Sighişoara, Tîrnăveni şi Luduş greu lovite de calamităţi, pentru reducerea perioadei de execuţie a lucrărilor şi darea în folosinţă înainte de termen a 140 de apartamente. De pildă, blocul de 40 de ani. CISMAS (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! IMPERATIVUL MOMENTULUI: Lichidarea urmărilor inundaţiilor Eroismul şi solidaritatea umană care au luat proporţii impresionante în dramatica încleştare cu forţele oarbe ale apelor, în zilele cînd rîurile ce străbat teritoriul judeţului Mureş au acoperit cu valuri ameninţătoare numeroase localităţi, au scos încă o dată în evidenţă forţa organizaţiilor de partid, spiritul de dăruire al comuniştilor. Prin exemplul lor personal, expresie a patriotismului fierbinte ce îi animă, membrii partidului nostru comunist au mobilizat populaţia oraşelor şi satelor, pe sinistraţi şi pe cei care nu au avut de suferit în urma inundaţiilor, la luptă, adesea pe viaţă şi pe moarte, împotriva furiei dezlănţuite a valurilor. In acele zile de maximă încordare, cînd revărsările Mureşului produceau noi şi noi ravagii, organele şi organizaţiile de partid au desfăşurat o activitate neobosită pentru a salva vieţile omeneşti ameninţate şi bunurile materiale periclitate. Ele au constituit, tot timpul, puternicul nucleu de unire a energiei maselor, a tuturor oamenilor muncii, români, maghiari, germani; au evidenţiat forţa tineretului nostru care şi de această dată a dat dovadă de elan nemărginit, de curaj şi spirit de iniţiativă oriunde era necesar. Comuniştii din fabrici şi uzine, din unităţile forţelor armate, ale miliţiei, M.A.I. şi pompieri, din sectorul sanitar, din cadrul întreprinderilor agricole de stat, al întreprinderilor de mecanizare a agriculturii şi din cooperativele agricole de producţie, toţi membrii de partid erau mereu LIVIU SEBESTYÉN secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. în frunte, necruţîndu-şi sănătatea, iar la nevoie, viaţa. Pare peste puterile noastre de a găsi cuvinte pe măsura faptelor acestor ostaşi de rînd ai partidului, luptători, eroi anonimi, care adesea se împotriveau cînd se preconiza evidenţierea lor nominală în coloanele presei, spunînd simplu, demn şi modest: „Nu ne-am făcut decit datoria“! După zile de adîncă încordare, în care apele revărsate au schimbat înfăţişarea unor localităţi din judeţul nostru, a trebuit să fie mobilizate forţe înzecite pentru refacerea vieţii economice şi sociale. Organele şi organizaţiile de partid au început o asiduă activitate pentru tămăduirea rănilor cauzate, a pagubelor şi dezastrelor provocate. E greu de imaginat şi imposibil de stabilit care din organizaţiile de partid de pe meleagurile judeţului se situează în fruntea muncii de refacere ce se desfăşoară, zi de zi şi ceas de ceas. Putem însă spune hotărît că peste tot unde bate inimă de comunist, unde gindeşte şi simte conştiinţa comunistă, ni se înfăţişează la fiece pas munca pentru binele public, solidaritatea şi sprijinul faţă de sinistraţi, spiritul de disciplină şi de perseverenţă în lichidarea urmărilor lăsate de marea catastrofă. Dacă am face un bilanţ concret şi amănunţit al rezultatelor obţinute, al pildelor de sacrificiu şi eroism, am putea umple volume întrege cu acte al măreţiarităţii umane. Sarcina noastră este însă de a privi înainte, de a face ca imperativul momentului — normalizarea completă a vieţii economice şi sociale — să devină cit mai curînd o realitate vie. In noianul preocupărilor de a reaşeza viaţa pe făgaşul său normal, organele şi organizaţiile de partid, fiecare comunist, au nobila obligaţie de a face totul pentru ajutorarea sinistraţilor. Asigurarea în continuare a cazării, a alimentelor şi îmbrăcămintei necesare trebuie să stea în continuare în atenţia noastră. In scopul asigurării cerinţelor zilnice şi al refacerii căminului lor, vom continua acţiunile umanitare, ca stimularea donaţiilor in bani, stringerea de articole de îmbrăcăminte, de alimente şi de menaj, a materialelor de construcţii şi a altor bunuri materiale necesare acestora. Venind cu noi iniţiative, îmbrăţişînd propunerile şi sugestiile primite de la populaţie, trebuie să avem grijă să dăm tuturor acţiunilor de sprijinire a cetăţenilor care au avut de suferit în urma inundaţiilor un caracter organizat, să nu permitem ca elementele necinstite, certate cu normele de convieţuire socială, să profite de situaţia creată, să încerce a trage foloase din donaţiile care se fac. Tocmai de aceea, comisiile create în scopul identificării şi sprijinirii populaţiei sinistrate, trebuie să aibă o evidenţă clară şi să acorde ajutor acolo unde situaţia o cere. Organele şi organizaţiile de partid din întreprinderile industriale vor continua să asigure desfăşurarea fără răgaz a activităţii de repunere in funcţiune integral şi în termenul cel mai scurt posibil a capacităţilor de producţie. Este o îndatorire de înalt patriotism pentru fiecare colectiv ca întreprinderea în care lucrează să recupereze rămînerile în urmă cauzate de inundaţii, să asigure realizarea şi depăşirea planurilor de producţie, a sarcinilor de export dînd produse de calitate. Comuniştii sînt chemaţi să desfăşoare o susţinută activitate mobilizînd pe toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii şi, ca-ntotdeauna, să păşească ei înşişi în frunte în marele efort îndreptat spre realizarea acestor obiective. Organele şi organizaţiile de partid vor lua toate măsurile în vederea reducerii substanţiale a absenţelor motivate şi a lichidării cu desăvîrşire a celor nemotivate, instaurînd o disciplină exemplară în toate secţiile şi atelierele. Comuniştii, organizaţiile de partid din Unităţile socialiste ale agriculturii, vor fi în continuare în avangarda acţiunilor de îngrijire a animalelor sinistrate, asigurîndu-le furajele şi adăposturile necesare. De asemenea, vor mobiliza populaţia de la sate la executarea lucrărilor de evacuare a ape lor de pe suprafeţele băltite, prin deschiderea de canale şi şanţuri, cu ajutorul aspersoarelor şi al grupelor de pompare. Va trebui să fie folosit orice timp prielnic pentru însămînţarea şi reînsămînţarea terenurilor pe care aceste lucrări aşteaptă a fi executate. Luptând pentru efectuarea rapidă şi exemplară a diferitelor lucrări agricole, organizaţiile de partid, comuniştii din conducerile unităţilor socialiste ale agriculturii, vor asigura aplicarea in(Continuare în pag. a 3-a) Au mai început să producă: • FABRICA DE CONFECŢII „MUREŞUL" DIN TIRGU-MUREŞ ŞI ILEFOR REGHIN, CU ÎNTREAGA CAPACITATE. • ILEFOR TIRGU-MUREŞ, SECTORUL VOINICENI CU 20 LA SUTA DIN CAPACITATE. • IERI, IN MUNICIPIUL SIGHIŞOARA IN CADRUL COMBINATULUI TEXTIL LA FABRICA DE LINĂ ŞI-AU RELUAT ACTIVITATEA SECŢIILE: FILATURA, PREPARAŢII-ŢESĂTORIE ŞI ŢESĂTORIE. • DUPĂ A DOUA INUNDAŢIE, IERI A REÎNCEPUT SĂ PRODUCĂ DIN NOU FABRICA DE CĂRĂMIZI ŞI ŢIGLE „7 NOIEMBRIE" DIN SIGHIŞOARA. în atenţia sinistraţilor 99 din municipiul Tg.-Mureş Pentru acei sinistraţi din municipiul Tg.-Mureş care în urma inundaţiilor au rămas fără adăpost şi se află în situaţie grea, la cantina de ajutor popular din strada Bolyai nr. 7 se distribuie zilnic între orele 8—12 şi 16—20 alimente gratuite. Celor îndreptăţiţi, cantina de ajutor popular le va elibera bonuri speciale şi pentru piune şi lapte. Acte de un profund umanism La redacţie continuă să sosească ştiri despre contribuţia locuitorilor diferitelor comune ale judeţului pentru ajutorarea sinistraţilor. Locuitorii comunei CRĂIEŞTI au predat la centrul de colectare din Reghin pină la data de 21 mai a. c. 700 k kg porumb, 550 kg grîu, 1.800 de ouă, 36 kg slănină de porc, 13 kg caş de oaie, 85 perechi încălţăminte pentru copii, femei, bărbaţi, îmbrăcăminte pentru 90 bărbaţi şi femei. Cooperatorii de pe raza comunei au mai contribuit cu suma de 1.400 lei. Pină acum 11 familii de cooperatori şi-au exprimat dorinţa de a găzdui pe o perioadă nelimitată, fiecare, cite un copil din rindul sinistraţilor. La sediul Consiliului popular înscrierile continuă. Salariaţii comunei au hotărît să cedeze salariul pe o zi din fiecare lună pină la sfirşitul anului. In această acţiune s-au evidenţiat membri ai comisiilor de femei, cadre didactice şi nenumăraţi cooperatori. ★ Locuitorii comunei GĂNEŞTI — ne informează secretarul consiliului popular Székely Ioan — adunînd din mină în mină după posibilităţi au depus in contul C.E.C.—2.000 pentru ajutorarea sinistraţilor suma de 8.400 de lei. De asemenea s-au colectat 1.000 kg porumb, 800 rochii, pantaloni, bluze , îmbrăcăminte pentru copii. Salariaţii din comună hotărînd să contribuie în fiecare lună pină la sfirşitul anului cu o zi din salariu, vor depune suma de 120.000 de lei pentru ajutorarea celor loviți de calamități. Sighişoara. Duminică zbuciumată In fiecare zi, peste 4.000 de membri ai gărzilor patriotice au participat alături de întreaga populaţie la înlăturarea rănilor pricinuite Sighişoarei de imensa revărsare de ape. Alături de ei au venit oameni din comunele învecinate mai puţin afectate de inundaţii — Daneş, Apold, Nadeş, Saschiz şi Vînători. Au sosit, de asemenea, voluntari din comuna Hoghiz, judeţul Braşov. S-a muncit intens şi bărbăteşte la curăţirea străzilor Gh. Gheorghiu-Dej, Andrei Mureşanu, Armata roşie, Tîrnăveni, 6 Martie, Gării, Vlad Ţepeş etc. In acelaşi timp s-a lucrat la recondiţionarea produselor înnămolite din depozitele cooperaţiei de consum, la moara „Munca“, la Combinatul textil şi la alte întreprinderi. Se acţionează pe un front larg pentru renormalizarea vieţii oraşului. Data de 24 mai a fost declarată ziua muncii patriotice. Au fost mobilizate toate forţele şi s-a întocmit un plan amănunţit de acţiune. Şi-au anunţat participarea şi un număr impresionant de cetăţeni din localităţile învecinate. Sîmbătă, 23 mai, It. col. Ioan Nechita şi It. col. Vasile Câmpeanu ne-au relatat pe larg acţiunile prevăzute a le întreprinde formaţiile gărzilor patriotice pe întreaga rază a oraşului. Totodată interlocutorii ne-au înştiinţat că şi-au anunţat participarea din proprie iniţiativă şi membrii gărzilor din Hălchiu, judeţul Braşov. Totul era organizat pină în cele mai mici amănunte. Existau planuri concrete de asaltare generală a necruţătoarelor urme săpate atît de adine în sufletul oraşului. Dar toate s-au năruit. In seara zilei de 23 mai, la ora 22, a fost convocat de urgenţă comandamentul municipal pentru prevenirea inundaţiilor. Şedinţă fulger! S-a luat zguduitoarea hotărîre de avertizare a locuitorilor din zonele inundabile. O altă noapte de zdruncinări şi suferinţe. O noapte a evadării repetate, de calvar. S-au organizat puncte de observaţie a creşterii apelor şi echipe de alarmare. Dimineaţa, jumătatea de jos a oraşului era evacuată. Aceiaşi oameni care au trăit atîtea momente întunecate şi-au părăsit din nou locuinţele. Nivelul Tîrnavei Mari creştea văzînd cu ochii. La comandamentul municipal telefoanele nu răzbeau să aducă veşti. Se transmitea fără răgaz nivelul apei de pe toată valea de sus a Tîrnavei. Se făceau grafice, calcule, se dădeau indicaţii, se urmărea neîntrerupt creşterea mistuitoare a puhoiului. Şi creşteau apele mereu, ameninţau! Al doilea fulger negru străpungea din nou inima oraşuluimuzeu. In cumpăna amiezii năvala apei şi-a arătat întreaga-i putere. De la punctul hidrometric al Sighişoarei se comunica: faţă de limita de inundaţie (3 metri) Tirnava a crescut cu 3,08 m! — Cit a fost în întunecata zi de 13 mai? — Faţă de aceeaşi limită de inundaţie, în 13 mai apa crescuse cu 3,78 m. Deci duminică nivelul a fost mai scăzut doar cu 70 cm! Deci, inundaţie ediţia a doua. Canalele au început din nou să se înece. Se afla sub apă întreaga zonă a gării. In centrul oraşului, lingă Liceul nr. 1, apa ajunsese pînă la brîu. PETRE GIURGIU (Continuare în pag. a 2-a) Cu destinaţia, localităţile sinistrate Zilnic, cu diferite mijloace de transport: AVIOANE, AUTOCAMIOANE, TRENURI, sunt expediate celor care au suferit de pe urma flagelului ce s-a abătut asupra satelor şi oraşelor din judeţul nostru, importante cantităţi de alimente, îmbrăcăminte etc. Duminică pe aeroportul Vidrasău, un avion IL 14, a adus din partea Crucii roşii internaţionale corturi, pături şi diferite alte articole care au fost distribuite sinistraţilor. Pagina a 4-a: I DE PESTE ! H O T A R E Din partea cooperativei „Textila-Mureş11 Pentru a veni în ajutorul populaţiei din cartierul Ady Endre din Tîrgu-Mureş, în ce priveşte spălatul şi curăţatul obiectelor de îmbrăcăminte care au avut de suferit de pe urma inundaţiei (lenjerie de pat şi de corp, haine, covoare etc ), cooperativa „Textila-Mureş" cu data de 26 mai deschide un centru de primire a comenzilor în incinta noului complex de curăţătorie din acest cartier. La restul unităţilor de comenzi, orarul de funcţionare s-a prelungit de la orele 6 pînă la 22.