Steaua Roşie, ianuarie 1975 (Anul 27, nr. 1-25)
1975-01-03 / nr. 1
Din prima zi, succese remarcabile urmare din pag I. Pentru multe colective de întreprinderi din judeţul nostru, acolo unde procesele de producţie nu cunosc contenire, activitatea a început încă din prima zi a anului 1975. De aceea, rîndurile de faţă le dedicăm celor care în faţa instalaţiilor „cu foc continuu" au sărbătorit sosirea Anului nou închinîndu-i primele succese de producţie. Din relatările primite, din constatările la faţa locului se degajă entuziasmul şi hotărîrea unanimă a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru de a nu precupeţi nici un efort pentru ca „startul“ producţiei anului 1975 să corespundă sarcinilor sporite pentru acest an. De la Termocentrala din Fîntinele, directorul unităţii, ing. Florea Petra, ţine să comunice succint bilanţul anului 1974: planul de producţie a fost depăşit cu 80 milioane kWh energie electrică. Acest succes s-a datorat reducerii timpilor de reparaţii, funcţionării continue, fără avarii, a instalaţiilor — astfel putîndu-se asigura o disponibilitate de putere suplimentară de 14 mW. Colectivul de aici şi-a adus întreaga contribuţie la realizarea, pe ansamblul întreprinderii Electrocentrale Mureş, a unui avans de 220 zile faţă de prevederile cincinalului. — Ne-am pregătit din timp şi bine pentru 1975 în scopul asigurării siguranţei şi continuităţii în funcţionarea agregatelor — ne spune interlocutorul. în continuare, a subliniat semnificaţia a faptului că în prima zi a anului, colectivul termocentralei lucra în contul zilei de 8 august 1975. în tura de onoare a revelionului a lucrat schimbul condus de inginerul Petru Zimănyi şi maiştrii Alexandru Manole, Gheorghe Petru şi Koncz Andrei. Pe liniile de oţel ale ţării feroviarii — detaşament destoinic şi disciplinat al clasei noastre muncitoare — au fost, ca de obicei, la datorie. De la Regulatorul de circulaţie Tg.-Mureş — statul major al activităţii lor complexe — aflăm că pe toate sectoarele de circulaţie feroviară — de la Ghimeş la Războieni, de la Luduş la Măgheruş, sau pe linia îngustă de la Tg.-Mureş spre Praid, Lechinţa sau Miheş — activitatea s-a desfăşurat normal din primele ore ale anului 1975, toţi ceferiştii au fost prezenţi laocurile de muncă, şi-au îndeplinit în mod conştiincios datoria. Regularitatea circulaţiei — unnul din indicatorii principali — fost asigurată integral, toate trenurile de călători şi marfă circulînd fără intirziere, în condiţii perfecte de siguranţă. Totodată, în tura revelionului, pe raza de activitate a regulatorului s-au încărcat peste 6.300 tone de mărfuri, în condiţiile reducerii substanţiale a timpilor de staţionare, manevrare şi tranzitare a vagoanelor. La aceste prime succese ale feroviarilor mureşeni şi-au adus contribuţia toţi lucrătorii din activităţile de circulaţie, tracţiune, revizie, telecomunicaţii şi linie, în cumpăna dintre 1974 şi 1973 chimiştii din cele două puternice combinate de pe Tîrnava Mică şi Mureş se aflau la datorie, în faţa cuptoarelor de carbid, a modernelor instalaţii de sinteză în care materiile prime se transformă, în flux continuu, în produse chimice de înaltă valoare şi de cea mai largă întrebuinţare pentru economia naţională. Mai mult ca oricînd, chimiştii din Tîrnăveni şi Tg.-Mureş au ţinut să facă legătura dintre cei doi ani cu roade cit mai bogate ale muncii, pe care, simbolic, o încheiau în 1974, continuînd-o în 1975 cu vigoare sporită şi cu rezultate mai bune şi mai multe. Carbidarii aflaţi la datorie încă din prima zi a noului an, ultimul al actualului cincinal, au ţinut să înregistreze producţii superioare celor planificate. Primele succese din 1975 le-a înregistrat schimbul condus de ing. Nicolae Mărgineanu, maiştrii Dumitru Munteanu şi Aurel Nistor şi şefii de echipă Vasile Horváth, Zevedei Muntean, Ioan Dézsi, care au dat peste plan 15 tone de carbid. Si tura de la instalaţiile de bicromat, condusă de Árpád Szász şi Vasile Băieţan, a produs în plus 1,2 tone de bicromat de sodiu, iar echipa condusă de Ion Fodor şi Olimpiu Florin a realizat suplimentar 10 tone de sulfat de aluminiu. Munca continuă cu şi mai mult spor pentru realizarea ritmică a planului încă din primele zile ale noului an. Tîrgumureşenii, la fabricile de azotat de amoniu nr. 1 şi 2 au consemnat în bilanţul nopţii de revelion o depăşire de 185 tone azotat de amoniu peste sarcina planificată. Toate turele şi schimburile au continuat munca cu aceeaşi intensitate şi dăruire, astfel încît schimburile zilei de 1 ianuarie şi pînă în dimineaţa de 2 ianuarie 1975 au produs suplimentar 290 tone de azotat de amoniu. După cum am fost informaţi, cea mai importantă contribuţie şi-a adus schimbul inginerului Fazakas Iosif, evidenţiindu-se în mod deosebit operatorii chimişti Virgil Nuţă, Mores Árpád şi Cornel Popa. La datorie , ora 15 şi 35 de minute a ultimei zile din anul 1974. Trenul de persoane 4014 s-a pus în mişcare, ducînd de la Tg.-Mureş spre Braşov sute de călători, oameni grăbiţi. Pe majoritatea, noul an îi va găsi în familie, în mijlocul celor dragi. Alţii, în schimb, fără a goli paharele, şi-au sărutat soţiile, copiii şi prietenii cu multe ore înainte de miezul nopţii, noul an găsindu-i departe de casă, la datorie. Mecanicul de locomotivă Mircea Şuteu face acum cel mai lung drum, plecînd în anul 1974 şi înapoindu-se în 1975. La cumpăna dintre ani se află la datorie şi şeful de tren Avram Muntean. Şi, iată-ne acum în gara Deda. Noul an care se apropie tot mai mult găseşte staţiile C.F.R. ce se înşiruie de la Deda şi pina la Ciceu cum nu le-a găsit nici unul din anii care s-au scurs de la construirea liniei ferate ce însoţeşte bătrînul Mureş. Au fost încheiate lucrările de electrificare a liniei, realizîndu-se astfel un important obiectiv prevăzut pentru acest cincinal. Se apropie miezul nopţii. Din staţia Deda, impiegaţii de mişcare Nicolae Pîrcălab, Ioan Rusu şi Ioan Bîndilă dau cale liberă ultimului tren din anul 1974. Este marfarul 44106 de pe ruta Tg.-Mureş — Ciceu. Cu ochii la ceas, ceferiştii din Deda urmăresc momentul cînd arătătoarele se vor suprapune, vestind încheierea unui an şi începerea altuia. Tocmai în acest moment, în gară îşi face apariţia acceleratul 427. Lăcătuşii de revizie trec la muncă. La ora zero şi cinci minute, acceleratul se pune în mişcare, fiind primul tren care pleacă de aici în noul an. Şi, rînd pe rînd, impiegaţii de mişcare Vasile Buta la Bistra Mureşului, Czink Vilmos la Răstoliţa, întîmpinînd trenul şi dîndu-i cale liberă, urează personalului aflat la datorie, drum bun, sănătate şi succese în noul an. Este la datorie, în staţia Bistra Mureşului, şi ceferistul Florea Matei, ca de atîtea ori în ultimii 18 ani. De data aceasta însă nu la cabină, în funcţia de acar, ci urmăreşte, din staţie, defilarea garniturii. Tradiţionala meserie de acar a dispărut, anul 1974 aducînd în staţiile C.F.R. cuceririle ştiinţei şi tehnicii, centralizarea electrodinamică, care a preluat, printr-o simplă apăsare de buton, operaţiunile de schimbare a macazelor. P. POPŞOR REVELION ‘75 La un loc, 200 de tineri Ce are caracteristic un „revelion al tineretului“? Poate că însăşi tinereţea cu întregul ei evantai de frumuseţi, bucurii şi împliniri. Şi, dacă unor asemenea calităţi li se adaugă fuioare de lumini multicolore care îşi au izvorul deasupra pomului de iarnă, printre bogăţia ghirlandelor, imaginea capătă contur mai real. Aşa a fost în noaptea aceea, de cumpănă dintre ani, revelionul la Complexul de alimentaţie publică „Grand“ din Tg.-Mureş. O noapte de neuitat, împodobită cu surprize, cu momente vesele, cu tot ce poate oferi mai frumos un local. Erau aproape 200 de tineri şi tinere din diferite întreprinderi şi instituţii la revelionul organizat de Comitetul municipal al U.T.C. Printre ei, inginerul Dan Vaier Cuibuş de la T.M.U.C.B., cu soţia, strungarul Diószegi Ioan de la „Prodcomplex“, Ioan Moldovan de la „Azomureş“. Fiecare a ţinut să ne vorbească despre colegii lor de muncă, despre năzuinţele şi planurile lor de viitor. Declaraţii pline de optimism, gînduri înaripate, planuri entuziaste, întreaga sală părea o lume de basm. Din cînd în cînd, actorii Karp György şi Nagy László presărau cu reuşite momente vesele noaptea scăldată în lumini. La fel, interpreţii de muzică populară Tóth Erzsébet şi Ioan Mureşan. De nenumărate ori a fost aplaudată şi formaţia de muzică uşoară „Apollo“ cu solistul ei Constantin Cotîrlan, în imediata vecinătate, în restaurant, acelaşi leagăn al bucuriilor şi fericirii. Momentele vesele alternau cu frumoasele melodii interpretate de Vasile Conţiu şi Széllyes Sándor. — După cum vedeţi, întregul nostru personal s-a străduit să ofere oaspeţilor o seară deosebită — ne declara Iuliu Curtifan, responsabilul complexului. Cei doi bucătari-şefi, Victor Mogoş şi Takács Ladislau, au pregătit vreo 40 de feluri de preparate culinare deosebit de reuşite. Aş evidenţia, printre altele, platoul „Revelion ’75“ şi îngheţata flambată în portocale. Bineînţeles, nu lipseşte mielul, purcelul, curcanul şi păstrăvul. Aşadar, o noapte de neuitat, clipe încărcate de semnificaţii, momente emoţionante în sălile de la „Grand Hotel“. Spre dimineaţă, cînd ferestrele oraşului sfidau întunericul, petrecerea era încă în toi. Era prima dimineaţă a anului 1975. Bun venit, noule an! P. GIURGIU AM PĂŞIT ÎN NOUL AN... (Urmare din pag. 1) Străzile, pieţele şi magazinele cunosc o mare animaţie. Peste tot oameni grăbiţi, cu sacoşele pline, în prag de nou an, comerţul a realizat vînzări record, fiecare cetăţean vrînd ca, în lunga noapte de la cumpăna dintre ani, masa să-i fie plină cu cele mai bune mîncăruri şi băuturi. Astfel, într-o singură zi, circa 15.000 de cetăţeni au trecut „pragul“ halei magazinului „Gostat“ din Tg.Mureş, aprovizionîndu-se cu preparate din carne, legume, fructe, peşte şi alte produse. Lucrătorii magazinului, printre care Guşat Zoltán, Farkas Ludovic, Petri Petru, Maria Pop, Balo Hajnal, Brenduş Margareta, Bacso Piroska, Butuk Ana şi alţii au ţinut şi acum, la sfîrşit de an, să demonstreze consumatorilor grija ce o acordă cărţii de vizită, prestigiului unităţii în care lucrează. La magazinul „Hermes“, de asemenea, Maria Sămărghiţan, Teodora Romanţa, Jánosi Viorica, Maria Rusu, Floarea Andrei, Ana Oltean şi altele au servit în această zi de patru ori mai mulţi consumatori decît în medie în alte zile. Aceeaşi afluenţă de cumpărători o întîlnim şi la magazinul „Gril bar“ aparţinînd de Avicola, la celelalte magazine „Gostat“ din oraş, la unităţile „Agrocoop“ etc. Pavoazate sărbătoreşte, restaurantele şi alte unităţi de alimentaţie publică din oraş îşi aşteaptă, cu mesele pline, oaspeţii care vor petrece aici la cumpăna dintre ani. Ioan Cîmpean, maistru în arta culinară, bucătar la „Mureşul“ îşi va demonstra şi de data aceasta măestria. Căci, din timp, unităţile de alimentaţie publică au fost aprovizionate cu 1.000 de păstrăvi, 600 kg de crap de apă dulce, din deltă, 600 kg carne de curcan, 300 kg carne de purcel de lapte, icre de crap, icre de Manciuria, 8.000 de sarmale, 10.000 de cozonaci, 18 sortimente de vinuri din cele mai renumite podgorii ale ţării, şampanie, bere şi alte băuturi. Aşadar, la unităţile de alimentaţie publică, la casele oamenilor, mesele sînt pline. Cînd acele ceasornicelor se vor întîlni pe cifra 12, toate paharele vor îi pline. Golindu-le, oamenii îşi vor ura multă sănătate şi fericire, fiecare vrînd ca noul an să însemne un an al marilor îzbînzi în familie, înmuncă, în opera măreaţă pentru înflorirea şi propăşirea patriei socialiste. BUCURIE IN CASA NOUA în marea majoritate a apartamentelor din cartierul Dîmbul Pietros, cel mai nou cartier al municipiului Tg.-Mureș, lumina din ferestre nu s-a stins decît tîrziu, în zorii zilei. Bucuria întâlnirii cu anul 1975 era dublată de aceea a petrecerii primului revelion în casă nouă. într-adevăr, o bună parte din locuitorii acestui cartier s-au mutat în cursul anului trecut în noile apartamente, unii avînd aici o vechime doar de cîteva zile şi acest dublu eveniment era sărbătorit aşa cum se cuvine: cu şampanie, vin, friptură la cuptor, sarmale, în familia medicului Mircea Baghiu au venit pentru a petrece primul revelion în noul apartament părinţii săi şi ai soţiei. „Ne simţim foarte bine cu toţii, ne-a declarat soţia acestuia, Maria Baghiu, medic pediatru la Clinica de pediatrie, pentru că ne-am putut reuni cu părinţii şi cei trei copii ai noştri pentru prima dată la noi în casă“. Şi Fodor Ioan, de profesie şofer la Fabrica de zahăr, împreună cu soţia sa, Fodor Iolanda şi cei trei copii, János, Laci şi Eva, au ţinut să petreacă revelionul în familie, după cum şi Dănuilă Tarcea, jurisconsult la întreprinderea viei şi vinului cu soţia Veronica şi fiul Dănilă au petrecut revelionul în noul apartament. ION CIURDARU • STEAUA ROȘIE PAGINA 8 PENTRU BELŞUGUL NOULUI AN în atmosfera specifică a satului nostru, cu tradiţionalele frumoase obiceiuri ce preced şi urmează momentului care marchează cumpăna dintre ani, despărţirea de 1974 şi întâmpinarea lui 1975 au reunit aceleaşi gînduri şi sentimente ale lucrătorilor ogoarelor: speranţă şi, mai ales, încrederea că, prin muncă harnică, noul an va aduce mai mult belşug în casa fiecăruia, că drumul bunăstării întregului popor va urma — sub înţeleaptă conducere a partidului — cursul ascendent, neabătut pe care îl cunoaşte de atâta vreme ţara. Cu binecunoscutul optimism ce îmbracă asemenea clipe, pe întreg cuprinsul judeţului oamenii satelor s-au aflat alături, în jurul meselor bogate, pentru a se bucura şi sărbători revelionul — Anul nou, cum zic cei mai mulţi — fie într-un cadru organizat, mai larg, fie regăsindu-se pe grupe de familii sau în mijlocul numai alor săi, după cum şi-a înţeles fiecare dorinţa. Mai peste tot, însă, „Pluguşorul“ celor mici, al flăcăilor şi chiar al celor mai vîrstnici, a vestit pe la casele oamenilor apropierea marii clipe şi pentru 1975 gospodarii au fost uraţi după străbună datină. Fruntaşi ai recoltelor bogate — cooperatori, mecanizatori, tehnicieni, ingineri din C.A.P. şi I.A.S.— au ridicat paharele urîndu-şi unul altuia sănătate, belşug şi fericire, cu aceleaşi dorinţi pentru întregul sat, întreaga ţară şi, aşa cum se cuvine şi cum a simţit dintotdeauna şi simte poporul nostru — pentru întreaga omenire. Cooperatorii din Bîciu au petrecut noaptea de an nou la restaurantul sauşcoala din comună, la căminul cultural din satul Nima sau la şcoala din Coasta Mare — unde îngrijitori-mulgători că Ion Moraru, Teodor Bad, brigadierii Sándor Ioan şi Teodor Pop au înălţat paharele cu gîndul la producţii sporite de cereale şi lapte, ca unii ce se vor printre fruntaşii judeţului în continuare. Alţii au preferat tovărăşia rudelor şi a vecinilor, sărbătorind numai între ei, dar cu aceleaşi, frumoase gînduri. O parte din lucrătorii I.A.S. Seuca au petrecut frumoasele ceasuri la cantonul viticol din Băgaci, cei de la C.A.P. Balda la sediul cooperativei, cei din Sărmaşu la restaurant sau la căminul cultural. Indiferent de loc, voia bună şi-a spus peste tot cuvântul. Şi, în inima fiecăruia, urările secretarului general al partidului şi preşedintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au făcut loc unei şi mai mari încrederi pentru felul cum poporul român îşi va continua ferm, în 1975, drumul de făurire a destinului său luminos. I. SUI IU NOROCUL LE-A _,JRts mN pBi;y|A ORA A NOULUI AN