Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)

1970-08-08 / nr. 185

HAVÍNA 2 STEAUA ROŞIE Un tînăr dintr-un detaşament Pe strungarul Pavel Pupăză l-am găsit executind un şablon pentru un nou sortiment de farfurii cera­mice. Piesa respectivă ii fusese co­mandată operativ şi, de aceea, tînărul strungar, cu o dexteritate rar întîlnită, se silea s-o termine cit mai repede. Execuţia ei era destul de complexă. Fiecare mişcare a lui Pupăză reflecta nu numai cunoaş­terea temeinică a meseriei, ci, mai ales, pasiunea pentru ea, pentru muncă. Cind a terminat strunjirea şablonului, i-a spus maistrului din secţia formare: — Sper că l-am­ executat perfect. Dacă constataţi vreo abatere, mil aduceţi urgent înapoi ... . Stau de vorbă cu tînărul strun­gar. Il întreb: — Are pasiunea o etică, o ba­ză morală care o condiţionează? — Are, desigur. Fiecare tînăr tinde a-şi realiza un ideal, are năzuinţele şi gîndurile lui, preo­cupări, împlinirea idealului, for­marea tînărului ca om şi cetăţean de care are nevoie societatea noastră depinde pe de o parte de pulsul pasiunii sale, iar pe de altă parte de colectivitatea in care lu­crează. Căci, cred eu, e greu să faci ceea ce tinzi dacă nu ţii sea­ma de năzuinţele şi aspiraţiile colectivităţii, de nevoile generale ale acesteia. Ascultîndu-l vorbind pe Pavel Pupăză despre pasiunea tinereas­că, am înţeles modul cum el mun­ceşte de cînd este angajatul Combi­natului sticlă-faianţă din Sighişoa­ra. în 1957 Pavel Pupăză, după terminarea şcolii profesionale, a devenit salariatul unităţii economi­ce amintite. De atunci locul său de muncă a fost şi este la serviciul mecanic-şef. La acest serviciu el a găsit oameni bine pregătiţi în di­verse meserii, harnici şi întreprinză­tori ori de cite ori este nevoie. Cu alte cuvinte, tînărul strungar, din prima zi cînd a început să mun­cească, a găsit o colectivitate în care predomina pasiunea pentru muncă, exigenţa reciprocă şi to­vărăşească, gîndul ca fiecare membru al colectivităţii să se au­­todepăşească. Şi, încă din primul an de muncă, Pavel Pupăză, „mo­lipsit" de colegii lui mai în vîrstă a impresionat cu entuziasmul şi pa­siunea sa, nu numai în meseria pe care o practică, ci şi în alte dome­nii de activitate. Mai mulţi ani la rind a fost secretarul organizaţiei" U.T.C. din cadrul serviciului în care lucrează. Ca să vorbim despre ceea­ ce au făcut tinerii de la serviciul mecanic în domeniul producţiei în timpul cît l-au avut ca secretar de organizaţie pe Pupăză este, desi­gur, tardiv. Ne oprim însă la alte fapte care evidenţiază activitatea permanentă a tînărului strungar în ansamblul muncii politico-educative ce se desfăşoară în combinat. De mai mulţi ani, în combinat, printre formaţiile artistice de amatori, funcţionează şi una de dans. A­­ceastă formaţie a fost alcătuită cu migală de Pavel Pupăză, el în­suşi un pasionat al dansului popu­lar, în fiecare an, la concursurile artiştilor amatori, formaţia pregă­tită de Pupăză a obţinut diferite premii. Şi tot în fiecare an, ea a fost împrospătată cu alte şi alte perechi de dansatori tineri. Cîtva timp, o bună pereche in formaţia de dans, a fost chiar Pupăză cu soţia sa. Acum el este instructor voluntar în cadrul Casei de cultu­ră din Sighişoara. Ca şi înainte, mulţi tineri din combinat­­îl înso­ţesc şi activează şi ei în amintita instituţie de cultură. Despre seriozitatea cu care munceşte în combinat Pavel Pu­păză mi s-a vorbit şi la comitetul de partid. El este acum membru în biroul organizaţiei de partid de la serviciul mecanic. Răspunde din partea biroului de organizaţia de tineret. — A cere altora să muncească corect şi cu rîvnă, ce trebuie să faci personal? — l-am întrebat. — Să faci mai mult şi mai bi­ne decît ei. — In ultima perioadă ce aţi ur­mărit în mod special în activitatea dv.? — Răspunzînd de activitatea ti­nerilor, am căutat să le cîştig în­crederea, dar înainte de aceasta să-mi cunosc atribuţiunile, atribu­­ţiuni desprinse din activitatea de ansamblu a comuniştilor din combi­nat. Cred că în munca politică de masă, sau mai bine-zis în orice do­meniu, a-ţi cunoaşte atribuţiunile, a te subordona pe acestea unui stil de muncă adecvat, este una din principalele îndatoriri ale ori­cărui comunist. împreună cu tine­rii din organizaţia de care răs­pund ne-am propus printre alte o­­biective să executăm cît mai opera­tiv, atunci cînd apar, acele lucrări neprevăzute, calitatea lor să fie întotdeauna ireproşabilă şi, tot ca un obiectiv principal, să-i ajutăm în timpul nostru liber pe colegii din combinat să-şi refacă cămine­le afectate ori distruse de inun­daţii. întotdeauna, soluţiile, cău­tările în a înfăptui obiectivele amin­tite şi altele, bineînţeles, se pe­trec în cadrul colectivităţii de ti­neri, a unei responsabilităţi bine definite. Şi cînd spun aceste lu­cruri mă gîndesc că orice îşi pro­pun tinerii să facă într-un loc de muncă sau altul, trebuie să ai­bă ca o coordonată principală — responsabilitatea colectivă. — In ce ar consta această res­ponsabilitate? — în primul rind a cunoaşte reali­tatea din domeniul de care te ocupi. Numai aşa poţi stabili ac­ţiuni concrete, poţi ca responsabi­litatea colectivă să o eşalonezi pe oameni, ţinînd cont de pregătirea şi preocupările lor... „C.S.F." din Sighişoara e una dintre mărcile de prestigiu ale in­dustriei de sticlă şi ceramică din ţara noastră. In modernul combi­nat, a cărui emblemă am consem­nat-o, există un detaşament de tineri pasionaţi, lucizi, harnici şi entuziaşti, modeşti şi întreprinză­tori, care s-au realizat şi se reali­zează în continuare într-o colecti­vitate socialistă. E o generaţie tî­­nără din care face parte şi strun­garul Pavel Pupăză, care spune cu toată convingerea că „Ceea ce fac eu, fac şi alţii". C. CROITORU V­REMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 27 de grade. Timpul probabil. Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cerul varia­bil, înnorări după-amiaza, cînd locul vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la potrivit din nord­­vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 10—14 grade, maxi­mele între 26—30 de grade. L­ivrează castraveţii Cu toate acestea cooperatorii care formează ferma legumi­colă, condusă de ing. Ştefan Ciobanu, printro muncă susţinută au reuşit în scurtă vreme să refacă grădina in care în prezent se cultivă pe 25 ha castraveţi, 10 ha cu fasole, 11 ha cu ardei, 20 ha cu cartofi şi varză etc. Cu două aspersoare se lucrează intens şi la irigarea culturilor. Fotografia noastră de mai sus înfăţişează o parte din cele 65 de cooperatoare care lucrează la recoltarea castraveţilor ce sunt livraţi C.L.F. Luduş. Pînă ieri au fost predaţi peste 4.000 kg de castraveţi. De câteva zile, din grădina cooperativei agricole din Cheţani a început recoltarea şi livrarea castraveţilor cornişori. Terenul unde în prezent, după cum se vede şi în fotografie, porumbul şi cas­traveţii se dezvoltă frumos, în timpul calamităţilor din mai, a fost complet inundat iar sistemul de irigație distrus. La 16 august, FESTIVALUL AL JUDEŢELOR In cinstea zilei de 23 August, Co­mitetul judeţean pentru cultură şi artă Mureş are cinstea de a orga­niza cea de-a doua ediţie a Festi­­valului folcloric al judeţelor de pe Mureş. Participă cele mai bune for­maţii de cîntece şi jocuri, solişti vo­cali şi instrumentişti din judeţele Harghita, Mureş, Alba, Hunedoara şi Arad. Formaţiile cultural artistice din DE PE MUREŞ judeţul nostru­ ca cele din Tgi-Mu­­reş, Sighişoara, Sărmaşu, Cerghid, Batoş, Chimitelnic, Magherani, Lo­­gig, Sîmbriaş, Ruşii Munţi şi altele — care urmau să prezinte o mani­festare cu caracter de repetiţie în ziua de 9 august a. c. — vor par­ticipa direct la Festivalul folcloric al judeţelor de pe Mureş. în consecinţă, spectacolul pre­ambul anunţat în ziarul nostru, ce urma să aibă loc la 9 august pe scena Teatrului de vară din Tg.­­Mureş, se contramandează. Rectifi­carea a fost făcută de Casa jude­ţeană a creaţiei. Consfătuire pe tema investiţiilor Vineri au început la Tîrgu-Mureş lucrările unei consfătuiri organizate de Comitetul de Stat pentru Eco­nomia şi Administraţia Locală. Par­ticipă reprezentanţi a 10 trusturi şi întreprinderi de construcţii-montaj care-şi desfăşoară activitatea în Transilvania. Pe agenda de lucru a consfătuirii este înscrisă analiza in­vestiţiilor pe primul semestru 1970, măsuri necesare îndeplinirii planu­lui anual şi crearea frontului de lucru. Totodată, se prevede vizitarea şantierului de construcţii-locuinţe ,,Ady" din Tîrgu-Mureș și unitatea de prefabricate de la Ungheni. Decalajul între seceriş, treierat şi executa­rea arăturilor să fie grabnic lichidat (Urmare din pag. I) ca de transportul operativ al sno­pilor la aiii şi începerea treieratu­lui. Aşa se face că în asemenea unităţi majoritatea recoltei se află în cîmp, supusă intemperiilor. La C.A.P. Moşuni şi Sovata, de pildă, nu s-a treierat pînă acum nici un bob de griu, iar la Neaua şi Ere­­mitu, din peste 600 ha recoltate, snopii sînt în majoritate pe cîmp, treierindu-se abia cîte 30 ha în fiecare unitate. Asemenea practici dăunătoare de a lăsa cu săptămî­­nile griul pe cîmp un clăi nu pot să aducă decît pierderi unităţilor. Fac­torii de răspundere din aceste co­operative cît şi persoanele care le îndrumă din partea organelor agri­cole judeţene trebuie să înţeleagă odată că griul poate fi considerat pus la adăpost numai atunci cînd ultimul bob a ajuns în magazie. Oare unităţile sus amintite n-au învăţat nimic din lipsurile anului trecut cind tocmai prin aceste prac­tici de amînare a transportului şi treieratului, pînă în septembrie s-au pierdut cel puţin cîte 200 kg griu la ha? Pentru a nu se mai re­peta neajunsurile din anul trecut şi a evita pierderile din actuala recoltă, şi aşa puţină, se impune ca în 2—3 zile să fie mobilizate la transportul snopilor de pe cîmp toate carele şi căruţele, întregul parc de autocamioane şi remorci. Concomitent cu aceasta să se or­ganizeze lucrul la treierat in cel puţin 2 schimburi iar acolo unde batozele sunt insuficiente să lucre­ze din plin un număr cît mai mare de combine. O altă lucrare mult rămasă în urmă, de care depinde soarta re­coltei viitoare este arătura de vară. Procentul realizărilor de numai 24,2 la sută nu face de loc cinste jude­ţului şi nu reflectă în acelaşi timp posibilităţile de care dispunem. Deşi în timpul recoltatului au ră­mas la arat doar circa 400 de trac­toare, ele n-au fost folosite din plin. Numai aşa se explică faptul că in timp de circa 20 zile bune de lucru s-au efectuat la nivel de judeţ doar 11.378 ha arătură de vară. Dacă ţinem cont de indicaţia dată , ca şi tractoarele care acţionează combinele să are cel puţin 1 ha pe zi este evident că s-a lucrat cu mult sub posibilităţile existente. Sunt unităţi ca Moşuni, Şardul Ni­­rajului şi altele unde s-a arat pînă acum foarte puţin sau nu s-a tras încă nici o brazdă. Se pune între­barea ce fac tractoarele de la Acă­­ţari, Văleni, Vărgata unde şi acum există 100—200 ha eliberate care aşteaptă să fie arate în orice mo­ment? Discutînd asupra acestor întîr­zieri, tov. ing. Ştefan Tolcer, direc­tor adjunct al Direcţiei agricole ne-a asigurat că în cel mult 12 zile ele vor fi recuperate. Rămîne de văzut în ce măsură se va respecta acest termen pe care noi îl soco­tim ca un angajament public. în orice caz, forţe pentru recuperarea rămînerii în urmă există. Se cere doar o mai bună organizare a muncii, o folosire mai raţională a întregului parc de tractoare, deoa­rece volumul de lucrări este mare şi datorită secetei care persistă te­renul se întăreşte de la o zi la alta. Deci orice timp pierdut la executa­rea arăturilor, orice întîrzieri vor face ca eforturile materiale pentru executarea acestor lucrări să fie mult mai mari. Is *N*s s V Isn s Is I­ *N Isn s e mai trainice, mai frumoase (Urmare din pag. 1) portul materialelor. Autobuzele I.T.A., atît cea din Turda, cit şi cea din Luduş, nu ne prea spri­jină. — Cum se numeşte acest nou cartier? — am întrebat pe mulţi cetăţeni care îşi construiesc ca­se aici. Am primit răspuns că i s-a dat denumirea de „14 Mai". Am primit şi explicaţii asupra a­­cestei denumiri, oamenii afir­­mind că 14 mai a fost o zi care nu o vor uita niciodată, adu­­cîndule mari nenorociri. Da, întradevăr, acea zi a pus la grea încercare cetăţenii, pro­­vocîndu-le pagube, greutăţi, su­ferinţe. De aceea, eu personal aş fi lăsat-o uitării şi aş fi dat altă denumire noului cartier. Deosebit de bine i s-ar fi potri­vit denumirea de „Solidaritate", „Cartierul solidarităţii". Spun a­­cest lucru deoarece cu prilejul calamităţii naturale şi după a­­ceasta, în vasta activitate de re­construcţie, pentru asigurarea adăposturilor pentru familiile si­nistrate, s-a manifestat mai pu­ternic decît oricînd solidaritatea oamenilor muncii, forţa de ne­învins a poporului nostru condus de partid, chiar şi în faţa stihii­lor naturii dezlănţuite. — Din primele momente — ne spune tovarăşul Gheorghe Şer­ban, primarul comunei Cheţani — întreaga ţară a fost alături de noi. In privinţa reconstrucţiei, sîntem deosebit de recunoscă­tori Comitetului orăşenesc de partid, Consiliului popular al o­­raşului Cîmpia Turzii, muncitori­lor de la Industria sîrmei. Nume­roase case care azi sînt sub a­­coperiş sau în roşu au fost înăl­ţate de muncitori din Cîmpia Turzii. Zilnic au lucrat aici în mod voluntar, sub directa îndru­mare a tovarăşului Ion Oniga, primarul oraşului Cîmpia Turzii între 50—60 de muncitori, ridi­cind casele de la temelie pînă la acoperiş. — Aţi putea arăta citeva case construite cu ajutorul muncitori­lor din Cîmpia Turzii? — Da, vă putem arăta multe, lată, de pildă, casele lui Anton Maier, Alexandru Aldea, Teodor Chişu, Tănase Miş, Alexandru Aldea, Gheorghe Cioca, Ioan Maier zis Dureanu şi altele. Aflăm că cetăţenii din Che­ţani au fost sprijiniţi în recon­struirea locuinţelor şi de către alte colective. De exemplu, meş­teşugari din C.A.P. Şăulia de Cîmpie, conduşi de tovarăşul Gheorghe Duma, preşedintele C.A.P., au venit aici pentru a construi patru locuinţe de la fundaţie şi pînă la acoperiş. S-au angajat să construiască 6 locuinţe şi meşteşugarii de la cooperativa „Voinţa" din Săr­maşu. In sprijinul familiilor si­nistrate din Cheţani au venit şi ţăranii cooperatori din Luncani, judeţul Cluj, în frunte cu tovară­şul Dej Iosif, preşedintele C.A.P. — Specialiştii Direcţiei jude­ţene de arhitectură şi sistemati­zare au stat în comuna noastră aproape două luni — continuă primarul din Cheţani. Ei au sta­bilit terenurile şi au întocmit schiţele. Pentru noile locuinţe s-au dat, gratuit, proiecte tip. Tot gratuit am eliberat pînă în prezent 106 autorizaţii de con­strucţie. Pentru cetăţenii care au locuit în zone inundabile, pentru a-i ferit pe viitor de nenorociri, am atribuit 52 loturi de case. Aşadar, puternic lovită de fu­ria apelor, bucurîndu-se de spri­jinul statului, de sprijinul oame­nilor muncii din alte localităţi, comuna Cheţani renaşte. Prima­rul comunei ne informează că cetăţenii de aici, loviţi de cala­mitatea naturală, au fost despă­gubiţi de către stat cu suma de peste 2.000.000 lei. Pentru re­construcţia locuinţelor, lor le-au fost puse la dispoziţie, cu pre­ţuri reduse, circa 600.000 de că­rămizi, circa 150 tone de ciment, 40 m­c de bile manele, 30 m­c de cherestea etc. — Există toate condiţiile — subliniază primarul — ca pînă la venirea anotimpului friguros să se asigure, in locuinţe pro­prii, adăpostirea tuturor familii­lor sinistrate. "is *,s *s *s * N\\ \ \S \\ *s *s Is Is Is O altă imagine, tot din Cheţani, tot din acel cartier. Alţi şi alţi cetăţeni îşi construiesc case noi. Is *s Is \ s­ \s s \s !­­s ! *s I­ Is *N *s Valorificarea superioară a deşeurilor (Urmare din pag. 1) ele mult în atenţia conducerii par­tidului şi statului nostru care în repetate rînduri a subliniat nece­sitatea gospodăririi raţionale, apă­rarea şi dezvoltarea fondului fores­tier ca una din sarcinile principa­le ale tuturor lucrătorilor care acti­vează în acest important sector al economiei naţionale. Faţă de aceste cerinţe, putem spune că forestierii judeţului nos­tru au avut în centrul preocupării lor grija pentru cît mai buna gos­podărire a „aurului verde''. Totuşi, trebuie să arătăm că în unităţile de exploatare şi industrializare a lemnului, în fabricile de prelucrare mai există însemnate rezerve care pot fi şi trebuie puse în valoare, mai ales în ce priveşte utilizarea lemnului mărunt. Existenţa fabricii de plăci aglomerate la Reghin îşi are raţiunea tocmai în readucerea în circuitul economic a lemnului mărunt şi a deşeurilor lemnoase pentru a completa nevoile econo­miei naţionale. Desigur, acţiunea de gospodă­rire şi valorificare a lemnului trebu­ie începută chiar de la operaţiu­nile de punere în valoare (inven­tarierea) a arboretelui, aplicîndu-se cu stricteţe prevederile amenaja­­mentelor silvice. Respectarea în­tocmai a regulamentului de explo­atare — pentru care sunt chemate unităţile de exploatare, iar cele silvice au menirea să controleze aplicarea acestor normative — sor­tarea corespunzătoare a lemnului chiar in parchetele destinate ex­ploatării, fac posibilă reducerea pierderilor de exploatare, a depre­cierilor calitative. După cum s-a putut constata din verificările pe teren, cantităţi în­semnate de crăci, capete de buş­teni, bucăţi de lemn de foc etc. rămîn în parchete sub formă de resturi; or, se ştie că acestea con­stituie materia primă pentru fabri­carea plăcilor aglomerate din lemn. în depozitele de buşteni ale fa­bricilor, în urma sortării definitive a trunchiurilor, rămîn cantităţi mari de capete de buşteni, bucăţi de lemn care nu sînt apte pentru de­bitarea în gatere şi care, de ase­menea, pot fi valorificate în fabri­ca de P.A.L. O balanţă sumară a deşeurilor lemnoase la Combinatul de explo­atare şi industrializare a lemnului Mureş arată că anual, din peste 61 tone de rumeguş, rămăşiţe de P.A.L. sub dimensiunile utilizabile pentru prelucrare, coajă şi aşchii de la curăţirea celulozei, 33 tone sunt utilizate în cazanele termice, iar restul ca combustibil. Volumul rămăşiţelor de fabricaţie din debi­tarea buştenilor în cherestea, ca­pete de buşteni rămase de la sor­tarea definitivă a trunchiurilor, se ridică la peste 66.000 m­c, cantitate care este destinată în exclusivitate combustibilului. Or, această ma­nieră de a gospodări masa lem­noasă nu poate fi caracterizată de­cît ca risipă. Specialiştii din sectorul forestier, din unităţile de prelucrare a lem­nului, atît din industria republica­nă cît şi din cea locală, din coo­peraţia meşteşugărească, au dato­ria de a folosi toate formele şi căi­le pentru a readuce aceste importante cantităţi de deşeuri lemnoase în circuitul economic, va­­lorificîndu-le pe calea industriali­zării. Treptat va trebui să fie înlo­cuite deşeurile de lemn folosite ca combustibil atît pentru nevoile proprii cît şi pentru alte destinaţii. Desigur, toate măsurile ce se vor adopta pentru valorificarea supe­rioară a deşeurilor de lemn vor trebui să aibă la bază sporirea e­­ficienţei economice, pornind de la cerinţa obţinerii unor valori cât mai mari din fiecare metru cub de ma­terial lemnos. Cinema SSMBATA, 8 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Această femeie. Select: Monştrii. Progre­sul: Al 8-lea. Tineretului: Adio, Texas. Unirea: La porţile pămîn­­tului. Muncitoresc: Mina cu bri­liante. Flacăra: Vă place Brahms? SIGHIŞOARA — Lumi­na: Iubita lui Graminia. LUDUŞ — Flacăra: Simpaticul domn „R“. IERNUT — Lumina: Omul cu ordin de repartiție. SAR­­MAȘU — Popular: La est de E­­den. REGHIN — Patria: Opera­țiunea „Leontine". Victoria: Re­constituirea. I­RNAVENI — Me­ L­­odia: Memento. SOVAIA —" Doina: Argoman superdiaboli­­cul. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Made in Italy. FIN­­TINELE — Patria: Castelul con­damnaţilor. MIERCUREA NIRA­­JULUI — Nirajul. Copiii lui Don Qui­jotte. Televiziune 17,00 — Emisiune în lim­ba germană. Din cuprins: Actuali­tăţi filmate. Melodii îndrăgite. Moment poetic. Lieduri de Schu­bert. 18,15 — Ex­terra ’70 — concurs pentru pionieri şi şco­lari (finala); 19,20 — 1 001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Tele-enciclopedia; 20,55 — „Pasărea măiastră", reportaj; 21,15 — Film serial; Incorupti­bilii; 22,05 — Telespectacol prin corespondenţă; 23,00 — Revis­tele săptămînii; 23,10 — Of, ini­mioară. Cîntece de petrecere; 23,30 — Telejurnalul de noapte, sport. P­r.ui Radio Tg.-Mureş DUMINICA, 9 AUGUST In limba maghiară: 8—8,30. Emisiune pentru pionieri şi şco­lari: Clubul pionierilor. Ne scriu ascultătorii. Cu microfonul ia tabăra din Răstoliţa. Rebus ma­tematic. Veniţi cu noi în ex­cursie. Pădurea în versuri şi cin­­tece. 8,30—9. Emisiunea pentru copii. 16,30—17,15. Mozaic du­minical. N D A LOTO Rezultatele tragerii speciale din 7 august 1970 Extragerea I- — 83, 54, 80, 9, 29. 68, 56, 64, 39. Extragerea a ll-a. — 63, 71, 84, 51, 79, 28, 19. Extragerea a V-a. — 77, 29, 51, 76, 43, 24, 66, 34. Fond de premii : 2.091.500 lei. Extragerea a 4, 61, 62, 16. Ill-a. — 48, 71, Extragerea a 79, 78, 48, 16. IV-a. — 13, 66,

Next