Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)
1970-08-08 / nr. 185
HAVÍNA 2 STEAUA ROŞIE Un tînăr dintr-un detaşament Pe strungarul Pavel Pupăză l-am găsit executind un şablon pentru un nou sortiment de farfurii ceramice. Piesa respectivă ii fusese comandată operativ şi, de aceea, tînărul strungar, cu o dexteritate rar întîlnită, se silea s-o termine cit mai repede. Execuţia ei era destul de complexă. Fiecare mişcare a lui Pupăză reflecta nu numai cunoaşterea temeinică a meseriei, ci, mai ales, pasiunea pentru ea, pentru muncă. Cind a terminat strunjirea şablonului, i-a spus maistrului din secţia formare: — Sper că l-am executat perfect. Dacă constataţi vreo abatere, mil aduceţi urgent înapoi ... . Stau de vorbă cu tînărul strungar. Il întreb: — Are pasiunea o etică, o bază morală care o condiţionează? — Are, desigur. Fiecare tînăr tinde a-şi realiza un ideal, are năzuinţele şi gîndurile lui, preocupări, împlinirea idealului, formarea tînărului ca om şi cetăţean de care are nevoie societatea noastră depinde pe de o parte de pulsul pasiunii sale, iar pe de altă parte de colectivitatea in care lucrează. Căci, cred eu, e greu să faci ceea ce tinzi dacă nu ţii seama de năzuinţele şi aspiraţiile colectivităţii, de nevoile generale ale acesteia. Ascultîndu-l vorbind pe Pavel Pupăză despre pasiunea tinerească, am înţeles modul cum el munceşte de cînd este angajatul Combinatului sticlă-faianţă din Sighişoara. în 1957 Pavel Pupăză, după terminarea şcolii profesionale, a devenit salariatul unităţii economice amintite. De atunci locul său de muncă a fost şi este la serviciul mecanic-şef. La acest serviciu el a găsit oameni bine pregătiţi în diverse meserii, harnici şi întreprinzători ori de cite ori este nevoie. Cu alte cuvinte, tînărul strungar, din prima zi cînd a început să muncească, a găsit o colectivitate în care predomina pasiunea pentru muncă, exigenţa reciprocă şi tovărăşească, gîndul ca fiecare membru al colectivităţii să se autodepăşească. Şi, încă din primul an de muncă, Pavel Pupăză, „molipsit" de colegii lui mai în vîrstă a impresionat cu entuziasmul şi pasiunea sa, nu numai în meseria pe care o practică, ci şi în alte domenii de activitate. Mai mulţi ani la rind a fost secretarul organizaţiei" U.T.C. din cadrul serviciului în care lucrează. Ca să vorbim despre ceea ce au făcut tinerii de la serviciul mecanic în domeniul producţiei în timpul cît l-au avut ca secretar de organizaţie pe Pupăză este, desigur, tardiv. Ne oprim însă la alte fapte care evidenţiază activitatea permanentă a tînărului strungar în ansamblul muncii politico-educative ce se desfăşoară în combinat. De mai mulţi ani, în combinat, printre formaţiile artistice de amatori, funcţionează şi una de dans. Această formaţie a fost alcătuită cu migală de Pavel Pupăză, el însuşi un pasionat al dansului popular, în fiecare an, la concursurile artiştilor amatori, formaţia pregătită de Pupăză a obţinut diferite premii. Şi tot în fiecare an, ea a fost împrospătată cu alte şi alte perechi de dansatori tineri. Cîtva timp, o bună pereche in formaţia de dans, a fost chiar Pupăză cu soţia sa. Acum el este instructor voluntar în cadrul Casei de cultură din Sighişoara. Ca şi înainte, mulţi tineri din combinatîl însoţesc şi activează şi ei în amintita instituţie de cultură. Despre seriozitatea cu care munceşte în combinat Pavel Pupăză mi s-a vorbit şi la comitetul de partid. El este acum membru în biroul organizaţiei de partid de la serviciul mecanic. Răspunde din partea biroului de organizaţia de tineret. — A cere altora să muncească corect şi cu rîvnă, ce trebuie să faci personal? — l-am întrebat. — Să faci mai mult şi mai bine decît ei. — In ultima perioadă ce aţi urmărit în mod special în activitatea dv.? — Răspunzînd de activitatea tinerilor, am căutat să le cîştig încrederea, dar înainte de aceasta să-mi cunosc atribuţiunile, atribuţiuni desprinse din activitatea de ansamblu a comuniştilor din combinat. Cred că în munca politică de masă, sau mai bine-zis în orice domeniu, a-ţi cunoaşte atribuţiunile, a te subordona pe acestea unui stil de muncă adecvat, este una din principalele îndatoriri ale oricărui comunist. împreună cu tinerii din organizaţia de care răspund ne-am propus printre alte obiective să executăm cît mai operativ, atunci cînd apar, acele lucrări neprevăzute, calitatea lor să fie întotdeauna ireproşabilă şi, tot ca un obiectiv principal, să-i ajutăm în timpul nostru liber pe colegii din combinat să-şi refacă căminele afectate ori distruse de inundaţii. întotdeauna, soluţiile, căutările în a înfăptui obiectivele amintite şi altele, bineînţeles, se petrec în cadrul colectivităţii de tineri, a unei responsabilităţi bine definite. Şi cînd spun aceste lucruri mă gîndesc că orice îşi propun tinerii să facă într-un loc de muncă sau altul, trebuie să aibă ca o coordonată principală — responsabilitatea colectivă. — In ce ar consta această responsabilitate? — în primul rind a cunoaşte realitatea din domeniul de care te ocupi. Numai aşa poţi stabili acţiuni concrete, poţi ca responsabilitatea colectivă să o eşalonezi pe oameni, ţinînd cont de pregătirea şi preocupările lor... „C.S.F." din Sighişoara e una dintre mărcile de prestigiu ale industriei de sticlă şi ceramică din ţara noastră. In modernul combinat, a cărui emblemă am consemnat-o, există un detaşament de tineri pasionaţi, lucizi, harnici şi entuziaşti, modeşti şi întreprinzători, care s-au realizat şi se realizează în continuare într-o colectivitate socialistă. E o generaţie tînără din care face parte şi strungarul Pavel Pupăză, care spune cu toată convingerea că „Ceea ce fac eu, fac şi alţii". C. CROITORU VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 27 de grade. Timpul probabil. Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil, înnorări după-amiaza, cînd locul vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la potrivit din nordvest. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 10—14 grade, maximele între 26—30 de grade. Livrează castraveţii Cu toate acestea cooperatorii care formează ferma legumicolă, condusă de ing. Ştefan Ciobanu, printro muncă susţinută au reuşit în scurtă vreme să refacă grădina in care în prezent se cultivă pe 25 ha castraveţi, 10 ha cu fasole, 11 ha cu ardei, 20 ha cu cartofi şi varză etc. Cu două aspersoare se lucrează intens şi la irigarea culturilor. Fotografia noastră de mai sus înfăţişează o parte din cele 65 de cooperatoare care lucrează la recoltarea castraveţilor ce sunt livraţi C.L.F. Luduş. Pînă ieri au fost predaţi peste 4.000 kg de castraveţi. De câteva zile, din grădina cooperativei agricole din Cheţani a început recoltarea şi livrarea castraveţilor cornişori. Terenul unde în prezent, după cum se vede şi în fotografie, porumbul şi castraveţii se dezvoltă frumos, în timpul calamităţilor din mai, a fost complet inundat iar sistemul de irigație distrus. La 16 august, FESTIVALUL AL JUDEŢELOR In cinstea zilei de 23 August, Comitetul judeţean pentru cultură şi artă Mureş are cinstea de a organiza cea de-a doua ediţie a Festivalului folcloric al judeţelor de pe Mureş. Participă cele mai bune formaţii de cîntece şi jocuri, solişti vocali şi instrumentişti din judeţele Harghita, Mureş, Alba, Hunedoara şi Arad. Formaţiile cultural artistice din DE PE MUREŞ judeţul nostru ca cele din Tgi-Mureş, Sighişoara, Sărmaşu, Cerghid, Batoş, Chimitelnic, Magherani, Logig, Sîmbriaş, Ruşii Munţi şi altele — care urmau să prezinte o manifestare cu caracter de repetiţie în ziua de 9 august a. c. — vor participa direct la Festivalul folcloric al judeţelor de pe Mureş. în consecinţă, spectacolul preambul anunţat în ziarul nostru, ce urma să aibă loc la 9 august pe scena Teatrului de vară din Tg.Mureş, se contramandează. Rectificarea a fost făcută de Casa judeţeană a creaţiei. Consfătuire pe tema investiţiilor Vineri au început la Tîrgu-Mureş lucrările unei consfătuiri organizate de Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală. Participă reprezentanţi a 10 trusturi şi întreprinderi de construcţii-montaj care-şi desfăşoară activitatea în Transilvania. Pe agenda de lucru a consfătuirii este înscrisă analiza investiţiilor pe primul semestru 1970, măsuri necesare îndeplinirii planului anual şi crearea frontului de lucru. Totodată, se prevede vizitarea şantierului de construcţii-locuinţe ,,Ady" din Tîrgu-Mureș și unitatea de prefabricate de la Ungheni. Decalajul între seceriş, treierat şi executarea arăturilor să fie grabnic lichidat (Urmare din pag. I) ca de transportul operativ al snopilor la aiii şi începerea treieratului. Aşa se face că în asemenea unităţi majoritatea recoltei se află în cîmp, supusă intemperiilor. La C.A.P. Moşuni şi Sovata, de pildă, nu s-a treierat pînă acum nici un bob de griu, iar la Neaua şi Eremitu, din peste 600 ha recoltate, snopii sînt în majoritate pe cîmp, treierindu-se abia cîte 30 ha în fiecare unitate. Asemenea practici dăunătoare de a lăsa cu săptămînile griul pe cîmp un clăi nu pot să aducă decît pierderi unităţilor. Factorii de răspundere din aceste cooperative cît şi persoanele care le îndrumă din partea organelor agricole judeţene trebuie să înţeleagă odată că griul poate fi considerat pus la adăpost numai atunci cînd ultimul bob a ajuns în magazie. Oare unităţile sus amintite n-au învăţat nimic din lipsurile anului trecut cind tocmai prin aceste practici de amînare a transportului şi treieratului, pînă în septembrie s-au pierdut cel puţin cîte 200 kg griu la ha? Pentru a nu se mai repeta neajunsurile din anul trecut şi a evita pierderile din actuala recoltă, şi aşa puţină, se impune ca în 2—3 zile să fie mobilizate la transportul snopilor de pe cîmp toate carele şi căruţele, întregul parc de autocamioane şi remorci. Concomitent cu aceasta să se organizeze lucrul la treierat in cel puţin 2 schimburi iar acolo unde batozele sunt insuficiente să lucreze din plin un număr cît mai mare de combine. O altă lucrare mult rămasă în urmă, de care depinde soarta recoltei viitoare este arătura de vară. Procentul realizărilor de numai 24,2 la sută nu face de loc cinste judeţului şi nu reflectă în acelaşi timp posibilităţile de care dispunem. Deşi în timpul recoltatului au rămas la arat doar circa 400 de tractoare, ele n-au fost folosite din plin. Numai aşa se explică faptul că in timp de circa 20 zile bune de lucru s-au efectuat la nivel de judeţ doar 11.378 ha arătură de vară. Dacă ţinem cont de indicaţia dată , ca şi tractoarele care acţionează combinele să are cel puţin 1 ha pe zi este evident că s-a lucrat cu mult sub posibilităţile existente. Sunt unităţi ca Moşuni, Şardul Nirajului şi altele unde s-a arat pînă acum foarte puţin sau nu s-a tras încă nici o brazdă. Se pune întrebarea ce fac tractoarele de la Acăţari, Văleni, Vărgata unde şi acum există 100—200 ha eliberate care aşteaptă să fie arate în orice moment? Discutînd asupra acestor întîrzieri, tov. ing. Ştefan Tolcer, director adjunct al Direcţiei agricole ne-a asigurat că în cel mult 12 zile ele vor fi recuperate. Rămîne de văzut în ce măsură se va respecta acest termen pe care noi îl socotim ca un angajament public. în orice caz, forţe pentru recuperarea rămînerii în urmă există. Se cere doar o mai bună organizare a muncii, o folosire mai raţională a întregului parc de tractoare, deoarece volumul de lucrări este mare şi datorită secetei care persistă terenul se întăreşte de la o zi la alta. Deci orice timp pierdut la executarea arăturilor, orice întîrzieri vor face ca eforturile materiale pentru executarea acestor lucrări să fie mult mai mari. Is *N*s s V Isn s Is I *N Isn s e mai trainice, mai frumoase (Urmare din pag. 1) portul materialelor. Autobuzele I.T.A., atît cea din Turda, cit şi cea din Luduş, nu ne prea sprijină. — Cum se numeşte acest nou cartier? — am întrebat pe mulţi cetăţeni care îşi construiesc case aici. Am primit răspuns că i s-a dat denumirea de „14 Mai". Am primit şi explicaţii asupra acestei denumiri, oamenii afirmind că 14 mai a fost o zi care nu o vor uita niciodată, aducîndule mari nenorociri. Da, întradevăr, acea zi a pus la grea încercare cetăţenii, provocîndu-le pagube, greutăţi, suferinţe. De aceea, eu personal aş fi lăsat-o uitării şi aş fi dat altă denumire noului cartier. Deosebit de bine i s-ar fi potrivit denumirea de „Solidaritate", „Cartierul solidarităţii". Spun acest lucru deoarece cu prilejul calamităţii naturale şi după aceasta, în vasta activitate de reconstrucţie, pentru asigurarea adăposturilor pentru familiile sinistrate, s-a manifestat mai puternic decît oricînd solidaritatea oamenilor muncii, forţa de neînvins a poporului nostru condus de partid, chiar şi în faţa stihiilor naturii dezlănţuite. — Din primele momente — ne spune tovarăşul Gheorghe Şerban, primarul comunei Cheţani — întreaga ţară a fost alături de noi. In privinţa reconstrucţiei, sîntem deosebit de recunoscători Comitetului orăşenesc de partid, Consiliului popular al oraşului Cîmpia Turzii, muncitorilor de la Industria sîrmei. Numeroase case care azi sînt sub acoperiş sau în roşu au fost înălţate de muncitori din Cîmpia Turzii. Zilnic au lucrat aici în mod voluntar, sub directa îndrumare a tovarăşului Ion Oniga, primarul oraşului Cîmpia Turzii între 50—60 de muncitori, ridicind casele de la temelie pînă la acoperiş. — Aţi putea arăta citeva case construite cu ajutorul muncitorilor din Cîmpia Turzii? — Da, vă putem arăta multe, lată, de pildă, casele lui Anton Maier, Alexandru Aldea, Teodor Chişu, Tănase Miş, Alexandru Aldea, Gheorghe Cioca, Ioan Maier zis Dureanu şi altele. Aflăm că cetăţenii din Cheţani au fost sprijiniţi în reconstruirea locuinţelor şi de către alte colective. De exemplu, meşteşugari din C.A.P. Şăulia de Cîmpie, conduşi de tovarăşul Gheorghe Duma, preşedintele C.A.P., au venit aici pentru a construi patru locuinţe de la fundaţie şi pînă la acoperiş. S-au angajat să construiască 6 locuinţe şi meşteşugarii de la cooperativa „Voinţa" din Sărmaşu. In sprijinul familiilor sinistrate din Cheţani au venit şi ţăranii cooperatori din Luncani, judeţul Cluj, în frunte cu tovarăşul Dej Iosif, preşedintele C.A.P. — Specialiştii Direcţiei judeţene de arhitectură şi sistematizare au stat în comuna noastră aproape două luni — continuă primarul din Cheţani. Ei au stabilit terenurile şi au întocmit schiţele. Pentru noile locuinţe s-au dat, gratuit, proiecte tip. Tot gratuit am eliberat pînă în prezent 106 autorizaţii de construcţie. Pentru cetăţenii care au locuit în zone inundabile, pentru a-i ferit pe viitor de nenorociri, am atribuit 52 loturi de case. Aşadar, puternic lovită de furia apelor, bucurîndu-se de sprijinul statului, de sprijinul oamenilor muncii din alte localităţi, comuna Cheţani renaşte. Primarul comunei ne informează că cetăţenii de aici, loviţi de calamitatea naturală, au fost despăgubiţi de către stat cu suma de peste 2.000.000 lei. Pentru reconstrucţia locuinţelor, lor le-au fost puse la dispoziţie, cu preţuri reduse, circa 600.000 de cărămizi, circa 150 tone de ciment, 40 mc de bile manele, 30 mc de cherestea etc. — Există toate condiţiile — subliniază primarul — ca pînă la venirea anotimpului friguros să se asigure, in locuinţe proprii, adăpostirea tuturor familiilor sinistrate. "is *,s *s *s * N\\ \ \S \\ *s *s Is Is Is O altă imagine, tot din Cheţani, tot din acel cartier. Alţi şi alţi cetăţeni îşi construiesc case noi. Is *s Is \ s \s s \s !s ! *s I Is *N *s Valorificarea superioară a deşeurilor (Urmare din pag. 1) ele mult în atenţia conducerii partidului şi statului nostru care în repetate rînduri a subliniat necesitatea gospodăririi raţionale, apărarea şi dezvoltarea fondului forestier ca una din sarcinile principale ale tuturor lucrătorilor care activează în acest important sector al economiei naţionale. Faţă de aceste cerinţe, putem spune că forestierii judeţului nostru au avut în centrul preocupării lor grija pentru cît mai buna gospodărire a „aurului verde''. Totuşi, trebuie să arătăm că în unităţile de exploatare şi industrializare a lemnului, în fabricile de prelucrare mai există însemnate rezerve care pot fi şi trebuie puse în valoare, mai ales în ce priveşte utilizarea lemnului mărunt. Existenţa fabricii de plăci aglomerate la Reghin îşi are raţiunea tocmai în readucerea în circuitul economic a lemnului mărunt şi a deşeurilor lemnoase pentru a completa nevoile economiei naţionale. Desigur, acţiunea de gospodărire şi valorificare a lemnului trebuie începută chiar de la operaţiunile de punere în valoare (inventarierea) a arboretelui, aplicîndu-se cu stricteţe prevederile amenajamentelor silvice. Respectarea întocmai a regulamentului de exploatare — pentru care sunt chemate unităţile de exploatare, iar cele silvice au menirea să controleze aplicarea acestor normative — sortarea corespunzătoare a lemnului chiar in parchetele destinate exploatării, fac posibilă reducerea pierderilor de exploatare, a deprecierilor calitative. După cum s-a putut constata din verificările pe teren, cantităţi însemnate de crăci, capete de buşteni, bucăţi de lemn de foc etc. rămîn în parchete sub formă de resturi; or, se ştie că acestea constituie materia primă pentru fabricarea plăcilor aglomerate din lemn. în depozitele de buşteni ale fabricilor, în urma sortării definitive a trunchiurilor, rămîn cantităţi mari de capete de buşteni, bucăţi de lemn care nu sînt apte pentru debitarea în gatere şi care, de asemenea, pot fi valorificate în fabrica de P.A.L. O balanţă sumară a deşeurilor lemnoase la Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului Mureş arată că anual, din peste 61 tone de rumeguş, rămăşiţe de P.A.L. sub dimensiunile utilizabile pentru prelucrare, coajă şi aşchii de la curăţirea celulozei, 33 tone sunt utilizate în cazanele termice, iar restul ca combustibil. Volumul rămăşiţelor de fabricaţie din debitarea buştenilor în cherestea, capete de buşteni rămase de la sortarea definitivă a trunchiurilor, se ridică la peste 66.000 mc, cantitate care este destinată în exclusivitate combustibilului. Or, această manieră de a gospodări masa lemnoasă nu poate fi caracterizată decît ca risipă. Specialiştii din sectorul forestier, din unităţile de prelucrare a lemnului, atît din industria republicană cît şi din cea locală, din cooperaţia meşteşugărească, au datoria de a folosi toate formele şi căile pentru a readuce aceste importante cantităţi de deşeuri lemnoase în circuitul economic, valorificîndu-le pe calea industrializării. Treptat va trebui să fie înlocuite deşeurile de lemn folosite ca combustibil atît pentru nevoile proprii cît şi pentru alte destinaţii. Desigur, toate măsurile ce se vor adopta pentru valorificarea superioară a deşeurilor de lemn vor trebui să aibă la bază sporirea eficienţei economice, pornind de la cerinţa obţinerii unor valori cât mai mari din fiecare metru cub de material lemnos. Cinema SSMBATA, 8 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: Această femeie. Select: Monştrii. Progresul: Al 8-lea. Tineretului: Adio, Texas. Unirea: La porţile pămîntului. Muncitoresc: Mina cu briliante. Flacăra: Vă place Brahms? SIGHIŞOARA — Lumina: Iubita lui Graminia. LUDUŞ — Flacăra: Simpaticul domn „R“. IERNUT — Lumina: Omul cu ordin de repartiție. SARMAȘU — Popular: La est de Eden. REGHIN — Patria: Operațiunea „Leontine". Victoria: Reconstituirea. IRNAVENI — Me Lodia: Memento. SOVAIA —" Doina: Argoman superdiabolicul. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Made in Italy. FINTINELE — Patria: Castelul condamnaţilor. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul. Copiii lui Don Quijotte. Televiziune 17,00 — Emisiune în limba germană. Din cuprins: Actualităţi filmate. Melodii îndrăgite. Moment poetic. Lieduri de Schubert. 18,15 — Exterra ’70 — concurs pentru pionieri şi şcolari (finala); 19,20 — 1 001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Tele-enciclopedia; 20,55 — „Pasărea măiastră", reportaj; 21,15 — Film serial; Incoruptibilii; 22,05 — Telespectacol prin corespondenţă; 23,00 — Revistele săptămînii; 23,10 — Of, inimioară. Cîntece de petrecere; 23,30 — Telejurnalul de noapte, sport. Pr.ui Radio Tg.-Mureş DUMINICA, 9 AUGUST In limba maghiară: 8—8,30. Emisiune pentru pionieri şi şcolari: Clubul pionierilor. Ne scriu ascultătorii. Cu microfonul ia tabăra din Răstoliţa. Rebus matematic. Veniţi cu noi în excursie. Pădurea în versuri şi cintece. 8,30—9. Emisiunea pentru copii. 16,30—17,15. Mozaic duminical. N D A LOTO Rezultatele tragerii speciale din 7 august 1970 Extragerea I- — 83, 54, 80, 9, 29. 68, 56, 64, 39. Extragerea a ll-a. — 63, 71, 84, 51, 79, 28, 19. Extragerea a V-a. — 77, 29, 51, 76, 43, 24, 66, 34. Fond de premii : 2.091.500 lei. Extragerea a 4, 61, 62, 16. Ill-a. — 48, 71, Extragerea a 79, 78, 48, 16. IV-a. — 13, 66,