Steaua Roşie, iunie 1971 (Anul 22, nr. 128-153)
1971-06-01 / nr. 128
Plecarea la ream a delegaţiei de partid si guvernaerernare condusa de Maresul NICOLAE CEAUŞESCU Luni dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia sa, Elena Ceauşescu, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze va face o vizită oficială de prietenie in această ţară. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R , vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, şi Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegaţia a plecat la Pekin şi ambasadorul R.P. Chineze în România, Cian Hai-fun. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Mie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilîneţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, împreună cu soţiile Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă Kang Jăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R.D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole în Republica Socialistă România, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, alţi membri ai corpului diplomatic. La plecare, membrii delegaţiei au fost salutaţi călduros de numeroşi cetăţeni ai Capitalei. Ei scandau ,,P.C.R. — P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.", „Ceauşescu şi poporul". Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au răspuns cordial manifestărilor de dragoste şi stimă, urărilor de drum bun adresate de oamenii muncii veniţi ,la aeroport. Pionieri şi tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi şi mongoli au oferit flori secretarului general al partidului, celorlalţi conducători de partid şi de stat - -' (Agerpres) VAGOANELE AŞTEAPTA ÎN DEPOZIT. Unde sunt descărcătorii ? în unităţile de exploatare a lemnului, lunile mai şi iunie sunt perioade de vîrf pentru transportul materialului spre depozite şi fabrici. în fiecare zi spre punctele de descărcare gravitează însemnate cantităţi de lemn rotund şi despicat. De organizarea muncii, de operativitatea şi răspunderea cu care se mişcă lemnul în depozite depinde în mare măsură continuitatea procesului de producţie atit în parchete cît şi în fabrici. Este deci normal ca cei cărora li s-a încredinţat conducerea trasporturilor forestiere şi a descărcării şi depozitării materialului să manifeste deosebită grijă faţă de felul cum este utilizat parcul de vagoane, în cît timp sînt ele eliberate de la lămpi, în depozitele C.P.L. Reghin, pe care le-am vizitat de două ori în ultima vreme, apar dese neconcordanţe între ceea ce se aduce din pădure şi ce preia şi în cît timp preia fabrica masa lemnoasă. Astfel, în perioada 1-14 mai în depozitul C.P.L. rămîneau nedescărcate 40 de vagoane cu buşteni. Doisprezece frînari şi mecanici care răspund de compunerea trenului forestier pierdeau cite o cursă, sau aşteptau la rămpi 4-5 ore pe zi. în ultima parte a lunii mai rămîneau nedescărcate 15-30 vagoane C.F.F. Factorii de răspundere cu care am stat de vorbă, în unităţi şi la C.E.I.L., mi au argumentat că se lucrează la modernizarea depozitelor, că s-au creat, din această cauză gîtuiri. Acestea sunt unele din cauzele obiective care pot fi luate în seamă. Pe lîngă ele sînt însă și cauze subiective. De pildă, mi s-a argumentat că C.P.L. nu are descărcători, că fondul scriptic este limitat, că U.E.L. s-a înțeles cu C.P.L. să-l păsuiască pe această perioadă, că s-a căzut de acord să se trimită la pădure vagoane de rezervă etc. Este bine că între unităţi există relaţii economice strînse, o colaborare rodnică. Nu putem însă accepta ca o mare parte din vagoane să rămînă nedescărcate. C.P.L poate realiza o productivitate in prelucrare, în cadrul U.L. apar însă pierderi mult mai mari. Aşa cum afirmam, zilnic 10-15 oameni pierd timpul în depozit aşteptînd descărcarea vagoanelor, alţi 20 muncitori forestieri aşteaptă trenul la lămpi timp de 3-4 ore zilnic, cu buştenii pregătiţi pentru încărcare. Personalul C.F.F. reclamă faptul că pleacă la ivirea zorilor în pădure şi se întoarce noaptea, iar în depozite vagoanele nu sunt descărcate in timpul normat. S-a promis că situaţia va fi evitată dar în realitate s-au realizat puţine lucruri. Numai cu vorbe nu se pot descărca vagoanele Este deci necesar să se găsească grabnic calea de înţelegere pentru descărcarea operativă a vagoanelor C.F.F. Este în interesul atît al complexului cît şi al unităţii de exploatare, ca procesul de transport să se desfăşoare ritmic, fără perturbaţii care pot influenţa negativ, atît activitatea în parchete, cît şi pe cea din fabrică. Mijloacele de transport descărcîndu-se în timpul normat, se asigură un rulaj superior parcului C.F.F. şi un spor important la productivitatea muncii personalului de pe trenurile forestiere şi din depozite. Desigur, în rezolvarea pînă la capăt a problemei un cuvint de spus au şi serviciile de specialitate din C.E.I.L. Mureş. Este vorba în fond şi de depozitarea şi conservarea în bune condiţii a buştenilor şi lemnului despicat. GH. BARBULESCU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! TEJUIJIKOSE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In cămările forestiere au rămas multe goluri • ALIMENTARELE DIN PĂDURE SUNT NECORESPUNZATOR ALIMENTATE • OMUL SFINŢEŞTE LOCUL • SOCOTEALA DE ACASA ŞI CEA DIN TIRG Tovarăşul Alexandru Marcu, şeful serviciului comercial în sectorul alimentar al IJECOOP Tg.-Mureş ne declară că aprovizionarea muncitorilor forestieri stă în centrul atenţiei cooperaţiei de consum. Pentru o cît mai bună aprovizionare, în ultimul timp au fos luate o serie de măsuri, printre care: construirea unei brutării, cu o capacitate de 2.000 kg pîine la zi la Eremitu, lărgirea brutăriei de la Iod, procurarea unor cantităţi de produse, şi în primul rind conserve, peste repartiţii etc. In scopul aprovizionării forestierilor din sectorul Bistra-Mureşului cu pîine proaspătă, în cantităţi suficiente, s-a dispus ca unităţile de desfacere din acest sector să primească pîine de la Fabrica de pîine din Reghin. Tot aici, în vederea ușurării aprovizionării muncitorilor de la gurile de exploatare, s-au luat măsuri de deschidere a unei gestiuni la Cofu-Donca. Interlocutorul ne-a relatat, de asemenea, că aprovizionarea magazinelor de desfacere pentru forestieri se face cu prioritate şi că în depozite există cantităţi suficiente de făină albă făină de mălai, ulei, slănină afumată, slănină sărată, conserve din carne, conserve de legume, brînzeturi şi alte produse. Greutăţi există în aprovizionarea cu untură, deoarece Industria cărnii din Tg.Mureş nu onorează comenzile, nu livrează cantităţile ce-i sunt repartizate cooperaţiei de consum. Pe trimestrul I, de exemplu, a rămas datoare cu 30 tone untură, la care în luna aprilie s-au mai adăugat încă 13 tone. Dar să vedem care este situaţia la faţa locului. Intrăm la magazinul de desfacere de la Isticeu, gestionar Ştefan Precup. Ca de obicei, sunt mulţi cumpărători. În general, ei sunt mulţumiţi de felul cum este aprovizionat magazinul. Zilnic, aici se primesc 400-600 kg de pîine proaspătă, există mari cantităţi de făină albă, făină de porumb, orez, zahăr, paste făinoase, slănină afumată şi slănină sărată, mezeluri, conserve, ceapă verde, ridichi de lună şi alte produse solicitate de cumpărători. Există şi brînză, dar oamenii ar vrea acum, cu ceapă verde, caş de oaie. Acesta însă fără nici o justificare, lipseşte. Se solicită şi paie din ficat care, de asemenea constituie o raritate. De două săptămîni nu se găseşte nici baia de ardei. Lăsînd completarea golurilor in seama cooperaţiei de consum, ne continuăm drumul şi oprim la magazinul de desfacere de la „Floreşti“, gestionar Florea Fărcaş. De aici însă ieşim cum am intrat, cu „sacul gol, deoarece nu găsim ce să cumpărăm. N-au găsit nici forestierii, deoarece de două zile n-a mai fost pîine. (Noi am fost vineri, pîinea s-a terminat miercuri). Lipseau din magazin şi preparate din carne, în afară de costiţă afumată şi slănină afumată, nu ni s-a putut oferi nimic. Aşa că, cei care lucrează în acest sector, pentru a se aproviziona cu pîine, salam, slănină sărată, ceapă verde, ridichi sau alte produse de necesitate zilnică, au fost obligaţi să facă un drum lung pînă la Isticeu sau P. POPSOR (Continuare în pag. a 3-a) u, in adunările generale ale ţăranilor cooperatori Angajamente colective pentru sporirea producţiei, ca răspuns grijii pe care partidul le-o poartă In fiecare zi, la sediul Uniutea de suprafaţă, extinderea lui că prin dezvoltarea unor nii judeţene Mureşi a cooperativelor agricole sosesc noi şi noi veşti, date despre desfăşurarea adunărilor generale ale membrilor cooperatori, despre satisfacţia şi recunoştinţa cu care au primit ţăranii cooperatori recentele măsuri adoptatede partid şi de stat pentru continua îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale ţărănimii. In zecile de adunări generale care au loc pînă în prezent, fiecare din vorbitori a subliniat importanţa deosebită a Hotărîrii adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al ţărănimii. In cuvinte simple, izvorîte din inimă, ţăranii cooperatori îşi fac simţite calda recunoştinţă faţă de partid, aprobă politica profund ştiinţifică a partidului nostru de dezvoltare a agriculturii, de înălţare a satelor pe o nouă treaptă de civilizaţie şi bunăstare. Pretutindeni, la Apold, Gurghiu, Aţîntiş, Chirileu, Luduş, Pogăceaua, Rîpa de Jos, Cheţani, adunările generale au hotărît să răspundă grijii ce le se poartă partiduri prin sporirea producţiei la unitasectoarelor de producţie, asigurînd o mai bună utilizare a resurselor umane şi materiale din fiecare unitate cooperatistă. Conştienţi de eforturile materiale pe care le face statul pentru introducerea gratuităţii de tratamente, concedii şi ajutoare de boală, alocaţii pentru copii, reduceri la cheltuielile pentru tratamente în staţiunile balneoclimaterice, ţăranii muncitori hotărăsc mărirea contribuţiei la Casa de pensii a C.A.P. de la 3,5 la sută la 7 la sută din valoarea producţiei globale. în acelaşi timp, adunările au găsit şi stabilesc căi pentru ca mărirea contribuţiei la Casa de pensii să nu diminueze valoarea retribuţiei muncii. In telegrama adresată C.C. al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, adunarea generală a ţăranilor cooperatori din Bogata se angajează să muncească în aşa fel încît contribuţia la fondurile Casei de pensii să fie acoperită din veniturile realizate prin depăşirea producţiilor prevăzute. Adunarea generală a ţăranilor cooperatori din Gurghiu raportează conducerii partidaactivităţi industriale cum ar fi atelier pentru construirea de porţi forjate, reparaţii de utilaje, atelier pentru fabricarea de lăzi, cozi de unelte şi altele, să mărească venitul bănesc cu peste 1.200.000 de lei. Ele reprezintă surse noi pentru sporirea veniturilor băneşti prin utilizarea mai bună a resurselor materiale şi umane. Cooperativele agricole din Cheţani şi Luduş au hotărît să realizeze prin cooperare o cărămidărie şi o balastieră. La Ripa de Jos s-a propus înfiinţarea unei cojocarii şi a unui darac de lină. Prin hotărîrile aduse, adunările generale ale ţăranilor cooperatori exprimă angajamentul colectiv al celor ce lucrează pe ogoare de a munci în aşa fel încît să sporească rodnicia ogoarelor, să se asigure realizarea şi depăşirea planurilor de producţie. Participarea masivă la lucru membrilor cooperatori — spunea Andrei Fredel din Apold — exprimă hotărirea lor fermă de a asigura plantelor condiţii optime de dezvoltare, cale sigură pentru realizarea unor recolte bogate. V. OLTEANU Pagina a II-a Dwwtwcji' SPORTIVA I Timpul probabil pentru săptămîna în curs Avind in vedere condiţiile atmosferice actuale privite mai ales prin prisma umidităţii aerului şi solului, cît şi a circulaţiei aeriene, se apreciază că vremea râmîne instabilă, cu înnorări pronunţate dupâ-amiaza cind vor cădea averse de ploaie insotite de descărcări electrice. Cantitativ, precipitaţiile vor fi mai reduse iar teritorial mai restrînse. Temperatura aerului, mai coborîta in primele zile, va creşte ulterior oscilind intre limitele corespunzătoare perioadei la care ne referim. DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tirgu-Mureş Grad sporit de confort la campingul din Tg.-Mureş La campingul din Tg.-Mureş, situat pe malul Mureşului, în vecinătatea ştrandului, s-au efectuat importante lucrări pentru sporirea gradului de confort. El are o capacitate pentru 140 de persoane. Din cele 60 căsuţe, 10 au fost transformate, asigurîndu-se cite două camere pentru familişti. In toate căsuţele este introdus curentul electric, apa caldă şi rece, funcţionează duşuri etc. S-au amenajat şi locurile pentru parcarea autoturismelor, precum şi cele destinate corturilor. Un bufet, care funcţionează in incinta campingului, asigură zilnic meniuri variate, preparate calde şi reci, specialităţi la grătar şi băuturi alese. în cursul acestei luni, peste 1.500 de turişti au beneficiat de serviciile acestui camping, din care mulţi veniţi din Anglia, Franţa, Austria, R.F. a Germaniei, Ungaria etc. Începînd de la 20 iunie, aici vor fi găzduiţi din două în două zile numeroşi turişti din Cehoslovacia. ADALBERT RIES pensionar 1IUNI Primăvara domneşte pretutindeni în deplina ei măreţie, în strai de gingaşe culori şi de parfum. Oriunde-ţi întorci privirea — flori, minunate flori. O veritabilă simfonie de culori şi de miresme. Şi printre ele — fiori mai gingaşe şi mai minunate zburdă-n soarele atît de darnic în acest an şi-i înalţă un imn de slavă — copiii. S-au scris multe despre copii, dar veşnic se va mai scrie, căci ei sînt bucuria adevărată anoastră, florile care ne înfrumuseţează viaţa. „Fie ca veşnic să fie soare, Fie ca veşnic să fiu eu!" Pentru ca florile să existe ce trebuie soare, grija unei mîini pricepute. Iar celor mai minunate dintre flori — copiilor — le trebuie mamă, căci ea le este soarele, fericirea, viaţa. lată ce ginduri mi-au trezit versurile de mai sus. Dar mi-au mai amintit ceva: că noi, cu fiecare prilej, încă din fragedă copilărie învăţăm pe copii să-şi iubească mama. Dar oare am făcut totul, — deşi pare paradoxală o asemenea necesitate! — pentru a le învăţa pe mame să-şi iubească copiii? Ii învăţăm pe copii să-şi iubească patria, prima lor mamă şi, alături de ea, propria mamă. Şi ei le iubesc pe amîndouă cu toată puterea şi puritatea sufletului lor. Şi prima dintre ele, mama-patrie, zi de zi le dă mai mult, se străduieşte să le înfrumuseţeze viaţa, copilăria. Şi cu aceeaşi dragoste grijulie trebuie să-l înconjoare pe copil propria mamă, care pentru el întruchipează idealul frumuseţii, bunătăţii, hărniciei, pe care el o investeşte cu puteri miraculoase. Nici firele albe ce i se aştern în păr de la an la an, nici ridurile ce-i năpădesc cu vremea chipul, nici mîiniile bătătorite de muncă — nimic, nimic în lume nu e în stare să-i scadă farmecul în ochii lui de copt. Şi aşa, mînă-n mină, cele două mame — patria şi propria mamă — ţes într-o armonie deplină zestrea lui sufletească, îl învaţă să fie liniştit, curajos, demn, harnic, să ia pieptiş cărările vieţii şi să urce sus, tot mai sus! Nimic să nu ni se pară greu pentru a le deschide copiilor noştri poarta spre un viitor tot mai fericit, căci fericirea lor este fericirea noastră a tuturor, succesele lor — chezăşia succeselor de mîine ale patriei şi poporului nostru. MARIA ŞUTEU Fie ca veşnic să fie mama. i*r Mărturii în dire cn ţara noastră, grija pentru ocrotirea copilului constituie o importantă problemă de stat. Dovadă sunt măsurile ce se iau de către partidul şi statul nostru cu scopul de a asigura tinerei generaţii condiţii de viaţă şi de dezvoltare mereu mai bune. Iată cîteva cifre edificatoare: • Faţă de 8 creşe cu 290 de locuri, existente în judeţul nostru în anul 1966 în mediul urban, în 1970 funcţionau 15 asemenea unităţi cu 741 de locuri, reprezentînd o creştere de 255 la sută. • în anii 1970—1971, numărul copiilor cuprinşi în cele 355 unităţi preşcolare ajunge la 17.659 (36 ani), care sunt îndrumaţi de 714 educatoare. Potrivit planului pe această perioadă, reţeaua de grădiniţe se compune din 38 grădiniţe cu orar redus, în mediul urban; 275 grădiniţe săteşti din care 13 cu orar redus şi 262 cu orar sezonier; 21 grădiniţe cu cămine ale consiliilor populare şi 21 grădiniţe cu cămine aparţinind instituţiilor şi întreprinderilor. Prevederile planului cincinal 1971—1975 marchează o dezvoltare considerabilă a instituţiilor de ocrotire a copilului. 0 în următorii ani se vor construi pe cuprinsul judeţului, din fondurile alocate de stat, noi creşe şi grădiniţe la Tg.-Mureş, Reghin, Tîrnăveni, Sighişoara, Luduş. în curînd, la Tirgu-Mureş, în strada Lungă, urmează să se dea în folosinţă o creşă destinată copiilor salariaţilor de la „Prodcomplex“. D In cadrul grădiniţelor din localităţile cu populaţie mai numeroasă din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, funcţionează şi secţii cu limba de predare maghiară şi germană. La apărarea sănătăţii copiilor veghează şi cele 24 dispensare de pediatrie şcolare şi 7 staţionare de copii încadrate cu personal medical de înaltă calificare. Faţă de anul 1966, numărul paturilor pentru nou născuţi a crescut cu 105,83 la sută, iar al paturilor de pediatrie cu 38,97 la sută. Un ajutor de seamă din partea statului în creşterea copiilor reprezintă alocaţia de stat. Recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la unele măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale membrilor cooperativelor agricole de producţie prevede acordarea de ajutoare în acest sens şi ţăranilor cooperatori. Astfel, familiilor de cooperatori din care cel puţin unul din soţi lucrează în cooperativa agricolă de producţie, li se acordă, începînd de la data de 1 ianuarie 1972, un ajutor lunar de 50 lei, pentru fiecare copil în vîrstă de pînă la 16 ani împliniţi.