Steaua Roşie, mai 1971 (Anul 22, nr. 102-127)
1971-05-01 / nr. 102
PAGINĂ 2 STEAUA PARTIDUL promotorul consecvent al noului (Urmare din pag. 1) 108,79 la sută, iar planul de export în proporție de 113,6 la sută, ilustrează, cred, cele afirmate mai sus. Spiritul novator, caracteristic întregii activități a partidului nostru, a determinat schimbări structurale, calitative nu numai în industrie, ci şi într-o altă ramură de bază a economiei: agricultura. Ansamblul de măsuri elaborat de partidul nostru pentru perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării agriculturii, ne spune tovarăşul Liviu Corla, preşedintele C.A.P. Bogata, determină înnoiri profunde in dezvoltarea agriculturii noastre cooperatiste. Formele de organizare învechite, perimate au fost înlocuite cu altele noi, corespunzătoare etapei actuale, ceea ce permite concentrarea şi specializarea producţiei, o largă cooperare între unităţile agricole, practicarea unei agriculturi intensive. In cooperativa noastră, de pildă, am organizat — într-un timp scurt şi cu investiţii relativ mici — o fermă avicolă modernă, de tip industrial, care dispune în prezent de un efectiv de 8.653 găini ouătoare şi aproape 13.000 pui pentru carne. Ea se dovedeşte de pe acum, după abia nouă luni de activitate, deosebit de rentabilă, livrînd zilnic diferiţilor beneficiari 6.500 de ouă. împreună cu alte cooperative agricole, am organizat recent asociaţii intercooperatiste pentru cultivarea legumelor şi a sfeclei de zahăr. Am introdus pe scară largă munca şi retribuirea în acord global. întreaga activitate a cooperativei noastre se desfăşoară pe baze noi. Primind cu deosebită încredere măsurile adoptate de partid pentru perfecţionarea şi dezvoltarea agriculturii, ţăranii noştri cooperatori muncesc cu însufleţire, fiind conştienţi că sporirea producţiei înseamnă, în acelaşi timp, sporirea propriilor lor venituri. Reorganizarea administrativ-teritorială a ţârii, înfiinţarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor — unităţi cu o funcţie economicosocială complexă — reprezintă încă o expresie a gîndirii novatoare a partidului, a luptei sale pentru perfecţionarea vieţii noastre economice şi sociale. Am consemnat în această privinţă opiniile tovarăşului Ioan Popa, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Sînpaul. Desfăşurîndu-şi activitatea intr-un cadru administrativ-teritorial adecvat, fiind investite cu atribuţii şi competenţe mai largi, organele noastre de partid şi de stat se pot ocupa în prezent cu mai multă eficienţă de soluţionarea multiplelor probleme locale, de dezvoltarea în perspectivă şi ridicarea economică, socială şi edilitar-gospodărească a tuturor localităţilor. Dacă mă refer doar la exemplul comunei Sînpaul, pot spune că în aceşti trei ani am obţinut realizări remarcabile. S-au dezvoltat din punct de vedere economic cele două cooperative agricole şi ferma de stat, s-a lărgit reţeaua unităţilor de desfacere şi de prestaţii ale cooperativei de consum, iar recent a luat fiinţă în comuna noastră o staţiune de mecanizare a agriculturii, în satele Sînmarghita şi Chirileu, unde am constatat o relativă rămînere în urmă faţă de nivelul edilitar-gospodăresc al celorlalte localităţi ale comunei, s-au ridicat — sau sunt în curs de construcţie — numeroase edificii publice. Astfel, la Sînmarghita s-a construit recent un nou local de şcoală şi peste cîteva luni se va da în folosinţă un nou cămin cultural cu 200 de locuri şi o prăvălie sătească. — Militînd pentru afirmarea consecventă a noului în ştiinţă, în producţie, în organizarea vieţii sociale şi de stat, ne spune tovarăşul Hans Wellmann, directorul Liceului nr. 2 din Sighişoara, deputat în Marea Adunare Naţională, partidul nostru se afirmă ca forţa cea mai înaintată a societăţii noastre, stegarul marilor idealuri de progres şi civilizaţie ale întregului nostru popor. Dezvoltarea democraţiei socialiste, consultarea maselor largi în toate problemele majore ale politicii interne şi externe a patriei noastre, crearea condiţiilor pentru afirmarea liberă şi egală — în viaţa economică şi socială — a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, reprezintă coordonate fundamentale ale politicii partidului nostru. în acest context, vreau să relev importanţa măsurilor adoptate pentru dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele. Generalizarea învăţămîntului obligatoriu de 10 ani, perfecţionarea şi diversificarea învăţămîntului liceal, tehnic şi profesional, dezvoltarea învăţămîntului superior, măsurile pentru modernizarea şcolii şi apropierea ei de viaţă — expresie a gîndirii novatoare, profund realiste a partidului — creează condiţiile pentru pregătirea unor cadre competente, cu larg orizont ştiinţific şi cultural, pentru toate ramurile economiei şi culturii noastre — condiţie indispensabilă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. ?? -• S;Cîî: ...:li: '« I • ■ ■ r*... .-:: * 'y' ' PEISAJ INDUSTRIAL Patria noastră socialistă (Urmare din pag. 1) 1 Mai 1971 capătă o semnificaţie deosebit de adîncă prin aceea că ne despart încă numai cîteva zile de sărbătorirea semicentenarului Partidului Comunist Român, eveniment de importanţă covîrşitoare pentru poporul român. Prin lupta sa eroică, sub conducerea partidului, poporul nostru a lichidat pentru totdeauna orice exploatare şi asuprire, intr-un timp foarte scurt ţara noastră a devenit o ţară înaintată, cu o economie socialistă unitară, cu o industrie şi agricultură în plină dezvoltare, cu o cultură înfloritoare. Poporul nostru este conştient de faptul că la temelia tuturor realizărilor sale se află conducerea competentă şi fermă a operei de construcţie socialistă de către Partidul Comunist Român care în întreaga sa activitate se călăuzeşte neabătut după învăţătura marxist-leninistă pe care o aplică în mod creator la condiţiile României socialiste. Este o mare mîndrie şi pentru noi, cetăţenii români de naţionalitate germană, de a trăi şi a munci în această ţară liberă şi înfloritoare în care s-a pus capăt pentru totdeauna discriminării şi învrăjbirii naţionale, în care rezolvarea în spirit marxist-leninist a problemei naţionale, asigurarea egalităţii in drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român, dezvoltarea frăţiei în muncă şi luptă a tuturor celor ce muncesc şi trăiesc pe meleagurile României constituie o realitate vie. Declarăm şi cu această ocazie şi cu toată sinceritatea că patria noastră este România socialistă. Este ţara în care s-au născut şi au trăit moşii şi strămoşii noştri. Este ţara în care sîntem acasă, este ţara în care dorim să muncim, în slujba căreia vrem să punem toată capacitatea noastră, toată puterea noastră de muncă. Este ţara pe care şi noi vrem să o vedem mai frumoasă, mai bogată, mai prosperă, în coloanele sărbătoreşti ale lui 1 Mai şi populaţia de naţionalitate germană, împreună cu toţi oamenii muncii din patria noastră, îşi va reafirma hotărîrea de a înfăptui politica înţeleaptă, clarvăzătoare şi profund patriotică a Partidului Comunist Român, de a păşi strîns unită în jurul partidului, al Comitetului său Central, spre noi victorii, ridicînd România pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei. Sărbătorind ziua de 1 Mai — ziua solidarităţii oamenilor muncii de pretutindeni şi a primăverii — privim cu încredere şi optimism viitorul. Încrederea noastră izvorăşte din conştiinţa faptului că avem un conducător încercat — Partidul Comunist Român — care păşeşte neabătut înainte, cu gloriosul steag roşu, larg desfăşurat, pe calea luminată de nemuritoarea învăţătură marxist-leninistă. Un nou succes al şcolii româneşti de muzică Şcoala muzicală românească a înregistrat zilele acestea un nou succes. La Concursul muzical internaţional „Maria Canals", desfăşurat la Barcelona între 20 şi 29 aprilie, participanţii români — tineri artişti vocali şi instrumentişti — au fost distinşi cu valoroase premii. Astfel, soprana Magdalena Cononovici, solistă la Opera Română din Cluj, a obţinut premiul I, iar violonistelor Mariana Sîrbu şi Angela Gavrilă, studente ale Conservatorului de Stat „Ciprian Porumbescu" din Bucureşti, le-a fost acordat premiul II. (Agerpres) NOI CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE In cursul acestui an, la Fabrica de ţesături de mătase a Combinatului textil din Sighişoara vor fi date în funcţiune noi capacităţi de producţie. în prezent se desfăşoară în ritm susţinut amplasarea şi montarea războaielor de ţesut. — Noile capacităţi de producţie, care vor fi puse în funcţiune treptat — parţial încă de pe acum şi integral în august 1971 — vor asigura un spor de producţie de 1.450.000 mp ţesături pe an, ne informează inginerul Béla Toth, directorul comercial al combinatului. Paralel cu montarea noilor utilaje, cu pregătirile pentru începerea producţiei, o atenţie deosebită se acordă asigurării şi instruirii cadrelor. „ Pentru cei 51 de ţesători şi 15 ajutori de maiştri şi region care vor deservi noile capacităţi de producţie, ne spune economistul Gheorghe Raţiu, şeful serviciului de salarizare şi normare, s-au organizat cursuri de calificare de 5 şi respectiv de 6 luni. Viitoarele ţesătoare au făcut practică în cadrul fabricii de mătase, iar viitorii ajutori de maiştri, selecţionaţi din rîndul absolvenţilor şcolii profesionale, pe lîngă practica făcută în cadrul țesătoriei, participă direct la montarea noilor războaie. N. STEFAN SENTIMENTUL RĂSPUNDERII ŞI AL DATORIEI ÎMPLINITE (Urmare din pag. 1) Am încercat prin rîndurile de faţă să prezentăm succint cîteva aspecte din epopeea muncii care transformă cifrele din planurile noastre în realităţi palpabile. Tîrnăveniul —- veche vatră a chimiei româneşti. Privim imaginea ultimului obiectiv aflat în construcţie: cuptorul de carbid nr. 6 — atrage privirile ca un magnet. Avem aici tabloul cutezanţei noastre: oamenii au urcat la peste 10 metri ferme metalice de sute de kilograme, ţinute în echilibru, suspendate în cabluri. — Un moment deosebit, de mare tensiune? reia întrebarea noastră maistrul Iustin Firmanciuc. Nu ştiu ce să vă răspund. Vă aşteptaţi la un act de eroism . . . N-a fost. Construcţia s-a realizat la termen, aşa cum de altfel ne-am angajat. Acesta este esenţialul, bătălia cîştigată: am reuşit să înlăturăm neprevăzutul. — Cum? — Respectarea tehnologiei de montaj. Lucru ca la carte. „Lucru ca la carte" — frază cu multiple subînţelesuri, presupunind, alături de munca însufleţită, de capacitatea creatoare, o înaltă şi conştientă disciplină. Bazaţi pe aceste elemente constructorii cuptorului nr. 6 au trecut toate „examenele" alcătuite nu din probe senzaţionale (dimpotrivă, separat luate, dintre cele mai obişnuite), hotărîtoare, însă, şi definitorii pentru un colectiv socialist. Oamenii au reuşit să le treacă, să-şi învingă unele slăbiciuni, fiindcă aveau de executat o „lucrare ca la carte". Pe fiii şi nepoţii foştilor ţapinari, actualii muncitori forestieri, drujbişti, funicularişti, tractorişti, sortatori, oameni buni cunoscători ai meseriei, i-am găsit acum în prag de sărbătoare făcîndu-şi bilanţul realizărilor, cu atît mai semnificativ cu cit lemnul a fost exploatat din parchete cu masive doborîturi de vînt. Numai forestierii Reghinului au trimis spre fabrici în acest an peste 40.000 mc masă lemnoasă exploatată în aceste condiţii deosebite. — A fost greu? — In orice caz n-a fost uşor, dar noi, forestierii, sîntem obişnuiţi cu astfel de greutăţi — ne spune comunistul Alexa Morar, maistru de parchet. Am rămas de multe ori şi duminica aici în parchet. — De ce? Nu s-ar fi opus nimeni să vă duceţi duminica acasă, ca-ntotdeauna.— Da, haina de lucru o dezbraci, o lepezi, dar ce faci cu restul? Cînd am ieşit din baraca unde i-am găsit, un tînăr din echipa lui Morar a adăugat: „Înainte nu şedeam aici nici o duminică, plecam cu toţii. Sîntem de prin împrejurimi. Dar cînd ni s-au repartizat parchete cu doborîturi de vînt, treburile s-au schimbat. Am rămas. Lucrăm cu centuri de siguranţă să scoatem lemnul de unde o fi". Asemeni echipei lui Morar, sute de alţi muncitori forestieri au luat parte la această bătălie paşnică înclinînd de partea lor balanţa victoriei: lemnul a fost salvat, dat economiei. — Ştiam că nu se va pierde nimic — ne spune directorul unităţii. Deşi, practic am luat-o aproape de la capăt: drumuri noi, secţii noi, cabane, tot. Parcă cineva şterse cu buretele tabla şi noi trebuia să începem cu prima literă a alfabetului. în momentele de cumpănă, cînd omul se confruntă cu sine însuşi, ies la iveală sentimente puternice: curaj, certitudine, voinţă. lată în ce a constat tăria morală de a rămîne pe poziţii. Vechimea unora în exploatarea forestieră, legătura lor cu colectivul, numără doar cîteva luni, şi totuşi mecanismul a bătut sincronizat şi ritmic. Grija vie, pentru avutul obştesc, pentru«, fiecare buştean, a declanşat puternic sentimentul datoriei patriotice. Aici am găsit explicaţie unei informaţii publicate recent în presă, cum că colectivul U.E.L. Reghin şi-a realizat planul şi angajamentele pe patru luni la data de 20 aprilie. Faţă de angajamentul luat de a obţine, în cinstea marii sărbători a partidului, a întregului popor, o producţie suplimentară de 800.000 lei, forestierii de aici au realizat 1,4 milioane lei. Una din laturile esenţiale ale activităţii noastre, aşa cum se subliniază în ultimele documente ale partidului, este perfecţionarea continuă, multilaterală în toate domeniile. Iată, argumentată aici necesitatea ca fiecare om al muncii, indiferent de funcţia ce o deţine, să-şi lărgească permanent bagajul cunoştinţelor. Pentru că, aşa cum ne spunea inginerul constructor I. Fazakas, formarea omului, sub toate aspectele ei, se înfăptuieşte în principal în procesul muncii, la locul de muncă; de aceea nu putem şi nu trebuie subestimat rolul întreprinderii în acest proces, răspunderea directă care revine colectivului de muncă pentru capacitatea profesională a fiecărui membru. Acest deziderat major este reclamat de însuşi ritmul industrializării socialiste a ţării, de necesitatea cunoaşterii şi aplicării în viaţa economică a cuceririlor ştiinţei contemporane. — Cum vedeţi răspunderea personală a fiecărui salariat pentru perfecţionarea pregătirii sale profesionale? am adresat întrebarea inginerului sighişorean August Kurt. •— Avem sarcini mari, care în viitor vor fi şi mai mari. Citeam recent într-un articol de ziar un fapt caracteristic nu numai colectivului amintit acolo, anume că se iau angajamente, se depăşesc, se reînnoiesc şi iar se depăşesc. E dovada înaltei răspunderi socialiste, în cadrul căreia răspunderea pentru perfecţionarea profesională este, totodată, o răspundere personală şi colectivă. Formarea profesională este mai mult decit o problemă a menţinerii colectivului în contemporaneitatea progresului tehnic. Este în acelaşi timp o problemă a dezvoltării spiritului de iniţiativă. Prin programul nostru de reciclare se urmăreşte tocmai ca fiecare să poată rămîne contemporanul tehnicilor care aparţin activităţii sale. Ceea ce ni se pare esenţial este ca fiecare in parte sa folosească acum condiţiile care se creează, să aibă sentimentul răspunderii personale pentru propriul său nivel de formare. Sesiunea de lector universitar Periş Tereza, a prezentat cîteva comunicări interesante, cu tematică închinată aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român. Acs Tibor, student anul ili a prezentat expunerea „Figura eroului comunist în dramaturgia românească", Kárp György, student anul III: „Actul eliberării în dramaturgia românească", Szabó Eva, studentă anul III: „Dezvoltarea teatrului românesc după Eliberare", Gáspár Marietta, studentă anul III: „Din tradiţiile de luptă ale teatrului românesc". Cu acelaşi prilej au fost prezentate şi comunicările studentelor din anul II Méhes Katalin, Albert Ju- Ha, Nászta Katalin şi Gábor Katalin despre Comuna din Paris, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la acest eveniment, în ziua de 30 aprilie a.c. a avut loc sesiunea ştiinţifică a studenţilor de la Institutul de teatru „Szentgyörgyi István" din Tg.-Mureș. Cercul de cercetare de pe lîngă catedra de istorie a teatrului, condus Expoziţie cu vînzare Cooperaţia meşteşugărească a deschis în sala de expoziţii din piaţa 7 Noiembrie, o interesantă expoziţie cu vînzare. Aici poate fi găsită o gamă variată de produse de artizanat, artă populară, cusături alese, covoare orientale şi româneşti, împletituri din paie şi foi de porumb, decoraţiuni interioare, mic mobilier modern şi sol. Nou este şi faptul că din această expoziţie cumpărăturile mai voluminoase se transportă la cerere, în mod gratuit, la domiciliul cumpărătorului. Expoziţia este deschisă zilnic între orele 8—12,30 şi 17—20. Cinema SÎMBÂTA, 1 MAI ŞI DUMINICĂ, 2 MAI TG.-MUREŞ — Arta: Clanul sicilienilor (la orele 9 — 11 — 15 — 17,30 — 20). Select: Ora scorpionului. Progresul: Eliberarea (ambele serii). Tineretului: Aproape de soare. Unirea: 40 de minute pînă în zori (2 V.). Muncitoresc: Omul care nu poate fi acuzat. Flacăra: Al 7-lea continent şi Simfonia Leningradului. SIGHIŞOARA — Lumina: Fantasme. Tîrnava: Roşu şi auriu (2 V.) LUDUŞ — Flacăra: B’ D’ intră în acţiune. IERNUT — Lumina: Republica fetelor (2 V.). SÂRMAŞU — Popular: Ambuscada. REGHIN — Patria: Ai grijă de Suzi! Victoria: Un surîs în plină vară. TÎRNAVENI — Melodia: Mihai Viteazul (ambele serii). SOVATA — Doina: Căsătorie în stil grec. SINGEORGIU DE PADURE —• Popular: Sentinţa. FINTINELE — Patria: Fraţii Saroian. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Flacăra olimpică. Teatru TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară (2 mai, ora 16), Păpuşa şi şoricelul. Televiziune SIMBATA, 1 MAI In jurul orei 9,00 transmisiuni de la mitingurile şi demonstraţiile oamenilor muncii din Capitală şi din ţară cu prilejul zilei de 1 Mai; 12,30 — Rîde iară primăvara. Cîntece patriotice şi revoluţionare; 13,00 — Răsună cîntecul şi jocul pe întinsul patriei; 14.00 — Melodii cu... prioritate. Emisiune muzical-coregrafică; 14.30 — Tîrgul internaţional Bucureşti — 1970. Film documentar; 14,50 — Concert de prînz; 15,15 — Tenis de cîmp. România — Olanda în cadrul „Cupei Davis“. Partida de dublu; 17,00 — Fotbal: R.D.G. — Italia în preliminariile turneului olimpic. Transmisiune de la Dresda; 18,45 — Cîntecede voie bună; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Desene animate; 20,15 — Timpul florilor. Spectacol TV; 22,45 — Telejurnalul de noapte; 23,00 — Cîntece de petrecere şi romanţe. DUMINICA, 2 MAI 9,00 — Matineu duminical pentru copii; 10,00 — Viaţa satului; 11,30 — Succese ale muzicii româneşti; 12,00 — De strajă patriei; 12,30 — Cîntecul zărilor. Spectacol realizat cu concursul Ansamblului „Rapsodia Română“; 13,45 — Duminica sportivă: Hipismi Marele Premiu de Steeple-Chase al Angliei, înregistrare de la Liverpool; Tenis de cîmp: România — Olanda în cadrul „Cupei Davis“. Ultimele două meciuri de simplu. Fotbal: Politehnica Iaşi — Steaua (Divizia naţională A); 17,00 — Cîntare patriei. Concurs coral interjudeţean; 18,10 — Program de circ; 18,40 — Filmul „Scîndura“ (comedie); 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Reportaj TV: „Băiatul şi muza“; 20,30 — Film artistic: Semnullui Zorro (premieră peţară); 22,00 — Pagini alese din opere și operete. 22,35 — Telejurnalul de noapte, telesport. Radio Tg.-Mures DUMINICA, 2 MAI In limba maghiară: 16,30— 17,15: Mozaic duminical. LUNI, 3 MAI In limba maghiară: 6—6,30: Amprente noi pe harta patriei. Muzică distractivă. Din programul săptămînii: 18—19,30: Cronica de luni. Poşta muzicală. Şcoala părinţilor. Muzică populară. Sport. în limba română. 6,30—7: Viitor de aur ţara noastră are. Jocuri populare. Din programul săptămînii. Vals de Ziehrer. 16,30—18: Cronica de luni. Selecţiuni din operete româneşti. Carnet săptămînal. Nunta de aur. Parada soliştilor de muzică populară. Sport. Muzică uşoară. ADAS Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă că la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de viaţă din 30 aprilie 1971, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere: 1. D.O.T. 5. K.L.L. 2. P.M.F. 6. G.U.F 3. U.O.R. 7. X.A.I. 4. X.V.P. 8. W.T.Z. ScriuML cuLturaL-cartLiticol In ziua de 5 mai, la ora 17, Şcoala populară de artă din Tîrgu- Mureş organizează, în sala mică a Palatului culturii, o serbare cultural-artistică închinată aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român. In cadrul programului îşi vor da concursul elevii şcolii de la secţia locală şi secţia externă din Reghin. Vor fi interpretate creaţii literare, muzicale şi coregrafice ale autorilor din ţară. Voluntarii libertăţii Sub semnul sacru a internaţionalismului proletar Evenimentele se precipitau în ritmul istoriei scrise şi nescrise a luptei pentru libertate, democraţie, o viaţă demnă de om . . . Ne aflăm în Spania, în anul 1936, cînd, cu toată teroarea dezlănţuită de fascişti, în alegerile parlamentare de la 16 februarie, Frontul popular, format din comunişti, socialişti, republicani de stînga, obţine o victorie categorică: 268 din cele 473 de mandate. La 19 februarie, liderul republicanilor de stînga, MANUEL AZANA, formează un guvern de coaliţie, iar la 10 mai este ales ca preşedinte, întregul popor al Spaniei e în fierbere. Triumf ! Triumf ! Triumf ! Sărbătoare la Barcelona, peste tot, pe pămîntul însorit al Spaniei ! Dar reacţiunea şi fascismul, sprijinite de bancheri, de marii industriaşi şi clerici, nu se împacă nicidecum cu această situaţie. Asistăm la rebeliunea militaro-fascistă. Dar în acelaşi timp, forţele populare revoltate, se ridică cu vigoare şi asprime împotriva celor care ar fi vrut să le doboare . . . începe războiul civil din Spania, care a luat caracterul unui război naţionalrevoluţionar. Se înfiinţează brigăzile internaţionale, în care Partidul Comunist Român îşi trimite solii, luptători căliţi şi neînfricaţi. Şi iată-ne faţă-n faţă, cu unul dintre ei. Este vorba despre Minor Daniel, în vîrstă de 60 de ani, originar din Valea Jiului, mutat apoi la Tg.-Mureş, unde îşi are domiciliul şi la ora actuală. Viaţa lui? Aceeaşi ca a altor familii de mineri, cu mulţi copii, din acea perioadă, care au îndurat o mizerie de nedescris. Dar să ne referim numai la perioada războiului civil din Spania. — Eram pe atunci lucrător la Bucureşti şi mi-am dedicat viaţa cauzei sacre a partidului. Cînd s-a pus problema participării la războiul civil din Spania, cu toţii eram gata să plecăm, fără ezitare. Abia în 1937 am ajuns în Franţa, rînd pe rînd, 3 din cei 7 fraţi din familia Minor, care mai erau în viaţă. Din primul moment am fost întîmpinaţi de grupul de voluntari români. După ce ne-a fost prezentat Parisul, ne-au condus pînă în munţii Pirinei. În zorii zilei următoare, înzestraţi cu papuci speciali cu talpă de sfoară, am străbătut munţi şi stinci, pîraie şi coclauri. La centrul de instrucţie „Figares", unde am ajuns în aceeaşi zi, comandantul m-a întrebat dacă a mai rămas vreun Minor acasă, în România, (noi fiind de faţă cei trei fraţi)? Am răspuns că au rămas totuşi patru, care luptă cu acelaşi elan, pentru viitorul fericit al României, sub steagul glorios al Partidului Comunist. ...Au urmat apoi luptele. — Eu trăgeam cu mitraliera, necruţîndu-i pe fascişti, în regiunea TORTOSA. Ce peisaj minunat ! Pentru prima oară în viaţa mea mi-a fost dat să văd grădini de portocali, parcuri de măslini, livezi de smochini şi să inspir parfumul lor îmbietor... Dar, înainte de toate, trebuia să ne gîndim la luptă, să-i înfrîngem pe fasciști. Am dus bătălii grele cu prilejul ofensivei armatei republicane, pe fluviul Ebro, în vara anului 1938, înaintînd în decurs de numai o săptămînă cale de 2—300 km. Dar apoi . . . s-a dispus retragerea brigăzii internaţionale. Am luat un ultim rămas bun de la poporul spaniol. La Barcelona, fosta reşedinţă a statului autonom catalan, ne-au întîmpinat cu steaguri, lacrimi şi mii şi mii de flori. — Retrăgindu-ne înspre Pirinei — îşi termină relatarea unul din fraţii Minor — am acoperit cu armele exodul spre munţi al populaţiei civile, sătulă de teroare şi fascism, dornică de libertate şi pace. STEFAN IZSÁK