Steaua Roşie, noiembrie 1971 (Anul 22, nr. 261-285)
1971-11-26 / nr. 282
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIII. Nr. 282 (4.255) Vineri, 26 noiembrie 1971 4 pagini, 30 de bani Gînduri pentru cei mai mici cetăţeni ai judeţului Şcoala, învăţămîntul — pe toate treptele lui — are şi valoare de investiţie economică, de la care se aşteaptă un maximum de eficienţă, o acţiune desfăşurată în prezent, ale cărei exigenţe trebuie să fie pe măsura unor direcţii, obiective, prognoze ce vizează un viitor de minimum 4—5 decenii. Reuşita şcolară şi profesională, integrarea socială a tineretului are valoare politică de partid şi de stat, or, vîrsta instrucţiei şi educaţiei şcolare începînd de la 6 ani nu se poate fundamenta decit pe o bază ce implică responsabilităţi educative sporite familiei, instituţiilor de educaţie antepreşcolară, dar mai ales învăţămîntul preşcolar. Preocupările Comitetului judeţean de partid, ale Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean pentru cei mai mici cetăţeni ai judeţului au vizat şi presupun în continuare măsuri complexe. Acestea se referă la extinderea spaţiului pentru creşe în mod judicios, a reţelei preşcolare în raport de noile cartiere, de locul de muncă al mamelor, cu un profil al acestor unităţi adecvat zonelor şi activităţii economice a populaţiei în funcţie de mediul rural şi urban, a specificului muncii în industrie (organizare în flux, schimburi etc.), în agricultură (caracterul sezonier) în corelaţie cu compoziţia naţională a oamenilor muncii români, maghiari, germani. De asemenea, pregătirea unui personal calificat la nivel judeţean prin liceul pedagogic şi sanitar, continua perfecţionare a cadrelor pedagogice şi sanitare existente a stat în atenţia organelor locale de partid şi de stat. Toate aceste direcţii au impus şi impun mobilizarea unor importante resurse financiare, folosirea tuturor posibilităţilor locale, o activitate susţinută ce presupune angrenarea şi a altor factori de răspundere cum sunt organele şi organizaţiile sindicale, comitetele de femei, conducerile întreprinderilor economice, întregul ansamblu de măsuri economice, organizatorice şi politice enunţat se justifică prin importanţa educaţiei antepreşcolare şi preşcolare sub raportul valorii sale sociale şi pedagogice. Dinamica dezvoltării instituţiilor antepreşcolare, a învăţămîntului preşcolar în judeţul Mureş reflectă preocuparea organelor de partid şi de stat legată tocmai de coordonatele creării unor condiţii ca mamele să poată participa cu mai puţin efort în munca cotidiană a începerii şcolarizării de la vîrsta de 6 ani şi, nu în ultimă instanţă, de a crea acele condiţii de instruire şi educare a copilăriei omului, legată de dezvoltarea vorbirii în limba maternă, răspunzîndu-se setei de cunoaştere. Ultimii trei, patru ani, de exemplu, reflectă în mediul urban şi rural o creştere substanţială, dacă NICOLAE VEREŞ prim-secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean avem în vedere indicatori cum ar fi numărul de creşe şi locuri, grădiniţe de diferite tipuri, numărul copiilor, a personalului sanitar, de îngrijire şi a educatoarelor, toate acestea în condiţiile cînd sporul populaţiei a crescut faţă de o perioadă anterioară, în creşe de exemplu, în acest an, sunt cuprinşi 826 de copii, ceea ce înseamnă o creştere de 181,5 la sută faţă de 1968, dar grija deosebită faţă de problemele sociale, ale familiei, asigurarea posibilităţilor femeii-mame de a participa in mod nestingherit in producţia bunurilor mateUltimii 2 ani atestă substanţiale îmbunătăţiri privind cuprinderea copiilor în creşe şi grădiniţe, mai ales cu cămin. Aşa de exemplu la sfîrşitul anului 1969 a intrat în funcţiune grădiniţa cu cămin (120 locuri) în cartierul Tudor Vladimirescu. 100 locuri în cămin s-au dat în 1970 prin lărgirea spaţiului în Aleea Carpaţi Tg.-Mureş, iar prin soluţii pe plan local încă 125 de copii au fost cuprinşi în oraşul Tîrnăveni. în cursul acestui an, grădiniţele cu cămin au beneficiat de încă 265 de locuri, (din care 65 la Tg.-Mureş, 60 la Iernut, 25 la Reghin, 25 la Sovata etc.). Urmează a fi dată în folosinţă o creşă modernă reamenajată în Tg.-Mureş pe str. Lungă pentru copiii salariaţilor din industria locală. Merită apreciată preocuparea organelor municipale şi orăşeneşti de partid şi de stat de la Sighişoara, Sovata, Tîrnăveni, Reghin unde căutarea unor soluţii pe plan local, cu consecvenţă, an de an, a făcut ca încă de pe acum, procentul de cuprindare şi spirituale face ca în continuare să se dezvolte capacitatea de cuprindere a copiilor in creşe, astfel ca în 1973 să ajungă la o creştere de 3,1 ori faţă de 1968, iar la finele cincinalului pînă la 5,7 ori faţă de acelaşi an. Dacă ne referim la învăţămîntul preşcolar, deşi prognoza stabilită în anul şcolar trecut pe o perioadă de 10 ani arată că, faţă de un procent de 60,5 la sută, în condiţiile materiale existente, şi ale unei adevărate „explozii“ a populaţiei preşcolare, procentul de cuprindere urma să se diminueze la 52,4 la sută în acest an, totuşi datorită măsurilor luate acest lucru nu s-a întîmplat, ba chiar a atins 62,4 la sută, adică cu 10—12 la sută mai mult decît în 1968. Pînă în 1975/1976 se va ajunge la un procent de cuprindere de 79,2 la sută a copiilor de vîrstă preșcolară, iar în mediul urban pînă la 82,1 la sută, dere al copiilor în grădinițe de diferite tipuri să atingă 85,7 la sută — și chiar peste acest coeficient, în raport cu totalul populaţiei preşcolare. In mediul rural preocupările la care ne referim se concretizează în existenţa unor grădiniţe cu cămin ca de exemplu la Ghindari, Fîntînele, Sîngeorgiu de Pădure, Miercurea Nirajului, Iernut, ca şi creşterea numărului de grădiniţe sezoniere prin amenajări şi construcţii, cum s-au realizat la Bahnea-Gogan, Pogăceaua, Chiheru de Jos etc. în următorii ani, se vor amenaja un număr de 46 de săli destinate grădiniţelor săteşti, alte 31 vor fi construite din contribuţia voluntară a cetăţenilor şi sprijinul statului, 48 se vor construi din fonduri de investiţii, cuprinzîndu-se încă 3.720 de copii, iar în creşe vor fi cuprinşi peste 600, posturile de educatoare crescînd cu peste 100. (Continuare în pag. a 3-a) DEZVOLTAREA 2.626 CREŞELOR LEGENDA UNITATI PR£ŞCOLAR£ NUMĂRUL £ Duca to a R£l orez H2S 1 în actualul cincinal, industria materialelor de construcţii este orientată spre o dezvoltare rapidă şi multilaterală, în vederea satisfacerii cerinţelor continuu sporite impuse de construcţiile de noi obiective industriale, social-culturale şi de locuinţe, precum şi pentru asigurarea cererilor populaţiei şi a solicitărilor la export. Astfel, în perioada 1971—1975 producţia acestei ramuri este prevăzut să crească într-un ritm mediu anual de 17,6 la sută, ceea ce va permite ca în ultimul an al cincinalului să se dubleze producţia faţă de 1970. Investiţiile alocate — de 2,3 ori mai mari decit in cincinalul trecut — vor asigura realizarea a 174 de noi capacităţi de producţie, introducerea unor tehnologii moderne, la nivelul tehnicii mondiale, care vor contribui la creşterea şi diversificarea producţiei, la reducerea cheltuielilor. Noile întreprinderi vor fi reunite în mari combinate, fabrici de ciment, de materiale izolatoare, întreprinderi producătoare de prefabricate de beton, de pro- 1971-1975 Se dublează producţia industriei materialelor de construcţii duse ceramice etc. Printre altele, vor fi puse în funcţiune 19 linii tehnologice de ciment la noile combinate de la Aleşd, Cîmpulung, Hoghiz, Mintia şi o fabrică de ipsos la Călan. La Combinatul de la Aleşd, primele trei linii de ciment, fiecare de 320.000 torfe pe an, au şi fost puse în funcţiune. Industria de lianţi va produce astfel la finele cincinalului de două ori mai mult decît în 1970. Industria de prefabricate din beton se îmbogăţeşte şi ea cu încă şapte mari fabrici şi cu noi balastiere în subramura ceramicei brute şi fine vor fi puse în funcţiune, printre altele, un combinat de produse din ceramică fină pentru construcţii la Cluj, o fabrică de materiale ceramice de finisaj tot pentru construcţii la Medgidia, două întreprinderi pentru prelucrarea marmurei şi pietrei la Tulcea şi Vaşcău. Intrarea în funcţiune a acestor unităţi, precum şi adoptarea şi generalizarea unor tehnologii noi, moderne, printre care procedeul uscat la fabricile de ciment, sisteme continue de fabricare a geamului laminat vor permite diversificarea pe scară largă a producţiei, realizarea unor produse de calitate, la un preţ redus, competitive. Întreprinderile industriei materialelor de construcţii vor introduce astfel în fabricaţie curentă în anii cincinalului peste 400 noi sortimente, a căror pondere va reprezenta în totalul producţiei circa 27 la sută. Un accent deosebit se pune pe fabricarea unor materiale cu caracteristici tehnice superioare, în greutate redusă, cu un grad înalt de prelucrare şi finisare, cu calităţi estetice deosebite, menite să contribuie la înfrumuseţarea noilor construcţii, la ridicarea gradului de confort. GEORGE ILIESCU 9 Cooperatorii din Bogata sînt cunoscuţi prin hărnicia lor, prin spiritul de răspundere cu care gospodăresc avutul obştesc, prin chibzuinţă şi priceperea cu care ştiu să cultive pămîntul şi să-i smulgă roade bogate. Desigur, anul acesta a fost un an bun; pămîntul a fost darnic. Dar cooperatorii din Bogata ştiu foarte bine ce eforturi s-au depus pentru ca bilanţul realizărilor să încline spre belşug. Nu numai anul trecut, în timpul marilor inundaţii, dar şi anul acesta au trebuit să înfrunte nu o dată vitregiile naturii. Zeci de hectare — cu culturi compromise — au trebuit să fie reînsămînţate! în ciuda acestor greutăţi, care au diminuat considerabil producţiile, cooperativa agricolă din Bogata a obţinut anul acesta 2.864 kg grîu, circa 2.700 kg porumb şi 33.000 kg sfeclă de zahăr la hectar , , — Acest bilanţ încorporează, desigur, munca harnică, plină de răspundere a sute de ţărani cooperatori — ne spune tovarăşul Mihai Huba, inginerul-şef al cooperativei. Doresc să relev însă, în mod deosebit, activitatea rodnică a comuniştilor care, prin exemplul lor, prin spiritul lor de răspundere, au adus o contribuţie hotărîtoare la obţinerea acestor realizări. — Mai concret, dacă se poate... _ S-ar cuveni să amintesc zeci şi zeci de membri ai organizaţiei noastre de partid. Cu cine să încep? Cu brigadierii Ştefan Bakk şi Ioan Pîrlea? Cu fierarul Iosif Albert sau cu şoferul Nicolae Dordea? Comuniştii lucrează într-adevăr în sectoarele cheie ale producţiei, remarcîndu-se prin munca şi hărnicia lor, prin spiritul de răspundere şi autoexigenţă lor comunistă. Voi aminti, pe scurt, că la ferma de păsări — care în acest an va aduce cooperativei un beneficiu net de circa un milion de lei — cinci din cei şase lucrători permanenţi sunt membri de partid. Dintre aceştia, s-au remarcat în mod deosebit Cătălina Nagy şi Aurelia Şoş. In brigada zootehnică (specializată în creşterea vacilor) lucrează de mulţi ani — obţinînd bune rezultate — comuniştii Ioan Olaru, Vaier Cecălăcean, Gheorghe Pop, Ioan Bucur şi Dumitru Pop. Aş putea povesti multe şi despre comunistul loan Magyarosi, mecanic cu irigaţiile — la nevoie şofer sau rutierist — care a depus eforturi susţinute pentru repararea şi punerea în funcţiune a aspersoarelor, motopompelor, grav avariate anul trecut, în timpul inundaţiilor. Iar în septembrie—octombrie, când aveam de transportat mari cantităţi de sfeclă de zahăr, cartofi, furaje, el a lucrat zi de zi, ca şofer, pe unul din autocamioanele cooperativei. Multe s-ar putea spune despre fierarul Iosif Albert, în prezent lăcătuşul fermei de păsări, sau despre şoferul Nicolae Dordea, om de o corectitudine exemplară, care nu ştie ce-i oboseala cînd e vorba de interesele obştei. Ceea ce îi caracterizează pe toţi este în primul rînd spiritul de răspundere, disciplina în muncă, principialitatea comunistă. Dintre brigăzile de cîmp, pe primul loc s-a situat şi în acest an brigada a II-a condusă de comunistul Ştefan Bakk. In cei 12 ani de cînd e brigadier, el a reuşit să cunoască bine fiecare membru al brigăzii. Putem avea încredere, aşadar, în aprecierile pe care le face. Producţiile realizate oglindesc, de fapt, munca noastră, modul cum am lucrat pămîntul, cum am întreţinut culturile, ne spune brigadierul Ştefan Bakk. Dacă anul acesta am reuşit să obţinem, în cadrul brigăzii, peste 4.000 kg grîu, 3.600 kg porumb, 36.360 kg sfeclă de zahăr la hectar, înseamnă că am depus eforturi pentru a smulge pămîntului recolte cît mai bogate. N-a fost un an uşor. Pe unele suprafeţe, după cum se ştie, culturile au fost compromise. De multe ori a trebuit să executăm prăşitul, cum s-ar spune, între două ploi. Totuși, în perioadele de vîrf, tarlalele erau pline de oameni __ din zori şi pînă-n amurg. In această activitate de mare răspundere, de care depindea soarta recoltei, comuniştii s-au situat mereu în frunte. Ne mîndrim că avem în brigadă oameni ca Elisabeta Bordi, loan Török, Ileana Halmágyi, care prin întreaga lor atitudine şi conduită morală, constituie un exemplu demn de urmat. Tovarăşa Elisabeta Bunea, secretara organizaţiei de partid nr. 1, ne-a vorbit despre activitatea unor comunişti ca Victoria Răchită, Carol Csegöldi, Maria Răchită, caracterizîndu-i ca „oameni de nădejde, în care poţi avea încredere“. Şi ca ei sunt mulţi la Bogata. — Ne-am străduit să întărim necontenit spiritul de răspundere al comuniştilor pentru ca în orice sector ar lucra, ei să constituie un exemplu pentru întreaga lor activitate şi comportare, ne spunea tovarăşul Vasile Corla, secretarul comitetului de partid din C.A.P. Pot spune, fără teamă că exagerez, că organizaţia noastră de partid reprezintă forţa cea mai combativă, sufletul acţiunilor pentru întărirea economico-organizatorică a cooperativei, pentru sporirea şi dezvoltarea avutului obştesc. M-aş referi la un singur exemplu, din timpul marilor inundaţii din mai 1970, care au constituit un veritabil examen al conştiinţei şi responsabilităţii comuniste. Deşi apele au crescut cu o repeziciune înspăimîntătoare, împresurînd grajdurile C.A.P. din toate părţile, nici o vacă, nici un cal, nici un viţel nu a pierit. Comuniştii, începînd cu preşedintele cooperativei, tovarăşul Liviu Corla, cu inginerul-şef, cu contabilul-şef, cu membrii comitetului de partid, erau prezenţi la datorie. Ne vom strădui să imprimăm şi de acum înainte — prin exemplul nostru, prin atitudinea noastră combativă, perseverentă — un climat sănătos de muncă, de disciplină şi responsabilitate comunistă în toate sectoarele de activitate, spre a asigura astfel progresul multilateral al cooperativei noastre, ridicarea nivelului de trai al ţăranilor cooperatori. ȘT. NECANIŢCHI Munca responsabilă - izvor de salistacte Comunicat comun La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie in Republica Socialistă România în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1971. Înalţii oaspeţi au vizitat cu acest prilej municipiul Timişoara, întreprinderile industriale „Electromotor" şi „Industria linii" şi s-au întreţinut prieteneşte cu muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din oraşul Timişoara au făcut o călduroasă primire înalţilor oaspeţi — expresie vie a sentimentelor de prietenie şi stimă reciprocă ce caracterizează relaţiile româno-iugoslave. In timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timişoara intre secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Josip Broz Tito, la care au participat. Din partea română, tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române in Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, şi Gheorghe Colţ, director in Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarăşii: Gerrţal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării, Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaţ, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave in Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhuneţ, şeful ad-interim al Cabinetului preşedintelui republicii, Miloş Melovski, consilierul preşedintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giuro Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. În cadrul convorbirilor, desfăşurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înţelegere şi încredere reciprocă, cei doi preşedinţi au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei şi colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din,. luggs lavig, problemele actuale ale relaţiilor fnnternaţionale, precum şi problemele nemişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor şi dezvoltării viitoare ale celor două ţări şi au avut un schimb de pă (Continuare în pag. a 4-a) PENTRU TINERELE FETE In cadrul acţiunilor întreprinse de Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş pentru educaţia tineretului, vineri, 26 noiembrie, la ora 18, în sala de lectură, se va ţine o manifestare exclusiv pentru tinere fete. Livia Tofăleanu, profesoară, va prezenta cu această ocazie volumul „Cartea fetelor", apariție din acest an a Editurii politice. Cu 10 zile înainte de termen. A fost pusă în funcţiune instalaţia nr. 6 de carbid Pe platforma chimică din Tîrnoveni a fost pusă în funcţiune cu 10 zile în avans faţă de termenul planificat instalaţia de carbid nr. 6, unul din obiectivele industriale importante din actualul cincinal. Această mare şi modernă instalaţie de preparat carbid va contribui la sporirea cu 20 la sută a intregii producţii de carbid a ţării. Succesul repurtat de constructorii şi montorii de pe acest şantier, prin avansul creat, se va materializa într-o producţie suplimentară de carbid de peste 6 milioane lei. Utilajele şi echipamentele aferente acestei instalaţii au fost fabricate in ţară în proporţie de 85 la sută, în cea mai mare parte la Uzinele „Independenţa" din Sibiu. întregul echipament tehnologic dispune de un înalt grad de mecanizare şi automatizare. Procesul tehnologic complicat al fabricării carbidului se urmăreşte dintr-o sală de comandă centrală. La ridicarea acestui important obiectiv al actualului cincinal, şi-au adus un aport deosebit specialiştii trustului de construcţii industriale Cluj, cei ai T.C.M. Bucureşti şi T.I.I.M. Bucureşti, încă din primele zile de activitate întreaga instalaţie funcţionează normal. Chimiştii de aici sunt preocupaţi acum pentru atingerea în cel mai scurt timp a parametrilor planificaţi, precum şi pentru realizarea unui produs de calitate superioară. Simpozion pe tema poluării atmosferei şi apelor in cadrul acţiunilor iniţiate de Consiliul popular al municipiului Tîrgu-Mureş privind prevenirea şi combaterea poluării atmosferei şi apelor, vineri, 26 noiembrie, va avea loc la sediul Consiliului popular un simpozion pe această temă. Lucrările simpozionului vor fi deschise de tovarăşul Vasile Rus, primarul municipiului. In continuare, vor fi prezentate 12 comunicări ştiinţifice şi studii întocmite de medici, ingineri şi alţi specialişti, privind sarcinile ce se impun a fi luate pe raza municipiului şi în împrejurimi, pentru preîntimpinarea şi combaterea poluării atmosferei şi apelor. FABRICA DE MOTOARE ELECTRICE DIN PITEȘTI