Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)
1971-09-01 / nr. 208
l Urii In nervi (Urmare din pag. 1) că, energia şi abnegaţia in îndeplinirea sarcinilor, activa participare la rezolvarea problemelor de stat şi obşteşti, frăţia indestructibilă dintre toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, cinstea, corectitudinea, principialitatea, echitatea şi dreptatea, responsabilitatea socială, comportarea civilizată — iată ceea ce caracterizează profilul spiritual al omului de azi, al contemporanului nostru, constructor conştient al societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în virtutea acestor deziderate, a tăi incontemporaneitate înseamnă a fi receptiv la imperativele majore ale prezentului şi viitorului, a fi însufleţit de nobilele idealuri ale marxism leninismului, a trăi demn şi a te dărui neprecupeţit sensurilor majore ale politicii partidului, aţi îndeplini cu cinste şi eroism datoria patriotică şi internaţionalistă faţă de cauza păcii, democraţiei şi socialismului. A trăi in contemporaneitate, în accepţiunea noastră, a tuturor, înseamnă un nou perimetru de existenţă, o schimbare de coordonate, o mişcare de translaţie — evident spre viitor. Înseamnă o suplimentare formativă a intereselor, aspiraţiilor şi deprinderilor, sub semnul linei continue împliniri. Conceptul ca atare a devenit astăzi simbolul eforturilor novatoare, al direcţiilor de progres în toate sferele activităţii sociale, în întregul sistem de organizare a producţiei materiale şi spirituale. A devenit răspunsul sintetic la solicitările şi ritmurile pe care le înregistrează revoluţia tehnico-ştiinţifică actuală. Este poate expresia cea mai relevantă pentru dinamismul societăţii noastre, pentru faptul că idealurile politice şi sociale ale partidului sînt ale întregului popor român, prins în încleştarea titanică a autodepăşirii continue, pentru faptul că acest proces de introbilare şi deplină realizare a omului are create admirabile condiţii spre desâvîrşire. Că lucrurile stau astfel o dovedeşte faptul că niciodată ca în anii socialismului, nu s-a înregistrat un salt atit de spectaculos de la treapta anonimatului la cea a afirmării plenare, in acest context destinul nostru individual se integrează organic celui colectiv, talentul şi energiile întregii noastre fiinţe fiind catapultate de pe piedestalul aspiraţiilor spre cel al consacrării, împlinirii şi înfloririi personalităţii umane. A trăi in contemporaneitate înseamnă a fi mîndri de a ne înscrie fapta şi numele peste tot unde se făureşte viaţa noastră nouă, la realizarea amplului şi nestăvilitului mers înainte, de a fi participanţi activi la dezvoltarea patriei, înseamnă a răspunde chemării fierbinţi a partidului spre noi victorii — cu conştiinţa deplină a faptului ca alături de el ne sunt rostul, visul, împlinirea. la V \ \ \Is SI aIsl \ VMV Is Is I \Is I* I I* 8 Is IIs Succese ale metalurgiştilor Metalurgiştii au înregistrat în cursul acestui an o seamă de succese pe linia diversificării producţiei, realizării unor noi sortimente siderurgice cu performanţe tehnice ridicate. Astfel, a început fabricaţia de table din noi mărci de oţeluri pentru autocamioane de mare tonaj şi cazane energetice cu parametri înalţi de funcţionare. A început, de asemenea, laminarea ţevilor din oţel inoxidabil şi a ţevilor rezistente la temperaturi ridicate, produse destinate industriilor energetice şi chimice. Se află în curs de omologare profile laminate şi trase din noi mărci de oţeluri, care vor servi la confecţionarea unor piese ale autoturismelor ,,Dacia-1300". Numai în prima jumătate a anului, colectivele unităţilor industriei noastre siderurgice au realizat un grad de înnoire a producţiei de 8,6 la sută, în combinatei© şi întreprinderile siderurgice se desfăşoară în continuare o vie activitate de concepţie în scopul creşterii producţiei de oţeluri de calitate, lărgirii gamei de oţeluri speciale şi de produse laminate, in vederea satisfacerii într-o mai mare măsură a cerinţelor economiei naţionale şi exportului. (Agerpres) Morală Conduită CINSTEA NU ARE PREŢ IN BANI Cinstea e cea mai mar© comoară a omului. Ea nu are preţ în bani, nu se poate cumpăra. Cită dreptate avea cineva cînd spunea că onoarea unui om nu stă în puterea altuia şi că aceasta nu se apără prin spadă sau prin scut, ci printr-o viaţă cinstită şi fără pată, in zileie noastre, av©m numeroase exemple de cinste. Mergind spre casă, pe calea ferată, o fetiţă din Sărmăşel a găsit o mare sumă de bani. A predat banii mamei sale. Neştiind cine-i păgubaşul, femeia s-a prezentat cu banii la postul de miliţie. Aşa e bine şi cinstit. Căci e necinstit să-ţi însuşeşti ceea ce nu-ţi aparţine. Tot un copil, elev la Liceul „Bolyai“ din Tg.-Mureş, într-una din zilele trecute a găsit pe o banca în parcul din Piaţa Trandafirilor un aparat de radio. Putea să şi-l însuşească. Dar cinstea valorează mai mult decât un aparat de radio. Aşa că, din parc, elevul s-a dus drept I© miliţie, predînd aparatul de radio găsit. Am putea înşira sute şi sute de nume de oameni, şoferi şi taxatori de la I.T.A. sau de la alte întreprinderi de transport în comun, ospătari din restaurante şi cofetării, lucrători din unităţile comerciale care au dovedit prin gesturile lor că cinstea este cea mai preţioasă comoară a omului. În una din zilele trecute, mai precis la 12 august, E. S. din Tg.-Mureş a făcut cumpărături la magazinul C.L.F. nr. 1. Din grază sau din neatenţie, după ce a achitat costul produselor cumpărate, a lăsat portmoneul pe tejghea şi a ieşit din magazin. O altă cumpărătoare l-a observat. Femeie cinstită, aceasta l-a predat unei vinzătoare. Dar nu celei de la care păgubaşa a făcut cumpărături. Dar iată că după puţin timp, disperată, păgubaşa s-a reîntors la magazin, interesindu-se de la vînzătoarele Szombat Maria şi Kiss Viorica dacă nu cumva au găsit portmoneul. Era vorba de 348 lei, cîştigaţi prin muncă cinstită, insă, la rugăminţile femeii, cele două vinzătoare n-au scos un cuvînt, continuind să vîndă. Au afirmat că n-au văzut şi n-au găsit portmoneul, şi atunci cînd au fost întrebate de şeful de magazin. Intr-adevăr, Szombat Maria nu ştia. Dar ştia Kiss Viorica. Insă tăcea. Abia după două zile, poate de frică, poate mustrînd-o conştiinţa, observimd că au intervenit organele de miliţie, vînzătoarea Kiss Viorica a anunţat că portmoneul este la ea şi că 1-a primit de la o cumpărătoare. — De ce după două zile şi nu imediat? — Nu ştiu — ne răspunde vînzătoarea. Am pus portmoneul în buzunar şi l-am dus acasă. Apoi am uitat. — Dar cind s-a interesat păgubaşa, cînd v-a întrebat şeful unităţii? De ce n-aţi spus nimic? — Nu vă pot răspunde. Am fost nebună sau nu ştiu ce a fost cu mine. Recunosc că am greşit. Cum, cum nu, vînzătoarea Kiss Viorica şi-a pătat cinstea şi încă foarte ieftin. Oare va trage învăţămintele cuvenite din fapta ei reprobabilă? P. POPŞOR Dubla calitate (Urmare din pag. 1) care numai o societate socialistă avansată şi-l poate propune — un proces complex de influenţe concentrice, un program vast de educaţie la nivel naţional cum este cel magistral elaborat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Maistrul faianţar sighişorean Nicolae Orleanu, vorbind despre drepturile şi obligaţiile fiecărui salariat al unei întreprinderi socialiste, arăta ca: „Cea mai bună şcoală a trăsăturilor morale, a dezvoltării personalităţii fiecăruia, o constituie munca. Acolo, la temperatura înaltă a pasiunii şi responsabilităţii sociale, cu care se creează bunurile materiale ale societăţii, se împlinesc caractere, desigur continuînd ceea ce au sădit şi pînă atunci familia, şcoala, organizaţiile de tineret". Intr-adevăr, acolo la focul viu al muncii se călesc oamenii, acolo se nasc şi se întăresc demnitatea muncii şi conştiinţa socialistă. De aceea un maistru, un muncitor de inaltă calificare, pătrunşi de demnitatea muncii lor profesionale şi a colectivului în care lucrează, nu pot fi mulţumiţi dacă în echipa, brigada sau secţia lor mai există oameni care fac treaba de mintuială, întârzie sau absentează nemotivat de la program, care trag de timp in loc să se ia la întrecere cu el. In acest sens am reţinut cuvintele strungarului Augustin Deac, de la I.R.U.M. Reghin: „Aşa cum o familie sănătoasă nu se impacă cu situaţia ca unul din membrii ei să o ia razna, să o facă de ruşine, la fel intr-un colectiv de muncă unde se statornicesc de-a lungul timpului aceleaşi trainice legături intre oameni ca dintr-o familie, nu este admis ca unul sau mai multe elemente certate cu disciplina, cu probitatea profesională, să-i întineze onoarea, reputaţia". De aici, necesitatea oprobriului public faţă de manifestările înapoiate, a intervenţiei active a opiniei colective, a tuturor celor care au înţeles că in condiţiile socialismului munca este o îndatorire de onoare a fiecărui cetățean. , , ^ ^ ■ « - , - - C FACIRCA DE CONSERVE „MUREŞENI“ SĂ PRODUCĂ SORTIMENTELE CERUTE DE CONSUMATORI In preocuparea permanentă pentru ridicarea nivelului gl® trai al oamenilor muncii, pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu produse agro-alimentare, partidul şi guvernul nostru acordă o atenţie sporită industriei alimentare, aceasta avind un rol deosebit la satisfacerea nevoilor de trai ale populaţiei. ,,în această ramură — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şedinţa Comitetului Executiv al CC. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri din 25 noiembrie 1970 — este necesar să se acorde mai multă atenţie diversificării şi fabricării de noi sortimente de mărfuri. Faţă de realizările pe plan mondial, inclusiv din unele ţari socialiste, industria noastră alimentară continuă să se afle in urmă. Nu s-ar putea spune că această ramură, care ar trebui să se caracterizeze printr-o diversificare permanentă şi rapidă a producţiei, este dinamică, ci, dimpotrivă, este foarte statică. In timp ce in alte ţâri, din porumb, cartofi şi furaje se fac tot mai numeroase şi variate preparate alimentare, la noi aceste produse continuă să fie puţin prelucrate, iar sortimentele existente au o gamă foarte redusă“. Zilele trecute am poposit la Fabrica de conserve „Mureşeni", interesîndu-ne de preocuparea colectivului de aici pentru creşterea numărului sortimentelor, in aşa fel incit consumatorul să aibă posibilitatea de alegere, după preferinţe. Inginerul şef al fabricii, tovarăşul Szente Béla, ne-a prezentat o listă întreagă de produse: 5 sortimente de mazăre, 3 sortimente de fasole, fiind în curs introducerea in fabricaţie a unui nou sortiment, roşii în bulion, ardei pentru umplut, sos picant de tomate, tocană de legume, gogoşari in oţet, gulaş din carne de vită, costiţă cu fasole, gulaş cu ciupeci, carne de vită in sos propriu, cirnăciori cu fasole etc. Acestea le ştiam, nu de anul trecut, ci de mai mulţi ani. Am vrut să ştim ce este nou, deoarece secretarul general al partidului a indicat ca fiecare fabrică de conserve să devină un laborator, să introducă noi reţete, noi produse, ţinînd seama de specificul diferitelor zone ale ţării. — In baza sarcinilor primite din partea Centralei noastre — ne declară inginerul-şef — am stat introdus unele sortimente noi, cum ar fi, de pildă, costiţa de porc cu mazăre decorticată, pilaful cu carne de porc, pilaful cu carne de pasăre, varza a la Cluj, din care insă avem mari cantităţi in stoc, solicitindu-se foarte greu. — De ce merg greu? Nu sunt solicitate de consumatori sau de comerţ? Ce aţi dori din partea comerţului? — Aşteptăm de la comerţ cu mai multe sugestii, să vină cu propuneri ce anume cer consumatorii. Şi iatâ-ne acum un comerţ. La magazinul „Mercur" din Tg.-Mureş cel mai mare de acest fel din oraş, la prima vedere, sortimentul de conserve ni se pare bogat. Discutăm cu tovarăşul Szobo Eugen, şef de unitate la acest magazin, de 22 ani lucrător în comerţul alimentar. — Conservele sunt foarte solicitate de consumatori — ne spune interlocutorul. Bineînţeles, dacă sunt pe gustul lor. De multe ori insă, consumatorii nu găsesc in magazinele noastre ceea ce caută. Este nemulţumitor nu atit sortimentul dar mai ales gramajul, marea majoritate a conservelor fiind de gramaj mare. Conservele din legume, chiar şi tocana de legume, ar trebui să fie un gramaj de sub 400 grame. Nimănui nu-i convine să cumpere un kilogram atita timp cit are nevoie numai de un sfert. Sint unele sortimente deosebit de căutate, care nu se fabrică sau se fabrică in cantităţi mici. Aşa e zacusca din vinete. Ar fi in interesul consumatorilor dacă s-ar produce cit mai multe sortimente de gemuri şi pastă din fructe. Dar nu in borcane de 12 kg, ci în ambalaje din material plastic mici, de 100, 150 sau 200 grame. Nu sint de acord nici cu clasica metodă de ambalare a marmeladei, in cutii de 10 kg. Si aceasta s-ar putea ambala in pachete de mic gramaj. Părerea mea, şi nu numai a mea, este că supele s-ar putea livra comerțului gata pregătite, in cutii, urmind doar să fie încălzite. Szabó Fila, șef de unitate, magazinul alimentar cu autoservire nr. 3: — Pot să vă spun o noutate. Pentru prima dată, am primit chiar azi tocană de legume in borcane de 420 grame, costind 3 lei. Este tocmai ceea ce se caută. — Ce se mai caută şi nu aveţi? — Foarte mult se caută vinetele împănate şi vinetele in bulion, zacusca din vinete. Se caută zi de zi, dar nu avem. Este destul de sărac şi sortimentul de compoturi şi gemuri. Deoarece sintem in sezonul potrivit, aş sugera să se producă mai mult suc de roşii şi pastă de tomate, fiind deosebit de căutate. O mare greutate avem cu castraveţii şi gogoşarii in oţet. Aceştia se cer in borcane mai mari, de exemplu, de 3 kg, in schimb se livrează numai în borcane de un tiipara. Cam aceleaşi păreri au exprimat în legătură cu conservele şi Abraham Ernő, şef de unitate la magazinul alimentar nr. 25, precum şi alţi lucrători din comerţ. Din discuţiile purtate cu ei, aflăm că în unităţile comerciale se cunoaşte ceea ce ar dori să găsească consumatorii în magazine. Ni se pare insă că dialogul consumator — comerţ — industrie încă nu se desfăşoară perfect, că glasul consumatorului nu are ecou pînă la industrie. Ni se pare, de asemenea, că in calea noilor sortimente mai stau încă bariere greu de trecut. După cum ne informează inginerul-şef al Fabricii de conserve „Mureşeni", omologarea şi stabilirea preţului pentru un produs nou necesită o perioadă foarte lungă, prelungindu-se 4—5 luni. La fiecare produs noru, o dată cu el trebuie prezentată şi eticheta ambalajului. Dar dacă produsul nu se omologhează? Ce se face cu etichetele? Există greutăţi şi cu etichetele, confecţionarea lor durind cite 6 luni. Bineînţeles, pe consumator nu-l interesează nici cit durează omologarea, nici unde şi în cit timp se confecţionează etichetele, ci vrea ca în magazine să găsească in permanenţă un bogat sortiment de conserve, pentru a avea posibilităţi de alegere, după preferinţe. Tocmai de aceea, credem că ar fi deosebit de util ca periodic, cel puţin semestrial, industria alimentară împreună cu organizaţiile comerciale să organizeze consfătuiri cu consumatorii, in cadrul cărora aceştia să-şi spună părerea asupra sortimentelor şi calităţii, să vină cu propuneri in legătură cu ceea ce ar dori să găsească in magazine. Aceasta ar fi nu numai în interesul consumatorilor, ci şi al industriei. P. PASCU s AI Aşa cum întreaga suflare artistică a oraşului nostru s-a mobilizat omagiind sărbătoarea de aur a Partidului Comunist Român, la fel şi plasticienii cenaclului U.A.P. Satu Mare, cu prilejul aceluiaşi jubileu, s-au prezentat — după o selecţie riguroasă — cu lucrări elaborate în modalităţi stilistice şi tehnici diverse, dar avind toate o seamă de laturi comune, deplin consistente, ce s-ar putea rezuma la evocarea luptei eroice purtate de clasa muncitoare, a anilor construcţiei societăţii socialiste şi a măreţelor realizări făurite de harnicul nostru popor sub conducerea partidului. Graţie răspunsului la expoziţia artiştilor din Tg.-Mureş, deschisă la Satu Mare, avem astăzi fericita ocazie de a admira, la Galeria de artă plastică, pînă la 10 septembrie, creaţiile cele mai reprezentative ale plasticienilor sătmăreni. Elaborată in tehnică mixtă şi intr-o gamă coloristică moderată, liniştită, lucrarea lui Olajos Adalbert „Oraş în construcţie", sintetizează plastic adevăruri integrate istoriei noastre, climatului socialist contemporan. Urmind aceeaşi cale, Fodor Coloman condensează în tonuri de roşu incandescent date ale realităţii peisajului nostru industrial; forţa de sugestie decurge nu din opţiunea sau criteriile unui curent modern, ci din francheţea izvorită dintr-o prealabilă analiză, care l-a ajutat să se elibereze de amănunte îndeobşte supărătoare, intr-un context cromatic lipsit de orice violenţă. Szatmári Agneta redactează două variante pe tema muncii patriotice şi „Schimbul de noapte", insă nu acestea vrem să le reţinem, ci „Zori de zi", care conturează un moment eroic din faptul zilei: demonstraţia unui grup de muncitori avind drapelul roşu in frunte. Observăm la această ultimă pînză reuşita raportului idee-execuţie. Axat pe realităţile ultimului sfert de secol, Ion Sasu ne pune in faţa fascinantului său „Triptic", uzînd de mijloace moderne pictorul transpune lapidar, într-o succesiune severă, fără hiatus-uri, fapte cu adinci semnificaţii. Eliberarea, cu consecinţele ei imediate in dezvoltarea ţârii. Agricultura şi Industria socialistă. Asupra fiecărei secvenţe artistul s-a aplecat cu suficienţă, „cufundînd" ideea în structuri cromatice adecvate, realizate în planuri întinse şi subordonată parcă realităţii obiective avută permanent in vedere, loan Popdan, fără să disimuleze, vădeşte înclinaţia spre recompunerea ritmică a istoriei prin structuri plastice originale intr-un spaţiu dat. Motivele formale — cu o profie delicată, aproape de filigran, distribuite pe treptele devenirii istorice, sugerată abil de o arhitectură abstrasă din realitate — reprezintă aici numai cîteva mutațiuni istorice relevate prin suspensii plastice deosebit de rafinate. Diametral opus, Aurel Codrea — „Memento" — impune o pictură ritmată limpede, cu o imagine compusă cu veleităţi de arhitect. La el, roşul, distribuit cu acurateţă, domină spaţiul, dramatizind cîmpul, şi aşa sinistru, umplut cu mormintele ultimei conflagraţii mondiale. Trecînd la grafică remarcăm lucrările semnate de Paul Erdos, unde ambianţa nu e cîtuşi de puţin insinuată, ei redată veridic, cu toată generozitatea. Paul Erdos, vine cu cele mai autentice imagini, extrase din locuri dragi, suprapunînd meşteşugit chipuri vibrante. Impresia de neterminat e generată, după cit se vede, de opţiunea sa în artă, promovarea relaţiei mutuale creator-public, lăsînd acestuia din urmă favoarea de a broda în jurul a ceva ce e deja dat, în tuşul „Purtători de steag". Muhi Sándor, pe fundatori de partiuri fragmentate, relevă, într-o viziune uşor expresionistă, avintul revoluţionar, surprinzînd mişcarea personajelor ca un obiectiv cinematografic. Mai izbutite ni se par a fi tuşurile lui Vasile Pavlovics, împărţită în planuri bine judecate. „Lupta” redă secvenţe din istoria mişcării muncitoreşti, grupate în jurul scenei ce înfăţişează şedinţa ilegală a comuniştilor. Linia elegantă, cu ezitările fireşti, impuse de temă, conferă patetism compoziţiei deşi culoarea lipseşte cu desăvirşire. Demn de remarcat pentru calitatea execuţiei e şi tuşul „Fereastră deschisă". Artistul, compunînd peisajul arhitectural cu o admirabilă precizie a detaliilor şi la unele clădiri utilizînd subtilităţile oferite de tehnica desenului în secţiuni şi de perspectiva axonometrică, reuşeşte să vitalizeze imaginea, dîndu-i şi o notă de inedit prin aceea că pătrunde în însăşi Substanţa arhitecturii, dezvăluindu-ne-o. ALEXANDRU BAUER cercetător ştiinţific PLASTICIENII SĂTMĂRENI EXPUN LA TG.-MUREŞ m im mm 1 ■ mrr I S ! A Iî* V s IsIsI STEAUA ROŞIE PAGINA 3 I ii wmf mur wwwnnMwMB——M Arhiva „Mihai Viteazul" Arhivele statului din Cluj posedă unul din cele mai valoroase tezaure documentare din ţară: Arhiva „Mihai Viteazul“, unde sunt păstrate multe din actele emise de Domnul Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Moldovei in timpul „înlăturării hotarelor despărţitoare de neam“. Recent, între aceste documente au fost identificate o serie de materiale arhivistice inedite, de o excepţională însemnătate istorică. Una din ele se referă la cucerirea Transilvaniei de către Mihai Viteazul şi este apreciată ca cel dinţii document care descrie, chiar cu unele detalii, evenimentul. Intr-un alt document inedit, datat la 4 noiembrie 1599 la Alba lulia, marele voievod, după ce arată că a obţinut biruinţa, cere oraşului Cluj să-i pună la dispoziţie fonduri necesare oştirii. Interesante sunt, de asemenea, menţiunile documentare referitoare la Doamna Stanca, soţia şi respectiv Florica, fiica domnitorului, precum şi un act emis de boierul Bârcan, vistierul lui Mihai Viteazul. In prezent se pregăteşte publicarea acestor documente, care vor contribui la o mai bună cunoaştere a istoriei patriei. (Agerpres) Rezultate în campionatul judeţean de fotbal Etapa a doua a campionatului judeţean de fotbal poate fi considerată ca o etapă a echipelor gazdă, deoarece din cele opt meciuri disputate, 7 au revenit formaţiilor gazdă, înregistrindu-se un singur meci egal. Nici o echipă oaspete nu a reuşit să ciştige vreun joc. In această etapă s-au înscris 16 goluri, cu două goluri mai mult decit în etapa inaugurală. Scorul etapei s-a înregistrat la Luduş unde echipa locală Mureşul a dispus de Lacul Ursu Sovata cu 4-0. Şase echipe nu au reuşit să înscrie nici un punct. Iată rezultatele tehnice înregistrate : Voinţa Miercurea Niraj — Energia Iernut 2—0; Lemnarul Tg.-Mureş — Ciocanul Tg.-Mureş 1—0; Avîntul Reghin — Oţelul Reghin 1— 1; Oţelul Tg.-Mureş — Fabrica de zahăr Tg.-Mureş 2—0; Mureşul Luduş — Lacul Ursu Sovata 4—0; Tractorul Sărmaşu — Voinţa Reghin 1—0; Gloria Tg.-Mureş — Comerţul Dermagant Tg.-Mureş 2— 1; Sticla Voinţa Tirnăveni — Energia Fintînele 1—0. In urma acestor rezultate clasamentul se prezintă astfel: 1. Mureşul Luduş; 2. Oţelul Reghin ; 3. Oţelul Tg.-Mureş, cu cite 3 puncte; 4—9. Avintul Reghin; Tractorul Sărmaşu, Sticla Voinţa Tirnăveni; Voinţa Miercurea Niraj, Gloria Tg.-Mureş; Energia Fintînele; 10—12. Energia Iernut; Fabrica de zahăr Tg.-Mureş; Lemnarul Tg.Mureş; 13. Lacul Ursu Sovata cu cite 2 puncte; 14—16. Voinţa Reghin; Comerţul Dermagant Tg.-Mureş, Ciocanul Tg.-Mureş cu cite un punct. IOAN PAUL VEDERE DIN SOVATA (Fotó : CZERÁN ANDREI)