Steaua Roşie, noiembrie 1970 (Anul 21, nr. 257-281)
1970-11-22 / nr. 275
TEAlffiSO ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 275 (3.940) Duminică, 22 noiembrie 1970 4 pagini, 30 de bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL OLT Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a făcut o vizită oficială în ţara vecină şi prietenă, a făcut o escală, datorită condiţiilor atmosferice nefavorabile din Bucureşti, pe aeroportul din Craiova. In întimpinarea conducătorului partidului şi statului nostru, a tovarăşilor Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegaţiei, au venit tovarăşul Constantin Băbălău, prim-secretar De la aeroport, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei, se îndreaptă spre oraşul Balş, unde a fost construită una din cele mai tinere unităţi industriale ale ţării, Fabrica de osii şi boghiuri. Şi aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere" a acestui oraş, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a dus nemijlocit la schimbarea înfăţişării Balşului, în care s-au înălţat noi blocuri de locuinţe, cu sute de apartamente în care locuiesc cei ce lucrează la uzină, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, care conferă oraşului atributele urbanisticii modernede acelaşi timp, construcţia uzinei a condus la schimbarea structurii populaţiei. Numeroşi localnici, pregătiţi în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schiţau contururile viitoarei unităţi industriale, la întreprinderi din ţară ca „Progresul" — Brăila, Uzinele metalurgice Reşiţa, Uzinele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. şi altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Jercan, informează pe oaspeţi că în prima etapă uzina va produce osii şi roţi monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua şi boghiuri. In această lună urmează să fie pusă în funcţiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, în perioada probelor tehnologice au şi fost livrate beneficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid şi de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producţie, drumul pe care îl face lingoul de oţel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat şi automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiţionala activitate a forjorului manual, a omului care manipula barele incandescente de metal cu eforturi uriaşe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc acum toate operaţiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unităţi industriale româneşti. Astfel, F.M.U.A.B. a furnizat strungurile Carusel, U. M. Timişoara — podurile rulante, „Electroputere Craiova — transformatoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcţiei turnătoriei şi oţelăriei. Secretarul general al partidului dă indicaţii ca proiectanţii să manifeste o înaltă resal Comitetului judeţean Dolj al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului popular judeţean, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Numeroşi cetăţeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în oraşul lor a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au ţinut să fie prezenţi pe aeroport pentru a-l saluta cu deosebită căldură şi dragoste, pentru a-şi exprima si cu acest prilej, profundul ataşament faţă de politica internă si externă a partidului şi statului, pusă in slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului şi păcii, ponsabilitate în folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe prea mari. In acelaşi timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balş să fie concentrată producţia turnătoriei şi oţelăriei în aşa fel încît acestea să fie in măsură să deservească şi alte fabrici şi uzine din judeţele învecinate. „In acest fel, arată tovarăşul Ceauşescu, va creşte rentabilitatea şi se va ajunge la o specializare potrivit cerinţelor şi exigenţelor sporite impuse de dezvoltarea economiei naţionale in perspectiva viitorului cincinal". In timpul vizitei, directorul uzinei îi informează pe oaspeţi despre preocupările privind creşterea calificării muncitorilor. Tovarăşul Ceauşescu arată că aici procesul tehnologic este modern şi ca atare se impun cunoştinţe temeinice din partea fiecărui muncitor, pentru a fi capabil să mînuiască maşinile şi utilajele cu performanţe tehnice superioare. La ieşirea din uzină un mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni fac tovarăşului Ceauşescu o călduroasă manifestare de dragoste şi stimă. Secretarul general al partidului, adresîndu-se celor prezenţi, spune: — Sînteţi la început de drum. Trebuie să depuneţi toate eforturile pentru ca uzina să înceapă neîntirziat producţia la parametrii proiectaţi. Vă doresc succes. — Vă asigurăm că vom îndeplini cu cinste această sarcină, tovarăşe Ceauşescu, este răspunsul dat. In drum spre Slatina, conducătorii de partid şi de stat se opresc la marginea unei tarlale, pe care se văd grămezi de sfeclă. Cooperatorii de la Leoteşti lucrează de zor la strîngerea şi transportul acesteia. Tovarăşul Ceauşescu se apropie de ţăranii cooperatori care îl întîmpină cu bucurie. — Să trăiţi, tovarăşe Ceauşescu. Bine aţi venit la noi! Conducătorul partidului şi statului stă de vorbă cu cei aflaţi la muncă, pe cîmp, se interesează de calitatea recoltei, de munca, preocupările oamenilor. II întreabă apoi pe brigadierul Nicolae Cojocaru care este producţia la hectar. — In jur de 27.000 de kg. — Este bine, dar e în interesul dumneavoastră ca viitoarea recoltă să fie şi mai bună. Pentru aceasta este necesar însă ca lucrul să fie organizat în aşa fel încît să nu se producă nici o întîrziere în tot timpul campaniei agricole, să fie respectată densitatea aşa cum prevede agrotehnica, să se extindă mecanizarea. — Aşa vom face, îl asigură ţăranii cooperatori care s-au strîns roată în jur, fiecare dorind să fie cît mai aproape, să-i strîngă mina, spori cu 50.000 tone aluminiu pe an producţia actuală. Spre deosebire de celelalte 4 hale de electroliză care au fiecare 176 cuve de cite 63 kiloamperi, noile construcţii vor dispune, în final, de cite 124 cuve avînd 83 kiloamperi, ceea ce face ca pe un spaţiu restrîns să se concentreze o capacitate sporită de producţie. In operaţiile de deservire a cuvelor vor fi folosite utilaje şi agregate din cele mai moderne, care vor spori gradul de mecanizare şi automatizare a procesului tehnologic de obţinere a aluminiului. In timpul vizitării halelor de electroliză, a turnătoriei şi a fabricii de anozi, tovarăşul Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat se interesează de modul în care este organizat procesul de fabricaţie, apreciind eforturile harnicului colectiv. La fabrica de electrozi, ca şi la electroliză, remarcind faptul că luminozitatea halelor nu este la nivelul corespunzător, tovarăşul Ceauşescu dă indicaţii să se ia măsuri urgente pentru rezolvarea problemei, folosindu-se în acest scop masele plastice. Vizitînd şantierul noilor hale de electroliză, tovarăşul Ceauşescu întreabă cînd va produce prima hală, subliniind necesitatea scurtării termenului de execuţie, în aşa fel încît investiţia să fie realizată înainte de termen.in discuţiile avute cu Mihai Coştea, şeful sectorului reparaţii capitale de la cuve-electroliză, cu inginerul Lucian Cereş de la fabrica de anozi, secretarul general se interesează de măsurile privind creşterea calificării. Este necesar să fie organizate cursuri săptăminale, la care să fie antrenat întregul colectiv. Numai pe această cale se va îmbunătăţi calitatea, va creşte productivitatea muncii, vor fi înlăturate stagnările datorate defecţiunilor la maşini. Tot pe platforma industrială a Slatinei, în vecinătatea Uzinei de aluminiu, conducătorii de partid şi de stat vizitează o altă importantă întreprindere . Fabrica de produse cărbunoase, intrată recent în probe tehnologice. Noua unitate este unică in felul ei, întrucît în ţară nu mai există o întreprindere similară nici ca proporţii, nici ca dotare tehnică şi nici ca varietate de produse. Amplasarea ei în apropierea Uzinei de aluminiu a fost determinată de faptul că unul din marii consumatori ai noilor produse cărbunoase va fi tocmai Uzina de aluminiu In cadrul viitoarei unităţi se vor realiza electrozi siderurgici grafitaţi pentru cuptoarele electrice, electrozi clorosodici grafitaţi ce se vor folosi şi la electroliza clorurii de sodiu, blocuri şi plăci catodice pentru industria aluminiului. Ca materie primă se valorifică reziduurile de cocs de petrol din rafinării şi de cocs metalurgic, antracitul şi smoala. La sosirea în întreprindere, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi călduros de un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri, însoţiţi de directorul adjunct al întreprinderii, Aurică Morga. Oaspeţii vizitează principalele sectoare. Un prim popas la linia de cocs petrol calcinat , care în aceste zile a primit materie primă în flux continuu în urma rezultatelor bune obţinute în probele tehnologice. Această modernă instalaţie de calcinare, cu o capacitate anuală de 50.000 tone a şi realizat primele cantităţi de produse de antracit. Pînă la sfîrşitul acestei luni, un alt obiectiv important — cuptorul de coacere continuă — la care se fac ultimele finisări va intra în probe tehnologice. Se cuvine relevat faptul că întregul echipament tehnologic al acestei unități, concepută de In (Continuare în pag. a 4-a) în Bursul industrial Slatina pe drumul unei dezvoltări impetuoase La Slatina, oraşul reşedinţă al deţului Olt, mii de locuitori împină cu entuziasm pe oaspnţi. Se scandează „P.C.R. Hauşescu", lozincă de o deosetă semnificaţie, care atestă încă încă o dată faptul că poporul astru, făuritor al societăţii scaliste multilateral dezvoltate, de în partidul comunist expozntul fidel al aspiraţiilor sale, iar persoana secretarului general , cel mai iubit fiu, care, în fruntea partidului şi statului, conduce patria noastră pe drumul progresului şi civilizaţiei. Următoarea etapă a vizitei este moderna cetate a metalului alb. Oaspeţii sunt întîmpinaţi de directorul uzinei, inginerul Ion Buda, de cadre de conducere, de numeroşi muncitori. Asistăm şi aici la aceeaşi emoţionantă primire. Uzina se află în plin proces de dezvoltare. Sunt în construcţie două noi hale de electroliză, care vor PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA . Un deceniu de la înfiinţare Adunarea festivă de la Institutul pedagogic din Tirgu-Mureş Ieri, in sala festivă a Institutului pedagogic de 3 ani din Tg.-Mureş, într-o atmosferă solemnă a avut loc festivitatea consacrată împlinirii a zece ani de la înfiinţarea Institutului pedagogic. La festivitate au participat tovarăşii: Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Mureş; Vasile Rus, primsecretar al Comitetului municipal Tg.-Mureş al P.C.R., primarul municipiului Tîrgu-Mureş, activişti de partid şi de stat, rectorii institutelor de învăţămînt superior din Tg.-Mureş, cadre didactice, absolvenţi, studenţi, invitaţi din centrele universitare Cluj, Braşov. Adunarea festivă a fost deschisă de conf. univ. Ioan Lapohos, rectorul Institutului pedagogic care a prezentat realizările obţinute în cei zece ani de activitate didactică şi de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi studenţilor, subliniind ajutorul primit din partea partidului şi statului pentru crearea celor mai bune condiţii de studiu. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş, care a adresat salutul Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean cadrelor didactice şi studenţilor institutului cu prilejul unui deceniu de existenţă — eveniment important în viaţa spirituală a municipiului Tg.-Mureş şi a judeţului Mureş. In continuare, tovarăşul Vereş a adus aprecieri frumoaselor realizări obţinute de institut, referindu-se apoi şi la sarcinile care stau în faţa cadrelor didactice, a studenţilor, în lumina documentelor partidului şi statului nostru în vederea pregătirii cadrelor de specialitate pentru progresul ştiinţific şi cultural al ţării. In încheiere, tovarăşul Vereş a adresat calde felicitări cadrelor didactice şi studenţilor pentru bilanţul bogat al celor 10 ani de muncă. Au mai luat cuvîntul cu acest prilej lector univ. Iulia Enăchescu, lector univ. Szász Károly, prof. Ludovic Măcelaru, absolvent al primei promoţii a institutului, lector univ. Borcoman Ieronim, studenta Hănka Rozalia. In încheiere a avut loc un program artistic, prezentat de studenţii institutului. Cu prilejul aniversării institutului a fost inaugurată o expoziţie cuprinzînd fotografii care reprezintă imagini din realizările cadrelor didactice şi ale studenţilor, aparate realizate de studenţi şi cadre didactice în cadrul cercurilor ştiinţifice, cursuri şi reviste la care colaborează cadrele didactice, trofee sportive obţinute de studenţi în competiţii naţionale şi internaţionale. MIRCEA TIRNOVEAN student Trimisul special Agerpres I. Ionescu, transmite: Mii de locuitori ai Sofiei au venit, simbătă dimineaţa, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele româneşti şi bulgare. Portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu era încadrat de portretele tovarăşilor Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţii români, la aeroport au venit tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Comitetului de Stat pentru Ştiinţă şi Progres Tehnic, Stanko Todorov membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Ţanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Koţev, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar Petar Tancev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vladimir Bonev, Roza Koritarova, Gheorghi Bokov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Ganovski, preşedintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, primvicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulişev, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sofia al Partidului Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular orăşenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi străini. De la reşedinţa guvernamentală Vrania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române au fost conduşi de tovarăşii Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Başev, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tellalov, şeful Secţiei de politică externă şi relaţii internaţionale a C.C. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la Bucureşti. La sosirea pe aeroport, garda militară a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Bulgaria. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov, trece în revistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-l conducă. Şeful statului nostru salută, apoi, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Sofia, precum şi pe membrii Ambasadei române. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde apoi prieteneşte miilor de locuitori ai Sofiei, care îl aclamă îndelung, flutură steguleţe româneşti şi bulgare. Răsună urale, se scandează „Vecina drujba" („Prietenie veşnică"). Este ora 9:00 dimineaţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îşi ia rămas bun de la tovarăşul Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două ţări îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Conducătorii bulgari salută cordial pe tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegaţiei române. Pionieri oferă oaspeţilor români buchete de flori. De pe scara avionului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu salută din nou, prieteneşte, pe cei veniţi să-l conducă la aeroport, intreaga desfăşurare a vizitei, manifestările care le-a prilejuit şi al căror moment culminant l-a constituit semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-bulgar, întîlnirile şi discuţiile dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, dintre membrii celor două delegaţii, întîlnirile oaspeţilor români cu oameni ai muncii din Sofia, Botevgrad. Viaţa reprezintă o contribuţie remarcabilă la continua dezvoltare a prieteniei frăţeşti şi colaborării dintre partidele şi statele noastre, în interesul ambelor popoare, al unităţii ţărilor socialiste, al cauzei păcii şi progresului. DE OEfilfiESCU, ŞI-A MUIAT VIZITA lfl R.P. BULGARIA SOSIREA IN CAPITALĂ Simbătă după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ilie Verdeţ membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti. Au fost de faţă Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bulgaria la Bucureşti şi membri ai ambasadei. Numeroşi cetăţeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarăşului Nicolae Ceauşescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaţionau, scandau îndelung „Ceauşescu—P.C.R. I", exprimîndu-şi sentimentele de dragoste şi stimă faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, deplina satisfacţie faţă de rezultatele deosebit de fructuoase ale vizitei oficiale în R.P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre. Secretarul general a! partidului a răspuns ovaţiilor mulţimii, a strîns mîinile a numeroşi cetăţeni. (Agerpres) COMUNICAI cu privire la vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 şi 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. Delegaţia a vizitat oraşele Botevgrad şi Vraţa, Combinatul chimic Vraţa, s-a întîlnit cu numeroşi oameni ai muncii şi cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, luînd cunoştinţă de realizările poporului bulgar în construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de viaţă al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societăţii socialiste. înalţilor oaspeţi li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frăţeşti tradiţionale dintre popoarele român şi bulgar.intre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale celor două ţări au avut loc convorbiri, la care au participat. Din partea română : Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv a C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vasile Patriclineţ, membru supleant al Comiciului Executiv, secretar al C.C . P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şeful secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară : Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Başev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, ministrul afacerilor externe, Konstantin Tellalov, membru supleant al C.C. al P.C. Bulgar, şeful Secţiei de politică externă şi relaţii internaţionale a C.C. al P.C. Bulgar, Spas Gospodov, membru al C.C. Bulgar, ambasadorul extra-