Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)
1972-05-14 / nr. 113
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Şedinţa comună a birourilor executive (Urmare din pag. 1) acest an la timp şi în condiţii calitative bune. Planul de însămînţări la principalele culturi a fost realizat, rămînînd a se termina în special în legumicultură, unde mai sînt unele suprafeţe de însămînţat. Se constată că starea de vegetaţie a plantelor este bună, cu mici excepţii, mai ales la grîu, principala sarcină ce se pune în perioada actuală şi viitoare fiind întreţinerea în bune condiţii a tuturor culturilor. Avem asigurate deci toate posibilităţile ca în acest an producţia agricolă să înregistreze producţii sporite. La punctul doi de pe ordinea de zi tovarăşul Fodor Géza, secretarul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste a prezentat informarea privind aplicarea prevederilor Legii nr. 20/1971 de către Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean şi de către comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale pentru organizarea contribuţiei băneşti şi în muncă în vederea efectuării unor lucrări de interes obştesc. Din informarea prezentată rezultă că Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean şi comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, ţinînd seama de importanţa Legii nr. 20/1971 au acordat o atenţie deosebită organizării şi desfăşurării acţiunii de votare a contribuţiei băneşti şi în muncă pe anul în curs, în vederea soluţionării multiplelor probleme pe care le ridică modernizarea, buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi comunelor. Imediat după apariţia legii s-a organizat la nivelul judeţului o discuţie cu vicepreşedinţii şi secretarii consiliilor populare municipale şi orăşeneşti unde s-au stabilit măsurile ce urmau a fi luate privind organizarea adunărilor pe circumscripţii şi a adunărilor delegaţilor pentru votarea contribuţiei băneşti şi în muncă a cetăţenilor. Din constatările făcute rezultă că marea majoritate a comitetelor executive ale consiliilor populare au organizat în bune condiţiuni întreaga acţiune de votare a contribuţiei băneşti şi în muncă şi s-au orientat bine în alegerea obiectivelor de realizat. La adunările pe circumscripţii electorale cit şi la adunările delegaţilor pe municipii participarea cetăţenilor a fost foarte bună. O bună parte din localităţi au votat contribuţia bănească pe 2 sau 3 ani, stabilindu-se ca pînă la începutul anului 1975 să se execute un număr de 202 săli de clasă, 40 cămine culturale, 9 dispensare umane, 50 grădiniţe, 55 ateliere şcolare, introducerea apei potabile în 13 localităţi, precum şi alte obiective ca finisări şi reparaţii de şcoli, construcţii de laboratoare, săli de gimnastică şi altele. Din informare a reieşit faptul că pentru a rezolva cut mai just unele nemulţumiri ivite, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a indicat comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale să fie verificate temeinic toate plîngerile şi contestaţiile cetăţenilor şi în toate cazurile cînd se constată realitatea motivelor invocate să se soluţioneze favorabil sesizările acestora. S-a propus ca rezolvarea unor astfel de contestaţii să fie efectuată chiar în cadrul întreprinderilor, cu sprijinul consiliilor populare municipale şi orăşeneşti şi a conducerilor unităţilor respective. In ce priveşte efectuarea contribuţiei în muncă s-a indicat ca aceasta să se facă pe întreprinderi şi instituţii, pe obiective stabilite de către consiliile populare municipale şi orăşeneşti, iar la muncă să participe efectiv toţi conducătorii întreprinderilor şi instituţiilor împreună cu toţi salariaţii lor. Pe marginea ambelor informări s-au purtat discuţii şi s-au făcut numeroase propuneri. La punctul 3 al ordinei de zi, biroul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, avînd în vedere abaterile săvîrşite de tovarăşii Rus Vasile, Kiss Zoltán şi Pîrlea Teodor, propune: — revocarea de către Consiliul municipal al Frontului Unităţii Socialiste a tovarăşului Rus Vasile din calitatea de preşdinte al Biroului executiv al Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste şi de membru al Consiliului; — revocarea tovarăşului Kiss Zoltán din calitatea de membru al Biroului executiv al Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste şi de membru al Consiliului; — revocarea tov. Pîrlea Teodor din calitatea de membru al Consiliului municipal al Frontului Unităţii Socialiste. Se propune, de asemenea, Consiliului popular municipal Tg.-Mureş: — revocarea din funcţia de preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal a tovarăşului Rus Vasile; — revocarea din funcţia de primvicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal a tovarăşului Kiss Zoltán. — Se recomandă Consiliului popular judeţean Mureş revocarea din calitatea de membru al Comitetului executiv a tovarăşului Kiss Zoltán. — Convocarea alegătorilor din circumscripţiile electorale judeţene nr. 19 şi nr. 7 Tg.-Mureş, pentru a se pronunţa asupra revocării calităţii de deputaţi în Consiliul popular judeţean a tovarăşilor Rus Vasile şi Kiss Zoltán. — Convocarea alegătorilor din circumscripţiile electorale municipale nr. 120, nr. 32 şi nr. 164 Tg.Mureş, pentru a se pronunţa asupra revocării mandatului de deputat a tovarăşilor Rus Vasile, Kiss Zoltán şi Pîrlea Teodor în Consiliul popular al municipiului Tîrgu- Mureş. Densitatea şi calitatea lucrărilor (Urmare din pag. 1) trucît pe un braţ de muncă revine între 0,25—0,28 ha — ne spunea ing. Ioan Buruian, care în prezent suplineşte şi pe preşedintele C.A.P. — nu se ridică probleme cu lucrările de întreţinere. Se întîmpină greutăţi din cauza ivirii atacului de putregai din care cauză au şi fost reînsămînţate pînă acum peste 15 ha de sfeclă. Intrucît C.A.P. Dîmbu se află într-o zonă foarte favorabilă culturii sfeclei, nu ne putem mulţumi numai cu faptul că şi-a realizat planul de însămînţare şi că răritul este avansat. De aici se aşteaptă producţii mari. De altfel, în anii trecuţi cînd s-au obţinut 46.000 kg sfeclă la ha, s-a şi dovedit acest lucru. Şansele pentru asemenea producţie în anul în curs sînt mai limitate, în primul rînd pentru că numai 50 la sută din superfosfatul ce trebuia aplicat odată cu semănatul a sositla timp, în al doilea rînd, în prezent în unele brigăzi calitatea lucrărilor lasă de dorit. In satul nou într-o parcelă situată în tarlaua numită Coşniţa, ca să dăm doar un exemplu, cultura este neuniformă, are multe goluri încă de la semănat. Acum cînd se hotărăşte soarta recoltei, factorii cu munci de răspundere prea puţin sunt văzuţi prin C.A.P. Tovarăşul Buruian ne informa că nici specialistul de sector al Fabricii de zahăr din Tg.-Mureş sau cineva de la Direcţia generală a agriculturii judeţene nu au venit în ultima vreme în control. Şi prezenţa mai ales a celor de la Direcţia agricolă se resimte. C.A.P. are lăsată în suspensie o problemă privind schimbul unui teren arabil, făcut cu ani în urmă, prin Direcţia agricolă, cu o păşune. Această nerezolvare însă creează greutăţi C.A.P. Dîmbu în realizarea planului de însămînţare a porumbului care deocamdată este în deficit cu 20 ha. In prezent probleme serioase privind densitatea şi calitatea lucrărilor de întreţinere se ridică mai ales la C.A.P. Sărmaşu. Din cauza atacului de putregai semnalat, de cîteva zile preşedintele Grigore Plesca şi inginerul şef Alexandru Pop au sistat răritul. Aşa se explică de ce din 280 ha aflate în cultură răritul s-a făcut numai pe aproximativ 100 ha! După unele date comparative prezentate de inginerul C.A.P., una din cauzele acestui atac ar fi insuficienţa îngrăşămintelor chimice (superfosfat) aplicate şi de care unitatea a dus mare lipsă la însămînţări. Ceea ce însă ar trebui să atragă mai mult atenţia organizaţiei de partid, conducerii cooperativei agricole, este faptul că sunt unii cooperatori din Sărmaşu sau satul Larga care execută la întreţinerea culturilor lucrări de slabă calitate. Unii dintre cooperatori, printre care Hulpe Ioan a lui Grigore sau Cseri Paraschiva taie plantele. Alţii ca Ioan Gherman, Porcolab Iosif, Lukacs Ştefan din Larga nu-i interesează să obţină producţii sporite la hectar şi lucrează rău. Pentru început împotriva acestora — neinformator. Plosca Grigore, preşedintele C.A.P. — au fost luate măsuri de imputare la toamnă a diferenţei de producţie ce se va obţine sub media planificată la hectar. Intrucît timpul este instabil, pentru a se preîntîmpina îmburuienarea culturilor de sfeclă, porumb etc., este necesar ca în unităţi, cooperatorii să muncească şi între ferestrele dintre ploi, să folosească chibzuit fiecare oră bună de lucru. La doi ani de la inundaţii (Urmare din pag. 1) peau să slăbească (ne amintim de eroismul locuitorilor din Tîrnăveni, în frunte cu destoinicul detaşament al chimiştilor), ca şi pe ogoarele judeţului, pretutindeni comuniştii organizau munca, îmbărbătau oamenii, le insuflau dîrzenie şi încredere. Tocmai aşa s-a reuşit ca de la conducerea superioară de partid, la organele judeţean, municipale şi pînăjos la cele comunale, din secţiile fabricilor, ale cartierelor să existe un centru unic de voinţă şi de acţiune, întruchipînd viu rolul conducător al partidului. Au venit apoi, aproape simultan, ajutoarele masive acordate de stat celor care au suferit în urma calamităţilor. In prezent, peste tot urmele dezastrului sunt şterse, casele, întreprinderile, secţiile, aşezămintele culturale sunt complet refăcute. Apele au fost restrînse în matca lor, braţele harnice, neobosite ale miilor de oameni, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi au pus stavile solide — vezi digurile pe malurile Mureşului şi Tîrnavelor — apelor. Privim cu mîndrie deplin justificată, ogoarele mănoase care unduiesc şăgalnic în această primăvară a anului 1972. E rodul strădaniei oamenilor, e reflectarea fidelă a victoriei puterii şi inteligenţei lor asupra naturii. Dacă azi, la doi ani de la tragicele evenimente ale lui mai 1970, rememorăm fragmentar episoade, o facem pentru că ele aparţin definitiv cronicii anului 1970. Urmele calamităţii au fost de mult şterse, privim din nou, încrezători, viitorul. Am pornit, de peste un an, cu toate pînzele sus pentru înfăptuirea unei noi etape luminoase în construcţia socialistă a patriei noastre, etapă ale cărei jaloane au fost trasate cu profund realism de partidul comuniştilor, etapa cincinalului 1971 1975, la înfăptuirea sarcinilor căreia sunt antrenaţi toţi oamenii muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi din judeţul nostru. Mica publicitate VlND 2 mese de scris, una modernă şi una Biedermeier. Informaţii: str. Şcolii nr. 13, ap. 6, telefon 1.48.40. VÎND Fiat 850 bleumarin, Reghin, cartierul Iernuteni, nr. 263, după-masă sau telefon 265, orele 8—12, dr. Pop Simion. SCHIMB apartament 3 camere confort I cu 1 cameră, bucătărie, şi 2 camere cu confort. Str. Libertăţii 111, bloc 5, etaj I, ap. 5, dr. Nistor Vasile, intre orele 14:17. SCHIMB locuinţă compusă din 3 camere, dependinţe, cu garsonieră sau una cameră şi confort. Informaţii: cartierul Ady, bloc 34, ap. 98, după ora 16. Cinema DUMINICA, 14 MAI TG.-MUREŞ — Select: Olesia. Arta: Locotenentul Bullitt (de la orele 11, 15, 18, 21). Progresul: Pentru că se iubesc. Tineretului: Ritmuri spaniole. Unirea: Vîrstă ingrată. Flacăra: Dimineţile unui băiat cuminte. SIGHIŞOARA — Lumina: Pădurea pierdută. Tîrnava: Saltul. LUDUȘ Flacăra: îngerii negri (ambele serii). IERNUT — Lumina: începutul. SARMAȘU — Popular: întoarcerea Sfintului Luca. REGHIN — Patria: Puterea și adevărul. Victoria: Lampa lui Aladin. TÎRNĂVENI — Melodia: Tick... tick... tick... SOVATA — Doina: Anna celor o mie de zile. (ambele serii). SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Trimis extraordinar. FlNTlNELE — Patria: Flacăra olimpică. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Romeo si Julieta. LUNI. 15 MAI TG.-MUREŞ — Select: Domiciliul conjugal. Arta: Steaua Sudului. Progresul: Tată cu de-a sila. Tineretului: Asediul. Unirea: Vîrstă ingrată. Flacăra: Casa neliniştită. SIGHIŞOARA — Lumina: Scoate-ţi pălăria cînd săruţi. Tîrnava: Saltul. LUDUŞ — Flacăra: O scrisoare pierdută. IERNUT — Lumina: începutul. SARMAŞU — Popular: Străzile au amintiri. REGHIN — Patria: Un loc pentru îndrăgostiţi. TÎRNĂVENI — Melodia: Moartea filatelistului. SOVATA — Doina: Aricii se nasc fără ţepi. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Flacăra olimpică. FlNTlNELE __ Patria: O sută de dolari pentru şerif. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Călătorie în aprilie. Emisiune în limba maghiară. Din cuprins! „Și bătrînii stau de strajă", dramatizare după o nuvelă de Nagy István. In rolurile principale: Kőszegi Margit, artistă emerită, Czikéli László şi Wellmann György; 14,00 — Postmeridian; 16,20 — Telesport. Ciclism (aspecte înregistrate din „Cursa Păcii“); 16,50 — Fotbal: România—Ungaria (meci retur în sferturile de finală ale Campionatului european); 18,50 — Vetre folclorice. Aspecte din folclorul vîlcean; 19,15 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal; 20,00 — Reportajul săptămînii; 20,20 — Film artistic: Bătălia de pe Neretva; 23,20 — Telejurnal, sport. LUNI, 15 MAI 16,30—17,00 — Curs de limba rusă; 17,40 — La volan; 18,00 — Căminul; 18,45 — Scena. Emisiune de actualitate şi critică teatrală; 19,10 — Noutăţi cultural-artistice; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal; 20,10 — Reflector; 20,15 — „Salut Germain". Un nou serial produs de studiourile de TV din R.D.G.; 21,15 — Drumuri în istorie. Turnu-Severin — 1850; 21,30 — Steaua fără nume. Emisiune concurs pentru tinerii interpreţi de muzică uşoară. 22,30 — 24 de ore. 22,45 — Contraste în lumea capitalului. Concert FILARMONICA DE STAT TG.-MUREȘ (duminică, ora 11 și luni, ora 20). Concert simfonic. Dirijor: Sheldon Morgenstern (S.U.A.). Solist: pianista Avéd Silló Eva. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară (sala Studio, duminică, ora 11): Recital din lirica lui József Attila (sala teatrului, luni, ora 15): Joc de pisici. TEATRUL POPULAR DIN SUBOTIŢA (Iugoslavia), secţia maghiară (sala mare a Palatului culturii, duminică, ora 20): Romulus cel Mare. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio, duminică, ora 20): Csongor şi Tünde. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, duminică, ora 11: Csongor şi Tünde; ora 16: Grădiniţa iepuraşilor. Televiziune DUMINICA, 14 MAI 8,15 — Gimnastica pentru toţi; 8,30 — Cravatele roşii; 10,00 — Viaţa satului; 11,10 — Să înţelegem muzica; 12,00 — De strajă patriei; 12,30 — Radio Tg.-Mureş LUNI. 15 MAI In limba română: 6,30—7: Dialog pe teme cetăţeneşti. Selecţiuni din operete. 16,30—18: Cronica de luni. „In vîrtejul jocului". Carnet săptămînal. Sport. Grupuri vocale folclorice. In limba maghiară: 6—6,30: Oameni de azi. Muzică populară. 18—19,30: Cronica de luni. Poşta muzicală. Şantier pedagogic. Prelucrări de folclor. Sport. MARŢI, 16 MAI In limba română: 6,30—7: Emisiune pentru sate. Muzică populară. 16,30—18: Cronica actualităţii. Reflecţii pe teme agrare. „După ospăţ", suită de Tudor Jarda. Revistă radio de cultură şi artă. Poemul simfonic „Vitava" de Smetana, în limba maghiară 16—6,30: Cronica industrială. 18__19,30: Cronica actualităţii. Loterie muzicală. Prezenţe româneşti peste hotare. Suită pentru violoncel de Kozma Géza. Trei reporteri în trei județe. Fragmente din musicalul „My fair Lady" de Loewe. Azi, meciul de fotbal Pe stadionul „23 August" din Capitală se întîlnesc azi, în meci retur, selecţionatele prime de fotbal ale României şi Ungariei, în cadrul sferturilor de finală ale Campionatului european de fotbal interţări. Cum este şi firesc, partida este aşteptată cu mare interes de iubitorii sportului cu balonul rotund, dat fiind valoarea celor două protagoniste și miza mare pusă în joc. Intr-adevăr, cîștigătoarea meciului, chiar la un scor minim, se califică în semifinalele campionatului european, fiind considerată una dintre cele mai bune 4 echipe de pe continentul nostru. După rezultatul bun obţinut în prima întîlnire pe Népstadion din Budapesta la 30 aprilie (1—1), naţionala României se află în pragul unei noi afirmări valorice, păstrînd prima şansă de a se califica. De altfel, sub conducerea antrenorului Angelo Niculescu, lotul tricolor s-a pregătit intens pentru meciul retur, accentul fiind pus mai ales pe ridicarea potenţialului ofensiv al formaţiei. După veştile pe care le avem, componenţii echipei sunt în formă bună, dornici să joace frumos, să lupte pentru a obţine victoria. In partida de azi reapare Dobrin, ceea ce va mări capacitatea unsprezecelui nostru însă, nerefăcut în întregime, va lipsi Lucescu. Dar, iată formaţia în care va începe jocul echipa naţională a României: Răducanu — Sătmăreanu, Lupescu, Dinu, Deleanu — Dumitru, Nunweiller VI — Domide, Dembrovschi, Dobrin, Iordănescu. Rezerve: Neagu, Anca, Hălmăgeanu, Adamache. Echipa Ungariei s-a pregătit şi ea, în mod deosebit pentru meciul de la Bucureşti. Iată formaţia anunţată de antrenorul Illovszky: Geczi, Vepi, Pancsics, Balint, Juhász, P. Juhasz, Kocsis, Szűcs, Szőke, Bene şi Zambo. Cu deplin temei, sutele de mii de spectatori şi telespectatori care vor viziona partida de azi aşteaptă un joc de zile mari, un fotbal de calitate pe măsura renumelui internaţional al celor două formaţii dintre cele mai bune din Europa. Avem speranţe justificate că la sfîrşitul partidei vom putea consemna încă o victorie de prestigiu a naţionalei României, calificarea ei în semifinalele campionatului european. E. L Astă-seară pe scena Palatului culturii ROMULUS CEL MARE (SPECTACOLUL TEATRULUI DIN SUBOTIŢA — IUGOSLAVIA) Astă-seară, în cadrul contractului de colaborare cu Teatrul de stat din Tg.-Mureş, colectivul secţiei maghiare a Teatrului popular din Subotiţa va prezenta pe scena Palatului culturii comedia ROMULUS CEL MARE. Celebra piesă a scriitorului elveţian Friedrich Dürrenmatt, una din operele de frunte ale dramaturgiei universale contemporane, a fost pusă în scenă, la un înalt nivel calitativ, de regizorul Virág Mihály, în decorurile lui Betrik Păle Rolul titular este interpretat, cu o deosebită măiestrie, de actorul Pataki László. In alte roluri! Kama Margit, Bada Irén, Salamon Sándor, Szél Péter, Godányi Zoltán, Pásthy Mátyás și mulții alții, în fotografie: scenă din spectacol cu Bada Irén și Sebestyén Tibor. 1 ■KniBnnBni ifi/. Mmn -• iv'v ' •?/ .rV:, ' ;y -H«■1 ■ : . WSl Aâ ■' VI §§pl»^^iü■ -ZVfM HOTĂRÎRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române (Urmare din pagi stea măreţului eveniment şi în oraşele reşedinţă din judeţ. Se vor edita în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare lucrări privind istoria patriei şi a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al poporului român şi cultura sa milenară, momente ale istoriei contemporane a României, semnificaţia evenimentului de la 30 decembrie 1947, în perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărţii româneşti“, dedicată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Republica“, manifestări cultural-artistice ale artiştilor amatori, consacrate acestui eveniment: festivaluri, concursuri, treceri în revistă, microstagiuni, expoziţii de artă populară şi de fotografii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum şi „Retrospectiva filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare şi artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune ştiinţifică cu tema: „Republica Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări revoluţionare, pentru propăşirea economică şi social-culturală a ţârii". Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România, în colaborare cu Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, Muzeul de artă al Republicii Socialiste România vor deschide expoziţii jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române, în municipiile Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Constanţa, Oradea, Tg.-Mureş, Craiova, Braşov, Galaţi şi Suceava se vor organiza expoziţii temporare care vor oglindi cele mai importante succese muzeistice obţinute în ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizaţiile de tineret şi femei, celelalte organizaţii din componenţa Frontului Unităţii. Socialiste vor organiza manifestări cultural-educative adecvate categoriilor respective: concursuri profesionale şi alte acţiuni menite sa contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregăti-re politico-ideologică, culturală şi profesională. Consiliul naţional, consiliile locale pentru educaţie fizică şi sport, cluburile şi asociaţiile, împreună cu organizaţiile de masă şi obşteşti vor organiza manifestaţii sportive consacrate evenimentului. Presa centrală şi locală, revistele culturale şi literar-artistice, radioul şi televiziunea vor marca evenimentul prin consemnarea multilaterală a momentului istoric al instaurării republicii şi a drumului nou pe care acest act l-a deschis în viaţa poporului şi a ţării, prin publicarea şi transmiterea de materiale legate de semnificația proclamării Republicii, consacrate realizărilor din anii construcției socialismului. însemnate acțiuni sînt prevăzute în hotărîre pentru marcarea peste hotare, a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Populare Române. în acest scop se vor publica, în limbi de circulaţie internaţională, lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se vor organiza, cu ocazia apariţiei ediţiilor din străinătate, acţiuni de popularizare a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Se vor edita în limbi străine lucrări de prezentare a transformărilor revoluţionare şi a realizărilor obţinute de România în viaţa economică, social-politică şi culturală în anii socialismului. Publicaţiile pentru străinătate, cît şi materialele documentare destinate străinătăţii vor prezenta realizările obţinute în industrie, agricultură, construcţii şi alte ramuri ale economiei naţionale, perfecţionarea conducerii şi organizării vieţii sociale şi politice, lărgirea democraţiei socialiste, dezvoltarea ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politica internă şi externă a ţării noastre, momente din istoria partidului şi a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziţii documentare, economice, de artă, carte şi fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea ţării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de asemenea, conferinţe de presă, gale de filme, seri culturale şi alte acţiuni menite să contribuie la cunoaşterea peste hotare a ţării noastre, a politicii sale interne şi externe, se va iniţia şi sprijini apariţia, în presa din ţara de reşedinţă, de articole şi ştiri în legătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria poporului şi a patriei noastre, se vor organiza o sesiune jubiliară a Marii Adunări Naţionale, iar în centrele judeţene/ se-' siuni festive ale consiliilor populare. De asemenea, se va institui medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii". Se va emite oserie de timbre consacrate aniversării. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste îşi exprimă convingerea că, comuniştii, toţi oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a întîmpină împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi şi însemnate realizări în toate domeniile de activitate, sporindu-şi contribuţia la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. La intrarea în Complexul de industrializare a lemnului din Reghin îţi atrage atenţia o miniexpoziţie permanentă şi sub ea o chemare, mai mult un apel, sau dacă vreţi o invitaţie la creaţie tehnică. Chemarea a făcut ocolul fabricilor, s-a răspîndit cu repeziciune şi a şi început să prindă viaţă. Iniţiativa are ca ţel antrenarea cadrelor tehnice, a inovatorilor şi inginerilor la nobila acţiune de autoutilare, fructificarea mai deplină a propriilor forţe tehnice. Aşa cum am desprins din relatările secretarului comitetului de partid, încă de la începutul anului 1972 chemarea: „Inovatori aduceţi-vă din plin contribuţia la asimilarea pieselor de schimb. De aceste piese avem nevoie“ a găsit un ecou în conştiinţa comuniştilor, a multor oameni ai muncii. Hotărîţi să-şi pună capacitatea de creaţie în slujba progresului tehnic al propriei lor fabrici, în slujba autoutilării, oamenii complexului au trecut de îndată la fapte. Potrivit propriei concepţii tehnice şi tehnologice au materializat numeroase idei îndrăzneţe. Aşa au fost produse aici zeci de piese de schimb, unele de mare complexitate, cum sunt cele pentru utilajele fabricilor de P.A.L., de lăzi şi de cherestea, ale ferăstraielor Drujba. într-o parte a expoziţiei sunt înfăţişate cuţitele de despicare turboaşchietoare, conul arzător de la uscătorul P.A.L., fotografiile unor maşini de mare randament care vorbesc de la sine despre acel clocotitor efort de creaţie, despre pasiunea unor oameni care de ani de zile se află prezenţi în fruntea activităţii de promovare a noului. Citeşti cu plăcere numele unor muncitori de la P.A.L. lungă ale altor inovatori statornici care au realizat maşini în valoare de peste 100.000 lei fiecare. Ceea ce atrage în mod deosebit în acest colţ al tehnicii este îndemnul de a continua opera începută de tovarăşii de muncă, de a face ca tu, muncitor, tehnician sau inginer al complexului să simţi răspunderea ce te aşteaptă de a găsi soluţia la întrebările puse. In vitrină fiecare întrebare este o piesă. Sub genericul „piese de asimilat" vezi aici segmenţi pentru defibratoarele P.A.L., avans pentru circularele de tivit, ventil electromagnetic pentru maşina de şlefuit, cap şi accesorii la maşina de capsat lăzi care aşteaptă îndrăzneala şi vigoarea altor oameni, angajamentul de a făuri asemenea piese. Bine a procedat comitetul de partid, comitetul sindicatului care au luat iniţiativa de a populariza larg acţiunea şi de a orienta activitatea inovatorilor tocmai spre temele majore, spre acele piese de schimb de care complexul are cea mai mare nevoie. In acest fel ei oferă oamenilor muncii de aici posibilitatea de a gîndi, a studia şi căuta soluţii pentru conceperea şi punerea în lucru a acelor piese sau maşini pe care le reclamă producţia, de a-şi pune mai deplin în valoare propriile idei tehnice. GH. BARBULESCU „ Expoziţie personală ! La clubul muncitoresc „Prodcomplex“ a avut loc recent vernisajul expoziţiei de artă plastică a Octavei Nuţiu, jurist, salariată a Intreprinderii „Prodcomplex“. Sunt expuse peste 40 de lucrări — pictură (în ulei şi acuarelă) şi grafică. Expoziţia va putea fi vizitată până la 15 iunie, zilnic între orele 9—22.