Steaua Roşie, iunie 1972 (Anul 23, nr. 128-153)

1972-06-24 / nr. 148

ns A s s­ * DM Festivalului „Zilele muzicale tirgumureşene“ NICOLAE VEREŞ prim secretar al Comi­tetului Judeţean Mureş al P.C.R. preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Este deosebit de plăcut să fii părtaş la geneza şi institui­rea unei tradiţii de orice na­tură, care întruneşte încă de la început o largă adeziune în mase largi de oameni ai muncii. Este şi mai semnificativă, mai încărcată de trăiri emo­ţionale atunci cînd această tradiţie se zămisleşte şi dăinu­ie într-un elevat sector al ar­tei — acela al muzicii simfo­nice. Consider că asistăm la o operă conştientă şi statornică de asimilare tot mai profundă de către mase largi a unui bogat patrimoniu de valori spirituale autentice, care vin să înnobileze cu înalte cali­tăţi morale şi estetice perso­nalitatea constructorului socia­lismului şi comunismului. E şi firesc să fie aşa, întru­­cît partidul nostru pune în centrul activităţii sale preocu­parea consecventă de educa­re multilaterală a oamenilor muncii, asigură cu generozi­tate condiţii din ce în ce mai depline pentru dezvoltarea u­­nei vieţi spirituale de largă audienţă, a cărei­­caracteristi­­că principală este bogăţia de idei şi idealuri, ce întruchi­pează aspiraţia spre fericire şi desăvirşire morală a omu­lui zilelor noastre. Aflîndu­-se la a doua ediţie, „ZILELE MUZICALE TIR­GUMUREŞENE" polarizează atenţia miilor de iubitori ai muzicii, a specialiştilor, dar mai presus de toate, constituie un nou şi fericit prilej de di­fuzare m­ai­ calificată a unor valori incontestabile ala crea­ţiei muzicale româneşti şi u­­niversale. Imbrăţişînd o mare varietate tematică şi stilistică, atît prin repertoriu, cit şi prin valoarea deosebită a for­maţiilor şi interpreţilor, se conturează tot mai pregnant personalitatea acestui festival al muzicii, cu rezonanţă în viaţa muzicală a patriei. In atmosfera de puternic entuziasm cu care oamenii muncii din judeţul nostru, ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, alături de întregul popor, întîmpină a­­propiata Conferinţă Naţiona­lă a Partidului Comunist Ro­mân şi a 25-a aniversare a proclamării Republicii, înscri­em şi „ZILELE MUZICALE TIRGUMUREŞENE" ca un modest omagiu al acestor plaiuri adus conducătorului nostru iubit. Urez succes deplin celei de-a doua ediţii a „ZILELOR MUZICALE TIRGUMUREŞE­NE". s s\\ s\\\­\ s i \\ s s \ \ \ \ \ \ \ \ \ \\ \ \ \\\\\\\\\ s\\\ s\\ s s s\\\ s\\\ n fotografie — de la stingă a dreapta — 4 dintre tinerii necanizatori de la secţia de mecanizare din Găieşti: IOS­SIF BIRO, ANDREI COJO­­CARU, GERGELY FARCAŞ CSIKI ZOLTÁN. Cel ce intră în aceste zile in secţia de m­ecanizare din Găieşti are impresia că tractoarele, bato­zele şi combinele sunt toate noi. Par aşa, pentru că cei 20 de ti­neri mecanizatori le-au reparat şi întreţinut încît, într-adevăr, iţi vine să crezi că ieri au fost a­­duse din fabrică. Calificativul de „foarte bine“ primit de mecani­zatorii din Găieşti din partea co­misiei care a făcut recepţia maşi­nilor după reparaţii este oglinda atitudinii tinerilor mecanizatori faţă de muncă, faţă de ei înşişi, faţă de interesele lor şi ale coo­peratorilor în rîndul cărora lu­crează. Tinerii mecanizatori din Gă­ieşti, în întrecerea socialistă din­tre ei, pînă acum, au consemnat în graficele de muncă însemnate depăşiri de plan, terminarea tu­turor lucrărilor agricole înainte de vreme. Şi tot înainte de vreme au terminat reparaţiile maşinilor agricole cu care vor „declanşa" nu peste mult timp cea mai importantă campanie a­­gricolă a anului — recoltarea pă­roaselor. Iar după aceea, mecani­zatorii şi cooperatorii din Găieşti vor strînge alte roade ale mun­cii lor. Şi vor avea ce strînge, pentru că în întrecerea dintre tinerii mecanizatori şi coopera­tori, dintre întreaga obşte şi pă­­mînt, lanurile de grîu şi orz, po­rumbul, sfecla de zahăr şi carto­fii de Pe întinsele şi domoalele tarlale de pe valea Nirajului se înfăţişează prevestitoare de mult belşug, mai mare decit în anii precedenţi. E belşugul muncii tu­turor, dar, la cîteva dintre cul­turi el se datoreşte în mai mare parte mecanizatorilor, acestor oameni care în toate anotimpuri­le anului sînt în întrecere cu timpul şi pămîntul: pe arşiţă şi brumă, pe ploaie şi lapoviţă, în toiul iernii. — Cum şi la ce nivel calitativ aţi muncit în acest an? i-am în­trebat pe cîţiva dintre mecani­zatorii din secţia Găieşti. Răspunsul a fost aproape a­­celaşi: „Cîmpul, cu holdele lui, cu întregul belşug ne oglindeşte cel mai bine răspunderea cu ca­re am muncit din toamna trecută pînă acum ... " Răspunderea mecanizatorilor a crescut evident faţă de calitatea lucrărilor, de executarea lor în timpul optim. Aceasta explică o nouă mentalitate faţă de muncă, un nou unghi din care mecani­zatorii şi cooperatorii îşi privesc munca. Repartizarea lor în ra­port cu nevoile unităţilor agrico­le, stabilirea de răspunderi con­crete pentru fiecare, retribuirea muncii lor în raport de rezulta­tele obţinute i-au făcut pe tine­rii mecanizatori din Găieşti (şi nu numai pe ei) să fie mereu în întrecere cu timpul şi pămîntul, să grăbească terminarea mai de­vreme şi la un nivel calitativ su­perior a şirului neîntrerupt de lucrări agricole. Dar noua lor atitudine faţă de pămînt, dorin­ţa de a-i face să producă mai mult sunt şi efectul direct al gene­ralizării şi organizării muncii în acord global, care, în mod prac­tic stimulează deopotrivă atît pe mecanizatori cît şi pe coopera­tori. Pămîntul cooperativei agrico­le din Găieşti arată aşa cum îi stă lui bine la începutul anotim­pului de vară, cooperatorii mai prăşesc, tractoarele cu remorci cară lucernă şi trifoi spre graj­durile animalelor, maşinile de recoltat aşteaptă în careu sem­nalul să iasă în lanuri. Pretutin­deni faptele de muncă şi de con­ştiinţă patriotică ale celor 20 de tineri mecanizatori se integrea­ză armonios, zi de zi, în activita­tea generală a întregii obşti. Cu toţii la un loc, într-o familie u­­nită, sînt mereu în întrecere cu timpul şi pămîntul. C. CROITORU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI -VA­L CMUNAL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL Ş/ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 6 pagini, 30 de bani La fiecare loc de muncă, noi dovezi de angajare totală pentru realizarea C­INCINALULUI înainte de termen! Delegat la Conferinţa Naţională a partidului Aflată In plină cîmpie a Transil­vaniei, cooperati­va agricolă din Şăulia, în perime­trul ei astăzi are cele mai frumoase culturi de grîu, porumb sau sfeclă de zahăr din ju­deț. An de an pă­­mîntul lucrat cu operativitate de harnicii coopera­tori, dă roade tot mai bogate. Anul trecut de exemplu C.A.P. din Șăulia a realizat în me­die la ha 3.000 kg grîu, peste 3.300 kg porumb boa­be, 41.299 kg sfeclă de zahăr. Dacă comparăm a­­ceste realizări cu producţiile din 1959 cînd nu de­păşeau la grîu 1.200 kg­ la porumb 1.800 kg sau ' 1­.000 kg'la­ har la sfeclă de zahăr, vedem cit de mare este saltul realizat doar în mai bine de un deceniu. La aceasta mai adăugăm şi creşterea bu­năstării cooperatorilor care este reflectată în case frumoase, în nivel de trai ridicat, în creşterea la peste 36 lei a valorii unei norme convenţionale. Merite pentru aceste realizări însemnate au fără îndoială ţăranii cooperatori dar şi comunistul GHEORGHE DUMA, care de 13 ani îndeplineşte cu cinste funcţia de preşedinte al cooperativei a­­gricole. In luna aprilie, pentru producţia de 41.299 kg sfeclă de zahăr la ha realizată în anul trecut, C.A.P. a fost distinsă cu Ordinul Muncii cl. I. Ca preşedinte al C.A.P. şi totodată şi cel mai iscusit gospodar al cîmpiei, Gheorghe Duma a ini­ţiat înfiinţarea unei asociaţii intercooperatiste pis­cicole. In comună a contribuit din plin la introdu­cerea apei potabile, a curentului electric, la ridica­rea unui magazin universal modern şi multe altele. In prezent, în plin sezon al muncilor agricole de vară, greu poate fi găsit la sediul C.A.P. Este me­reu pe cîm­p. — Cu ce fapte se prezintă comuniştii şi cei­lalţi cooperatori de aici la marele eveniment pentru ţara întreagă, Conferinţa Naţională a partidului? — După cum arată cîmpul, ne-a răspuns tova­răşul Duma, cu hotărîrea de a obţine recolte tot mai bogate, de a vinde statului cît mai multe pro­duse, de a ne respecta angajamentul de a obţine peste plan 3.600 tone sfeclă de zahăr şi altele. Pentru meritele sale în dezvoltarea cooperativei, pentru sîrguinţa cu care munceşte zi de zi, tovară­şul Gheorghe Duma a fost ales delegat la Confe­rința Națională a partidului. La Ţesătoria de bumbac din Sighişoara După anunţarea angajamentelor, au urmat măsuri care se şi materializează în creşterea eficienţei BIBIIIWIIIMIII IUI ICTBWaflWftlH——B—aaBBaKaM—B—— Actualul cincinal este ca­racterizat ca cincinalul creşterii eficienţei întregii activităţi economico-finan­­ciare a întreprinderilor in­dustriale. Plecînd de la a­­ceastă cerinţă primordia­lă, de mare răspundere pentru fiecare unitate eco­nomică, comitetul oameni­lor muncii, întregul colec­tiv de la Ţesătoria de bum­bac din Sighişoara şi-au îndreptat atenţia principa­lă spre creşterea cantităţii şi calităţii producţiei, a productivităţii muncii, spre reducerea preţului de cost al fabricaţiei prin micşo­rarea cheltuielilor mate­riale, realizarea de însem­nate beneficii peste plan etc. In acest scop s-a în­tocmit un amplu plan de măsuri tehnico-organizato­­rice, cu termene şi respon­sabilităţi precise, care apli­cate întocmai în procesul muncii şi-au dovedit efi­cienţa. Să urmărim la con­cret rezultatele obţinute în producţie ca urmare a a­­plicării acestor măsuri, ca­re pe lingă eficienţa econo­mică reflectă şi gradul de conştiinţă al colectivului, poziţia acestuia de pro­prietar şi producător al mijloacelor de producţie şi a bunurilor materiale. „ Cînd ne-am angajat să realizăm o producţie marfă suplimentară de 13 milioane lei şi o produc­tivitate a muncii pe cap de salariat cu 5.500 lei mai mare decit cea prevăzută în plan etc. am plecat de la resursele materiale şi umane de care dispunem — ne spunea Eugen Blea­­hu, secretarul comitetului de partid. Pentru a pune în valoare aceste resurse am luat măsuri care ridi­că gradul de utilizare a capacităţilor, ne ajută să folosim mai bine timpul de lucru şi întregul poten­ţial de care dispune ţesă­toria. Observînd că timpul de încărcare a suveicii de către fiecare ţesătoare are o pondere destul de mare în staţionarea războaielor, ceea ce influenţează nega­tiv creşterea producţiei fi­zice, am introdus în fieca­re zonă o încărcătoare de serviciu care deserveşte patru războaie în loc de trei. Acest fapt a dus la reducerea simţitoare a sta­ţionărilor tehnologice şi la creştinţa cu­­ sută a producţiei fizice şi ridica­rea productivităţii muncii cu o sută de lei pe cap de salariat. O altă acţiune im­portantă, aflată în curs de (Continuare in pag. a 2-a) I. HUSAR Cu planul semestrial îndeplinit Unităţile aparţinătoare întreprinderii de transporturi auto din Tg.-Mureş şi-au realizat cu 10 zile mai devreme sarcinile de plan pe semestrul I la trans­portul de călători. Acest succes se da­torează atît personalului de bord , care a manifestat o atenţie sporită fa­ţă de călători şi pentru eliminarea în­târzierilor, cît şi muncitorilor din sec­toarele de întreţinere care prin buna lor activitate au asigurat buna funcţio­nare, circulaţie şi punctualitate a auto­buzelor. Pînă la finele lunii iunie, la acest indicator se vor realiza suplimen­tar încă 15 milioane călători-kilo­­metri. Brigăzile lui Zaharie Man şi Traian Feier , în fruntea întrecerii Din angajamentul anual care prevede realizarea peste prevederi a unei pro­ducţii marfă de 2 milioane lei, colec­tivul de la U.E.L. Reghin, mobilizat de comunişti, a realizat: 2.000 mc buşteni răşinoase, 1.000 mc buşteni stejar, 800 mc buşteni diverse esenţe, 700 mc lemn pentru mină, 9.000 mc lemn pentru ce­luloză şi pastă mecanică etc. In fruntea întrecerii pentru mai mult şi mai bine se află brigăzile conduse de Zaharie Man şi Traian Feier, din parchetul Corogana — Cepuriţa. Intîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu delegaţia Partidului African a! Independenţei din Guineea- Bissau şi Insulele Capului Verde, condusă de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului Vineri la prînz, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, s-a întîl­­nit cu delegaţia Partidului African al Independenţei din Guineea-Bis­­sau şi Insulele Capului Verde, con­dusă de Amilcar Cabrai, secretar general al partidului, care face o vizită de prietenie In Republica So­cialistă România, la invitaţia C.C. al P.C.R. Au participat tovarăşii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent ale C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei şi Ion Dincă, secretari ai C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu prilejul întîlnirii, s-a efectuat un amplu schimb de informaţii şi de vederi în probleme de interes comun privind activitatea şi preo­cupările celor două organizaţii poli­tice şi raporturile reciproce dintre P.C.R. şi P.A.I.G.C. Totodată, s-a efectuat un schimb de vederi pri­vind situaţia politică internaţională contemporană, evoluţia luptei po­poarelor împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismu­­lui. Exprimînd întreaga lor satisfacţie faţă de dezvoltarea raporturilor de prietenie, sprijin multilateral şi so­lidaritate militantă dintre cele două partide, reprezentanţii P.C.R. şi P.A.I.G.C. au convenit să le extindă şi să le diversifice, pe căi şi prin mijloace diverse, în folosul prieteni­ei dintre popoarele lor, al cauzei u­­nităţii forţelor antiimperaliste de pretutindeni. In numele delegaţiei P.A.I.G.C., tovarăşul Amilcar Cabrai a trans­mis salutul combatanţilor şi poporu­lui din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde poporului român, Partidului Comunist Român şi Co­mitetului său Central, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a reafirmat sentimentele de prietenie, solidari­tate şi admiraţie faţă de poporul român, care luptă cu succes, sub conducerea P.C.R., pentru construi­rea societăţii socialiste, pentru pro­gres, înţelegere şi cooperare inter­naţională. Tovarăşul A. Cabrai a a­­preciat că succesele dobîndite de poporul român constituie o contri­buţie importantă la dezvoltarea vic­torioasă a luptei­­popoarelor contra imperialismului, pentru pacea şi progresul umanităţii. Mulţumind pentru salutul adresat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trans­mis tuturor combatanţilor mişcării de eliberare din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde salutul căl­duros al poporului român, al Co­mitetului Central al P.C.R. şi al său personal, împreună cu asigurarea întregului lor sprijin în lupta dreap­tă pentru lichidarea dominaţiei co­­lonialismului portughez şi urările de succes deplin în înfăptuirea idea­lurilor de libertate, independenţă na­ţională, progres social. Convorbirile au decurs într-o am­bianţă de deplină înţelegere reci­procă şi caldă prietenie. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a re­ţinut pe membrii delegaţiei P.A.I.G.C. la dejun. Cantina studenţească din Tg.-Mureş O deosebită intervenţie chirurgicală pe ficat Nu demult, în Clinica chirurgica­lă nr. 1 din Tg.-Mureş, un grup de chirurgi au efectuat unei bolnave o intervenţie chirurgicală mai rară pe ficat. Numele bolnavei este Dăian Maria originară din Sibiu, de 57 ani. Am întîlnit bolnava în salonul 28, într-o stare generală bună, după 3 zile de la operaţie. — Cum vă simţiţi? — Bine, foarte bine. De ani de zi­le sufăr, am colindat multe spitale şi nu am putut fi ajutată. Cineva m-a îndrumat să vin la Tg.-Mureş. Acum sunt aici, trecută peste ope­raţie. M-a operat prof. dr. Bancu Emilian. Nici nu i-am scris fiicei mele care e studentă, în sesiune la Craiova. Mă bucur că sînt din nou bine. Acestea mi-au fost spuse de bol­nava dintr-un pat alb al serviciului de reanimare. Il caut pe prof. dr. Bancu. Am noroc, deoarece îl intîlnesc chiar la sfîrşitul unei operaţii. __ Ce operaţie aţi efectuat la bolnava Dăian Maria? _ Bolnava suferă de mai mulţi ani de ciroză hepatică, ca urmare a unei hepatite infecţioase. De 3 ani i s-a pus în evidenţă lichid în abdomen, vene dilatate pe esofag, care pot duce la hemoragii­­ grave, înainte de operaţie a avut în mai multe rînduri hemoragii mari nazale. In caz de ciroză hepatică, inter­venţiile chirurgicale moderne au drept scop scăderea stazei şi presiu­nii sanguine intrahepatice, prin rea­lizarea unei legături permanente în­tre circulaţia ficatului şi circulaţia generală. In esenţă operaţia constă din im­plantarea venei porte a ficatului în vena cavă inferioară, avînd drept urmare înlăturarea pericolului he­moragiei şi a lichidului din ab­domen. In această tehnică chirurgicală, chirurgul întîmpină greutăţi deose­bite, fapt ce explică raritatea cen­trelor chirurgicale atît în lume, cît şi în ţara noastră, care abordează a­­cest gen de chirurgie. Intervenţia a durat 4 ore, timp în care s-au admi­nistrat 3,5 litri singe. Dr. Keszten­­baum Ervin — medic primar reani­­mator — a avut probleme grele de rezolvat împreună cu colectivul său, înainte de sfîrşitul operaţiei, in urma unei tulburări de coagulare, apare o hemoragie difuză gravă, pe tot teritoriul operator, care pune în pericol viaţa bolnavei. Pînă la închiderea abdomenului în condiţii liniştitoare echipa a aştep­tat o oră, pentru ca tulburările de coagulare să cedeze în urma trata­mentului aplicat. După o oră de la sfîrşitul operaţiei, pe tubul introdus în abdomen reapare sîngele, fapt ce denotă că tulburările de coagulare s-au reinstalat. Echipa operatorie compusă din prof. dr.Bancu Emilian, dr. Hornyák Béla, dr. Gliga Virgil, intern Sîrbu Vasile şi medicul pri­mar reanimator dr. Kesztenbaum Ervin, au rămas lingă bolnavă pî­nă noaptea la orele 24, administrînd medicamente şi efectuînd transfuzii de singe. După jugularea tulburări­lor de coagulare, hemoragia s-a o­­prit şi starea bolnavei s-a ameliorat. Prof. dr. Bancu ne-a mai relevat că împreună cu prof. dr. docent Pá­pai Zoltán au efectuat 33 de astfel de intervenţii la Clinica chirurgica­lă nr. 1 şi că ar dori ca bolnavii cu ciroză hepatică complicată să se prezinte cît mai devreme la consult chirurgical. A doua zi după intervenţie, în sa­lon se găsea o bolnavă complet schimbată în bine. Cu zîmbetul pe buze ea primeşte vizita de dimi­neaţă. PAPP IOSIF

Next