Steaua Roşie, septembrie 1971 (Anul 22, nr. 208-233)
1971-09-04 / nr. 211
PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Cuvîntarea tovarăşului SANTIAGO CARRILLO (Urmare din pag. 1) să reduci această diversitate prin amestec ar echivala cu încercarea de a opri rotaţia soarelui. (Vii aplauze.) Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a deschis porţile dezvoltării revoluţiei mondiale. De aceea, gloria lui Lenin şi a bolşevicilor este nemuritoare. Uniunea Sovietică a continuat această operă, contribuind în mod hotărît prin sîngele şi sacrificiul său la înfrîngerea hitlerismului şi la expansiunea forţelor revoluţionare din lumea întreagă. (Aplauze puternice.) După revoluţia din octombrie, a triumfat revoluţia din China şi în alte ţări, între care se află şi ţara voastră. La 90 de mile de SU.A., Cuba construieşte socialismul.’ Chile înfăptuieşte o experienţă nouă prin guvernul său de unitate populară. Căile şi formele revoluţiei, problemele pe care le are de rezolvat sunt foarte diferite în fiecare ţară. De aceea, învăţătura leninistă nu constă în a copia pe unul sau pe celălalt, ci de a descoperi, de a găsi ce este caracteristic, specific în căile revoluţiei în fiecare ţară. (Aplauze prelungite.) Consecvenţi acestei învăţături, noi nu acceptăm că partidele comuniste trebuie să se divizeze în favoarea unuia sau a altuia, în partizani ai unui model sau altul. Dacă ne întreabă cineva dacă sîntem prosovietici, noi spunem că da!, în sensul că apărăm şi vom apăra totdeauna cuceririle Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, însă în acelaşi sens, noi sîntem şi prochinezi, deoarece considerăm revoluţia înfăptuită în această mare ţară ca şi a noastră şi sîntem gata s-o apărăm. în acelaşi sens noi sîntem procubanezi, proromâni, prounguri etc., etc. (Vii aplauze.) Ceea ce nu acceptăm este ca relaţiile cu unele partide să fie interpretate drept acte ostile faţă de alte partide. Este necesară multiplicarea eforturilor pentru a depăşi neîncrederea şi diviziunea. (Aplauze puternice, prelungite.) Salutăm orice progres al oricărei ţări socialiste ca un ajutor pentru cauza noastră comună. De aceea, apreciem intrarea Republicii Populare Chineze pe arena internaţională iniţierea sfîrşitului politicii de izolare practicată împotriva ei de către puterile imperialiste, ca un succes nu numai al tovarăşilor chinezi, ci al întregii noastre cauze, în acelaşi mod au salutat revoluţionarii din lumea întreagă, la timpul său lichidarea încercuirii capitaliste împotriva Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, la cîţiva ani după octombrie roşu. (Aplauze puternice.) Aşa cum apreciem succesele şi elogiem lucrurile bune, tot aşa condamnăm şi vom condamna orice iniţiativă care vine în contradicţie cu principiile noastre şi cu interesele luptei antiimperialiste, oriunde ar fi, şi în special atunci cînd o asemenea iniţiativă afectează independenţa statelor şi partidelor, unitatea şi coeziunea lor. (Vii aplauze.) Dragi tovarăşi, în cadrul vizitei făcute cu acest să construiască o ţară plecînd de la puţin. De aceea, fiecare întreprindere modernă — şi sunt deja multe în România —, fiecare oraş nou sau cartier, fiecare nou centru de cultură reprezintă o prilej în România socialistă, de enormă sumă de eforturi, de salegaţia noastră a avut prilejul săcrificii din partea întregului poia cunoştinţă că, sub conducerea Partidului Comunist Român, ţara voastră continuă să facă mari progrese pe tărîmul construcţiei economice, menţinînd unul din cele mai ridicate ritmuri de dezvoltare din lume. (Aplauze, urale.) Am putut vedea că hotărîrile Congresului al X-lea al partidului vostru sînt aplicate cu entuziasm de oamenii muncii şi de popor. (Vii aplauze.) în acelaşi timp, ne-au interesat mult măsurile luate în sensul lărgirii şi aprofundării democraţiei socialiste, rolului oamenilor muncii în conducerea întreprinderilor, apropierea organelor de conducere de mase. Am avut prilejul să facem un schimb de păreri cu tovarăşul Ceauşescu şi cu alţi conducători asupra măsurilor privind educaţia ideologică. Ne impresionează în mod favorabil ideea de unde pleacă aceste măsuri: suprimarea privilegiilor şi obţinerea unei echităţi tot mai mari, de care sunt legate măsurile economice destinate să îmbunătăţească situaţia celor cu salarii mici; depăşirea egoismului individualist; formarea unui om nou, conştient atît de drepturile cît şi de îndatoririle sale faţă de societate; eliminarea influenţelor capitaliste în ce priveşte modul de viaţă şi de a gîndi. Schimbările ce au avut loc în viaţa economică, socială şi culturală a României, sub conducerea clasei muncitoare, sunt enorme. O ţară agrară, ale cărei bogăţii minerale şi industriale erau exploatate de imperialiştii străini, s-a transformat într-o ţară industrială, cu întreprinderi avînd o tehnologie modernă. O ţară în care muncitorii şi ţăranii erau cu adevărat oropsiţi a devenit o republică în care aceste două clase muncitoare sînt stăpîne pe destinele lor. Şomajul, care condamnă la mizerie chiar şi în ţările capitaliste cele mai dezvoltate, sute de mii de oameni, dacă nu milioane, inclusiv numeroşi intelectuali, în ţara voastră a fost extirpat, iar dreptul la muncă este asigurat pentru toţi. Măsurile luate pentru majorarea în perioada acestui cincinal a salariilor inferioare şi a alocaţiilor familiale demonstrează preocuparea partidului şi guvernului de a ridica nivelul de trai al poporului. (Aplauze puternice.) în întreprinderi, în instituţii culturale, am văzut rolul extraordinar pe care-l are tineretul. Edificarea socialismului se află în bună măsură în mîinile noii generaţii, pentru a cărei capacitate matură iniţiativele n-au limite. Adevărul este că burghezia şi moşierimea v-au lăsat o ţară puţin dezvoltată. România n-a putut realiza procesul de acumulare capitalistă exploatînd jumătate din omenire, aşa cum au făcut alte state burgheze, clasa muncitoare venind la putere a trebuit pur, consimţite în mod voluntar, cu entuziasm şi curaj. Aşa se înfăptuieşte miracolul de a transforma, într-o scurtă perioadă istorică, o ţară înapoiată într-una modernă, cultă, socialistă. Alături de succesele obţinute pe acest tărîm, puteţi fi mîndri de faptul că, nefiind o ţară mare, România are azi o personalitate internaţională pe care n-a avut-o niciodată în trecut. Clasa muncitoare la putere a realizat prestigiul naţional al ţării voastre. Aveţi dreptul de a afirma importanţa rolului pe care-l desfăşoară azi în lume statele mici şi mijlocii, cu condiţia de a renunţa de a se comporta ca instrumente ale puterilor imperialiste străine, cu condiţia de a duce o politică cu adevărat naţională, de apărare a suveranităţii şi demnităţii, o politică pusă în slujba adevăratelor interese ale popoarelor lor. Acest lucru îl face azi Republica Socialistă România, şi aceasta contribuie la prestigiul său internaţional. (Aplauze prelungite, urale.) Oamenii muncii spanioli doresc din toată inima României socialiste, poporului său muncitor, clasei sale muncitoare noi succese în munca creatoare pentru a face din ţara voastră un izvor de bunăstare, progres şi cultură, o fortăreaţă tot mai puternică a lumii socialiste. (Aplauze puternice.) în ţara noastră, ne apropiem de sfîrşitul dictaturii fasciste a generalului Franco. Clasa muncitoare spaniolă, zi de zi mai unită şi organizată, în ciuda represiunii, luptă în fruntea întregului popor pentru a obţine stabilirea unui regim democratic, care să asigure libertăţi politice şi care să deschidă calea spre socialism. Alături de clasa muncitoare luptă ţăranii, studenţii şi intelectualii. Forţele antidictatoriale discută termenii unei alternative democratice faţă de regimul lui Franco, care să înlăture pericolul impunerii unei monarhii reacţionare şi care să dea poporului posibilitatea de a hotărî regimul viitor în Spania. (Răsună lozinca: Trăiască lupta eroică a poporului spaniol; Aplauze, urale.) Partidul Comunist din Spania va depune toate eforturile necesare pentru a organiza unitatea şi lupta poporului, a tuturor antifranchiştilor, pînă la cucerirea victoriei. Sîntem convinşi că Spania va fi în curînd o ţară a libertăţii. Doresc să închei strigînd: — Trăiască oamenii muncii din România şi partidul său comunist! (Aplauze puternice.) — Trăiască prietenia reală şi sinceră între cele două partide ale noastre! (Aplauze puternice.) — Trăiască unitatea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale! (Aplauze puternice.) Lucrurile consfătuirii privind cultura griului (Urmare din pag. 1) superioară anilor precedenţi şi de condiţiile agro-meteorologice favorabile culturii griului. A fost scoasă în evidenţă, de asemenea, munca devotată a lucrătorilor de pe ogoare pentru traducerea în viaţă a indicaţiilor date de conducerea partidului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la pregătirea campaniei din toamna trecută şi la folosirea cît mai bună a condiţiilor existente pentru dezvoltarea producţiei agricole. Cu această ocazie au fost citate numeroase ferme şi întreprinderi agricole de stat cum sunt cele din Valea Rece, Miheş, Sinpaul, Seuca, Botorca, I. A. S. Tg.-Mureş şi altele care au realizat recolte de griu cuprinse intre 3.887 şi 5.030 kg la hectar. Obţinînd o recoltă medie de aproape 3.600 kg grîu la hectar, unitâţile de stat din judeţ se află în fruntea acestui sector pe ţară. S-a apreciat la fel activitatea mecanizatorilor, cooperatorilor şi specialiştilor dintr-o serie de cooperative agricole ca Reghin, Tg.-Mureş, Nazna, Acăţari, Zau de Cîmpie, Sîntana, Cuci, Şâulia, Rîciu şi altele care au obţinut producţii medii de 3.022 — 3.800 kg grîu la hectar. In acelaşi timp, raportul ca şi dezbaterile au subliniat în spirit critic faptul că în unele unităţi producţia nu se ridică încă la nivelul posibilităţilor pe care le oferă agricultura noastră socialistă, condiţiile pedo-climatice şi mijloacele tehnice. Un număr însemnat de cooperative agricole şi chiar întreprinderi agricole de stat au realizat recolte sub posibilităţi ca urmare a nerespectării recomandărilor şi indicaţiilor date privind pregătirea terenului, seminţele folosite şi calitatea lucrărilor de însămînţare. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul Dumitru Cucui, director tehnic la I.A.S. Seuca, Teofil Techera, preşedintele C.A.P. Apold, Anton Csenged, ing.-şef la C.A.P. Acăţari, Petre Mărginean, director la S.M.A. Tîrnăveni, Zoltán Karkassy, inginer şef la C.A.P. Bichiş, Zoltán Henning, şef fermă la Miheş, Dumitru Gliga, inginer şef la C.A.P. Reghin, Ernest Kuti, inginer şef la C.A.P. Dumbrăvioara, Liviu Corla, preşedintele C.A.P. Bogata, inginer Adler Carol, şeful Laboratorului pentru controlul seminţelor. Victor Coman, inginer şef la C.A.P. Găneşti, inginer Ştefan Tolcer, director I.M.A. Mureş, Emil Truţa, preşedintele C.A.P. Frunzeni. Mihály Iosif, inginer şef la C.A.P. Tirimia, inginer Atanasie Ciorlăuş, director ştiinţific la Staţiunea experimentală Tg.-Mureş, Mircea Botezan, director la întreprinderea judeţeană de aprovizionare tehnico-materială Mureş, Mitică Giura, preşedintele U.J.C.A.P.. Dezbaterile din cadrul consfătuirii s-au făcut în lumina scrisorii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, adresată comitetelor judeţene de partid, organelor şi organizaţiilor de partid din agricultură, consiliilor populare, direcţiilor generale agricole, uniunilor judeţene ale C.A.P., tuturor lucrătorilor şi specialiştilor din unităţile agicole de stat, ţăranilor cooperatori. Scoţînd în evidenţă rezultatele, vorbitorii au insistat asupra principalelor aspecte caracteristice pentru producţia acestui an, asupra învăţămintelor ce izvorăsc din experienţa acumulată de cercetare şi de unităţile de producţie fruntaşe, au combătut lipsurile care au cauzat producţiile scăzute din unele unităţi care dispun de condiţii bune. Au fost făcute la fel o serie de propuneri in vederea obţinerii de producţii mari şi cu cheltuieli reduse în anul viitor. Consfătuirea a apreciat că sunt condiţii pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor ce revin judeţului nostru la cultura griului în actualul cincinal. Pe baza experienţei acumulate, a rezultatelor cercetării şi propunerilor făcute de participanţi a fost elaborat şi aprobat un program de măsuri în vederea creşterii producţiei de griu în anul viitor, obligatoriu pentru toate unităţile cigricole. In încheierea consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Cozma, secretar al Comitetului judeţean de partid. Participanţii la consfătuire au adoptat în unanimitate o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu. De hotare VIETNAMUL DE SUD Un violent atac al forţelor patriotice SAIGON 3 (Agepres). şi Detaşamente ale patrioţilor sud-vietnamezi au organizat, în zona septentrională a Vietnamului de sud, un violent atac cu rachete şi artilerie asupra unui convoi saigonez, format din 20 de transportoare blindate, provocînd inamicului pierderi grele în oameni şi materiale. Agenţia Reuter apreciază această operaţiune ca cea mai puternică acţiune de artilerie a forţelor patriotice din ultima lună. Pe de altă parte, in cursul ultimelor 24 de ore, două baze militare saigoneze — „Alfa-2" şi „Alfa-4" — au fost supuse unor intense bombardamente cu rachete şi tunuri fără recul — informează agenţia U.P.I. O altă acţiune ofensivă a patrioţilor a fost semnalată la 80 de kilometri de Saigon, în provincia Kien Toung. Semnarea acordului cvadripartit asupra Berlinului occidental BERLINUL OCCIDENTAL 3 — Trimisul special Agerpres, Ștefan Deju, transmite, în clădirea fostului sediu al Comisiei aliate de control din Berlinul occidental, a fost semnat, la 3 septembrie, un document apreciat unanim drept o contribuţie importantă la destinderea în Europa — acordul asupra Berlinului occidental. Elaborat de ambasadorii U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Franţei, în tratative care au durat mai mult de 17 luni, acordul a fost salutat de opinia publică mondială ca un pas însemnat pe calea păcii şi securităţii pe continentul nostru. Marele interes al opiniei publice mondiale pentru realizarea acordului asupra Berlinului occidental a fost exprimat şi prin prezenţa în sala unde s-a semnat convenţia a peste 200 reprezentanţi ai celor mai importante agenţii de presă, ziare şi posturi de radioteleviziune din întreaga lume, în declaraţiile făcute imediat după semnarea documentului, cei patru ambasadori şi-au exprimat satisfacţia pentru rezultatul pozitiv obţinut şi convingerea că s-au creat noi condiţii prielnice pentru destinderea pe continentul nostru. După 17 luni de la începerea tratativelor, la iniţiativa U.R.S.S., acordul încheiat vineri 3 septembrie, reglementează numeroase probleme care au dat loc in ultimii ani la divergenţe care influenţau asupra climatului politic în Europa. Pentru prima oară, există un text oficial al unui document al celor 4 puteri privind reglementarea problemelor Berlinului occidental. Ştirea că s-a ajuns la un acord în problemele Berlinului occidental a fost salutată de opinia publică din ţara noastră ca avînd o semnificaţie pozitivă pentru lichidarea urmărilor celui de-al doilea război mondial, pentru netezirea drumului în vederea însănătoşirii climatului politic pe continentul nostru. Semnarea acestui acord a fost apreciată de oamenii muncii din ţara noastră ca un eveniment care subliniază eficienţa şi importanţa deosebită a promovării metodei tratativelor în soluţionarea problemelor divergente pentru crearea unui climat în care popoarele să poată colabora în spiritul stimei reciproce, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne. Acest eveniment este considerat, totodată, ca un nou pas în normalizarea relaţiilor între statele europene — inclusiv între cele două state germane, pentru primirea lor în O.N.U. şi participarea lor cu drepturi egale la viaţa internaţională — pentru promovarea cauzei destinderii în Europa și în întreaga lume. Vizita preşedintelui Allende în Peru LIMA 3 (Agerpres). — Preşedintele Republicii Chile, Salvador Allende, care se află într-o vizită oficială în Peru, a conferit vineri cu preşedintele Jauan Valesco Alvarado în legătură cu extinderea relaţiilor dintre cele două ţări. Comentatorii agenţiilor internaţionale de presă relatează că în discursurile pronunţate zilele acestea de cei doi şefi de stat s-a evidenţiat comunitatea de păreri privind necesitatea dezvoltării linei economii independente şi folosirii, în interesul propriilor popoare, a resurselor naţionale. San Marino Cel de-al treilea „Festival internaţional de teatru al popoarelor“ SAN MARINO — Corespondentul Agerpres, Nicolae Puicea, transmite : Joi după-amiază, în decorul natural unic de pe Muntele Titano, pe care îl oferă Republica San Marino, a început cel de-al treilea „Festival internaţional de teatru al popoarelor", dedicat în acest an Republicii Socialiste România. Organizat din doi în doi ani, la San Marino, capitala republicii, şi în cîteva localităţi ale acestui mic stat, festivalul este conceput în ideea cunoaşterii şi a dezvoltării colaborării între popoarele lumii, şi îşi propune să facă cunoscută România şi poporul său, arta şi cultura românească, să aducă o contribuţie la înţelegere şi pace în Europa. Programul acestei importante manifestări, ce durează patru zile, cuprinde conferinţe, mese rotunde şi dezbateri pe teme referitoare la viaţa cultural-artistică, dezvoltarea ştiinţei, turismului, spectacole de teatru şi muzicale, proiecţii de filme, expoziţii cu caracter turistic şi de artizanat, de grafică şi de carte. In cadrul acestui bogat program îşi dau concursul „Teatrul tineretului" din Piatra Neamţ, corul „Madrigal", ansamblul folcloric „Rapsodia" din Bucureşti , vor fi prezentate filmele „Mihai Viteazul", „Dacii" şi altele. Festivalul a început prin primirea la „Palazzo del Governo" a delegaţiei române conduse de Ion Cosma, ministrul turismului şi a ambasadorului ţării noastre la Roma, Iacob Ionaşcu, de către căpitanii regenţi (care îndeplinesc funcţia de şefi de stat) Luigi Lonfernini şi Atillio Montanari. După ce au relevat semnificaţi actualelor manifestări, căpitanii regenţi au rugat pe oaspeţii români să transmită preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi poporului român, sentimentelor lor de deosebită stimă şi prietenie. Răspunzînd, Ion Cosma a mulţumit gazdelor pentru primirea deosebit de călduroasă şi a transmis, la rîndul său, urările preşedintelui Nicolae Ceauşescu, către căpitanii regenţi, guvernul şi poporul sanmarinez, de prosperitate şi fericire. In continuarea manifestărilor oficiale la „Palazzo del Congressi", a avut loc deschiderea Festivalului de Teatru, la care au luat cuvîntul Giuseppe Micheloni, ministrul turismului, spectacolelor şi sportului, şi Ion Cosma. Apoi, dramaturgul Paul Everac a vorbit despre „Dezvoltarea teatrului în viaţa culturală românească". Seara, la teatrul „Cara dei Balestrieri", corul „Madrigal" a prezentat un reuşit program, aplaudat cu multă căldură de numeroşi spectatori prezenţi, iar apoi, cunoscuţii actori italieni Giorgio Albertazzi şi Bianca Toccafondi au susţinut un recital în cinstea României,, intitulat „Ovidiu". Tot joi seara, ansamblul folcloric „Rapsodia" din Bucureşti a dat un spectacol în localitatea Serravalle, trezind entuziasmul celor prezenți ; la Borgo Maggiore a fost prezentat filmul „Columna" Evoluţia staţiei automate „Luna-18“ MOSCOVA 3 (Agerpres). După cum relatează agenţia TASS, observatoarele astrofizice sovietice din Caucaz au efectuat, in noaptea de 2 spre 3 septembrie, observaţii asupra zborului staţiei automate ,,Luna-18“, lansată joi spre Lună. Pe ecranul de televiziune instalat in sistemul telescopului optic de la observatorul AbaSiuman, din Gruzia, au putut fi văzute cu claritate imagini ale staţiei şi rachetei purtătoare. Astfel, s-au putut stabili coordonatele aparatului, fixindu-se poziţiile consecutive in zborul către astrul nopţii. Peste 200 de fotografii aile staţiei au fost făcute de astronomii de la observatorul Semahin, din Azerbaidjan. Observaţiile au fost efectuate cu ajutorul unor utilaje de televiziune de mare sensibilitate. La ora 5 dimineaţa, telescopul a fotografiat „Luna-18" , distanța de 100.000 kilometri de Pămint. O nouă concluzie a oamenilor de stiicta: LUNA ESTE CALDĂ WASHINGTON 3 (Agerpres). — Analiza experienţelor ştiinţifice întreprinse pe suprafaţa Lunii cu prilejul ultimei misiuni selenare „Apollo-15" a permis oamenilor de ştiinţă americani să ajungă la concluzia că satelitul natural al Pămîntului este cald şi s-a format în aceeaşi epocă cu acesta, avînd în compoziţia sa elemente minerale cunoscute. Sursa de căldură detectată pare să difere însă de cea a Pămîntului, ea datorîndu-se mai multor pungi de minerale radioactive situate la o adîncime variind între 160 şi 480 km. Confirmarea ipotezei că Luna este caldă a fost posibilă graţie a două sonde termometrice introduse in scoarţa selenară de astronautul David Scott, comandantul echipajului navei ,,Apollo-15". S-a constatat că temperatura creşte în medie cu 1 grad Fahrenheit la fiecare 30,5 cm adîncime. Aceasta demonstrează, a declarat profesorul Marcus Langseth de la Universitatea Columbia, că abundenţa mineralelor radioactive de pe Lună este cel puţin comparabilă cu cea existentă pe Terra. Datele ştiinţifice obţinute pînă in prezent în cercetarea Lunii nu permit însă nici o explicaţie în ce priveşte absenţa vieţii pe satelitul natural al Pămîntului. Unii savanţi americani care caută să dezlege această problemă emit ipoteza că in momentul formării lui Pămintul a fost o masă incandescentă, in timp ce Luna ar fi fost glacială. Un alt profesor de la Universitatea Columbia, Garry Lathal, apreciază că evenimentul cel mai marcant detectat pe Lună l-a constituit înregistrarea unei mișcări seismice produsă săptâmina aceasta într-o regiune situată la circa 640 km vest de craterul Tycho. Acest „cutremur lunar" a început dintr-un punct situat la aproximativ 800 km adîncime, cu mult mai in profunzime decit cutremurele cunoscute pe Terra. TELEGRAME tăi TELEGRAME » TELEGRAME 0 Confederaţia naţională a muncitorilor uruguayeni (C.N.T.) a cerut preşedintelui Pacheco Areco abrogarea decretului care interzice orice întruniri politice după ora 19:30. Totodată, muncitorii au cerut suspendarea măsurilor de securitate, care echivalează cu o virtuală stare de asediu . Ministrul apărării al Statelor Unite, Melvin Laird, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, între Statele Unite şi Republica Federală a Germaniei a fost încheiat un acord privind livrarea către R.F.G. a 175 avioane de vînătoare americane „Phantom-F-4" anunţă agenţiile U.P.I. şi Associated Press. Valoarea acestei tranzacţii se ridică la 750 milioane dolari . La Rieka a avut loc o şedinţă extraordinară a subcomisiei pentru transporturi şi comunicaţii a Comisiei iugoslavo-ungare pentru colaborare economică şi tehnico-ştiintificâ. 9 Miniştrii de finanţe ai Marii Britanii şi Italiei vor sosi la începutul săptămînii viitoare la Paris, pentru a conferi cu colegul lor francez Valery Giscard d'Estaing, asupra actualei crize monetare interoccidentale 9 In capitala Austriei au luat sfîrşit lucrările colocviului ştiinţific pe tema „Teoria instinctului agresiv al războiului şi problemele apărării păcii". La această reuniune au luat parte oameni de ştiinţă din 11 ţări. Din România a participat prof. Constantin Botez, şef de sector la Institutul de psihologie al Academiei de Ştiinţe Sociale si Politice. Guvernul peruan a declarat zonă a reformei agrare întreaga suprafaţă de teren agricol a provinciei Leoncio Prado. In decretul guvernamental adoptat în acest sens, se arată că „această hotărîre a fost determinată de realizarea unor transformări structurale în sectorul agrar al districtelor din această provincie" . Frantisek Homoui, vicepreședinte al guvernului R.S. Cehoslovace, a primit pe Li Man Sok, adjunct al ministrului afacerilor externe al R.P.D Coreene, care face o vizită în Cehoslovacia. Agentia C.T.R. relatează că, in cursul întrevederii, au fost discutate probleme referitoare la relaţiile dintre cele două ţari, ca si unele probleme internationale de interes comun. Banca Angliei a anunţat joi reducerea taxei de scont de la 6 la 5 la sută, cel mai scăzut procent din ultimii şapte ani şi jumătate . Comisia naţională a telecomunicaţiilor din Chite a recomandat guvernului naţionalizarea companiei telefoanelor din Chite, filia■ lă a concernului nord-american „International Telephone and Telegraph Co (I.I.T.)". 9 Pe scena cunoscutului teatru din Copenhaga „Boldhusteatret" a avut loc premiera piesei „Magia Roşie" de Ghelderode în regia lui Dinu Cernescu. Scenografia a fost semnată de Dan Nemţeanu, iar coregrafia a aparţinut Adrianei Dumitrescu. 9 Federaţia columbiană a educatorilor a hotărît declararea linei greve naţionale de 72 de ore. Ea a trecut la această acţiune in semn de solidaritate cu acţiunea grevistă a cadrelor didactice din Bogota care durează de la 17 august a. c. Banca centrală a Republicii Chile a aprobat un credit de 10 milioane escudos, care vor fi investiţi in lucrările de reparare a minelor, ale căror instalaţii au fost deteriorate de cutremurul plin iulie a. c. Redacţia şi administraţia: Tg.-Mureş, Piaţa Eroilor Sovietici nr. Telefoane: 11688, 11689. Abonamentele se fac la oficiile poştale factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. riparu: întreprinderea Poligrafică Tg.-Mureş, Comanda nr. 644. * 40 372