Steaua Roşie, ianuarie 1975 (Anul 27, nr. 1-25)

1975-01-03 / nr. 1

Din prima zi, succese remarcabile u­rmare din pag I. Pentru multe colective de în­treprinderi din judeţul nostru, acolo unde procesele de produc­ţie nu cunosc contenire, activi­tatea a început încă din prima zi a anului 1975. De aceea, rîn­­durile de faţă le dedicăm celor care în faţa instalaţiilor „cu foc continuu"­ au sărbătorit sosirea Anului nou închinîndu-i primele succese de producţie. Din relată­rile primite, din constatările la faţa locului se degajă entuzias­mul şi hotărîrea unanimă a co­muniştilor, a tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru de a nu precupeţi nici un efort pen­tru ca „startul“ producţiei anului 1975 să corespundă sarcinilor sporite pentru acest an. De la Termocentrala din Fîn­­tinele, directorul unităţii, ing. Florea Petra, ţine să comunice succint bilanţul anului 1974: planul de producţie a fost depă­şit cu 80 milioane kWh energie electrică. Acest succes s-a dato­rat reducerii timpilor de repara­ţii, funcţionării continue, fără a­­varii, a instalaţiilor — astfel pu­­tîndu-se asigura o disponibilita­te de putere suplimentară de 14 mW. Colectivul de aici şi-a adus întreaga contribuţie la realizarea, pe ansamblul întreprinderii E­­lectrocentrale Mureş, a unui a­­vans de 220 zile faţă de preve­derile cincinalului. — Ne-am pregătit din timp şi bine pentru 1975 în scopul asigu­rării siguranţei şi continuităţii în funcţionarea agregatelor — ne spune interlocutorul. în con­tinuare, a subliniat semnificaţia a­ faptului că în prima zi a anului, colectivul termocentralei lucra în contul zilei de 8 august 1975. în tura de onoare a revelionu­lui a lucrat schimbul condus de inginerul Petru Zimănyi şi mai­ştrii Alexandru Manole, Gheor­­ghe Petru şi Koncz Andrei. Pe liniile de oţel ale ţării fe­roviarii — detaşament destoinic şi disciplinat al clasei noastre muncitoare — au fost, ca de obi­cei, la datorie. De la Regulatorul de circulaţie Tg.-Mureş — statul major al activităţii lor complexe — aflăm că pe toate sectoarele de circulaţie feroviară — de la Ghimeş la Războieni, de la Lu­duş la Măgheruş, sau pe linia îngustă de la Tg.-Mureş spre Praid, Lechinţa sau Miheş — ac­tivitatea s-a desfăşurat normal din primele ore ale anului 1975, toţi ceferiştii au fost prezenţi la­ocurile de muncă, şi-au îndepli­nit în mod conştiincios datoria. Regularitatea circulaţiei — un­­nul din indicatorii principali — fost asigurată integral, toate trenurile de călători şi marfă cir­culînd fără intirziere, în condi­ţii perfecte de siguranţă. Tot­odată, în tura revelionului, pe raza de activitate a regulatorului s-au încărcat peste 6.300 tone de mărfuri, în condiţiile reducerii substanţiale a timpilor de staţio­nare, manevrare şi tranzitare a vagoanelor. La aceste prime succese ale feroviarilor mureşeni şi-au adus contribuţia toţi lucrătorii din ac­tivităţile de circulaţie, tracţiune, revizie, telecomunicaţii şi linie, în cumpăna dintre 1974 şi 1973 chimiştii din cele două puternice combinate de pe Tîrnava Mică şi Mureş se aflau la datorie, în faţa cuptoarelor de carbid, a mo­dernelor instalaţii de sinteză în care materiile prime se trans­formă, în flux continuu, în pro­duse chimice de înaltă valoare şi de cea mai largă întrebuinţa­re pentru economia naţională. Mai mult ca oricînd, chimiştii din Tîrnăveni şi Tg.-Mureş au ţinut să facă legătura dintre cei doi ani cu roade cit mai bogate ale muncii, pe care, simbolic, o încheiau în 1974, continuînd-o în 1975 cu vigoare sporită şi cu rezultate mai bune şi mai multe. Carbidarii aflaţi la datorie încă din prima zi a noului an, ulti­mul al actualului cincinal, au ţi­nut să înregistreze producţii su­perioare celor planificate. Pri­mele succese din 1975 le-a înre­gistrat schimbul condus de ing. Nicolae Mărgineanu, maiştrii Du­mitru Munteanu şi Aurel Nistor şi şefii de echipă Vasile Horváth, Zevedei Muntean, Ioan Dézsi, ca­re au dat peste plan 15 tone de carbid. Si tura de la instalaţiile de bicromat, condusă de Árpád Szász şi Vasile Băieţan, a produs în plus 1,2 tone de bicromat de sodiu, iar echipa condusă de Ion Fodor şi Olimpiu Florin a reali­zat suplimentar 10 tone de sulfat de aluminiu. Munca continuă cu şi mai mult spor pentru realiza­rea ritmică a planului încă din primele zile ale noului an. Tîrgumureşenii, la fabricile de azotat de amoniu nr. 1 şi 2 au consemnat în bilanţul nopţii de revelion o depăşire de 185 tone azotat de amoniu peste sarcina planificată. Toate turele şi schim­burile au continuat munca cu aceeaşi intensitate şi dăruire, astfel încît schimburile zi­lei de 1 ianuarie şi pînă în dimineaţa de 2 ianuarie 1975 au produs suplimentar 290 tone de azotat de amoniu. După cum am fost informaţi, cea mai im­portantă contribuţie şi-a adus schimbul inginerului Fazakas Iosif, evidenţiindu-se în mod deosebit operatorii chimişti Virgil Nuţă, Mores Árpád şi Cornel Popa. La datorie , ora 15 şi 35 de minute a ul­timei zile din anul 1974. Trenul de persoane 4014 s-a pus în miş­care, ducînd de la Tg.-Mureş spre Braşov sute de călători, oa­meni grăbiţi. Pe majoritatea, noul an îi va găsi în familie, în mijlocul celor dragi. Alţii, în schimb, fără a goli paharele, şi-au sărutat soţiile, copiii şi prietenii cu multe ore înainte de miezul nopţii, noul an găsindu-i departe de casă, la datorie. Me­canicul de locomotivă Mircea Şuteu face acum cel mai lung drum, plecînd în anul 1974 şi înapoindu-se în 1975. La cumpă­na dintre ani se află la datorie şi şeful de tren Avram Muntean. Şi, iată-ne acum în gara Deda. Noul an care se apropie tot mai mult găseşte staţiile C.F.R. ce se înşiruie de la Deda şi pi­na la Ciceu cum nu le-a găsit nici unul din anii care s-au scurs de la construirea liniei fe­rate ce însoţeşte bătrînul Mureş. Au fost încheiate lucrările de e­­lectrificare a liniei, realizîndu-se astfel un important obiectiv pre­văzut pentru acest cincinal. Se apropie miezul nopţii. Din staţia Deda, impiegaţii de miş­care Nicolae Pîrcălab, Ioan Ru­­su şi Ioan Bîndilă dau cale libe­ră ultimului tren din anul 1974. Este marfarul 44106 de pe ruta Tg.-Mureş — Ciceu. Cu ochii la ceas, ceferiştii din Deda urmă­resc momentul cînd arătătoarele se vor suprapune, vestind înche­ierea unui an şi începerea altuia. Tocmai în acest moment, în ga­ră îşi face apariţia acceleratul 427. Lăcătuşii de revizie trec la muncă. La ora zero şi cinci mi­nute, acceleratul se pune în miş­care, fiind primul tren care plea­că de aici în noul an. Şi, rînd pe rînd, impiegaţii de mişcare Va­sile Buta la Bistra Mureşului, Czink Vilmos la Răstoliţa, în­­tîmpinînd trenul şi dîndu-i cale liberă, urează personalului aflat la datorie, drum bun, sănătate şi succese în noul an. Este la da­torie, în staţia Bistra Mureşului, şi ceferistul Florea Matei, ca de atîtea ori în ultimii 18 ani. De data aceasta însă nu la cabină, în funcţia de acar, ci urmăreşte, din staţie, defilarea garniturii. Tradiţionala meserie de acar a dispărut, anul 1974 aducînd în staţiile C.F.R. cuceririle ştiinţei şi tehnicii, centralizarea electro­­dinamică, care a preluat, prin­­tr-o simplă apăsare de buton, o­­peraţiunile de schimbare a ma­­cazelor. P. POPŞOR REVELION ‘75 La un loc, 200 de tineri Ce are caracteristic un „reve­lion al tineretului“? Poate că în­săşi tinereţea cu întregul ei e­­vantai de frumuseţi, bucurii şi împliniri. Şi, dacă unor asemenea calităţi li se adaugă fuioare de lumini multicolore care îşi au izvorul deasupra pomului de iarnă, printre bogăţia ghirlande­lor, imaginea capătă contur mai real. Aşa a fost în noaptea aceea, de cumpănă dintre ani, revelio­nul la Complexul de alimentaţie publică „Grand“ din Tg.-Mureş. O noapte de neuitat, împodobită cu surprize, cu momente vesele, cu tot ce poate oferi mai frumos un local. Erau aproape 200 de tineri şi tinere din diferite în­treprinderi şi instituţii la reve­lionul organizat de Comitetul municipal al U.T.C. Printre ei, inginerul Dan Vaier Cuibuş de la T.M.U.C.B., cu soţia, strunga­rul Diószegi Ioan de la „Prod­­complex“, Ioan Moldovan de la „Azomureş“. Fiecare­­ a ţinut să ne vorbească despre colegii lor de muncă, despre năzuinţele şi planurile lor de viitor. Declara­ţii pline de optimism, gînduri înaripate, planuri entuziaste, întreaga sală părea o lume de basm. Din cînd în cînd, actorii Karp György şi Nagy László presărau cu reuşite momente ve­sele noaptea scăldată în lumini. La fel, interpreţii de muzică populară Tóth Erzsébet şi Ioan Mureşan. De nenumărate ori a fost aplaudată şi formaţia de muzică uşoară „Apollo“ cu solis­tul ei Constantin Cotîrlan, în imediata vecinătate, în res­taurant, acelaşi leagăn al bucu­riilor şi fericirii. Momentele ve­sele alternau cu frumoasele me­lodii interpretate de Vasile Con­­ţiu şi Széllyes Sándor. — După cum vedeţi, întregul nostru personal s-a străduit să ofere oaspeţilor o seară deose­bită — ne declara Iuliu Curtifan, responsabilul complexului. Cei doi bucătari-şefi, Victor Mogoş şi Takács Ladislau, au pregătit vreo 40 de feluri de preparate culinare deosebit de reuşite. Aş evidenţia, printre altele, platoul „Revelion ’75“ şi îngheţata flam­bată în portocale. Bineînţeles, nu lipseşte mielul, purcelul, curcanul şi păstrăvul. Aşadar, o noapte de neuitat, clipe încărcate de semnificaţii, momente emoţionante în sălile de la „Grand Hotel“. Spre dimi­neaţă, cînd ferestrele oraşului sfidau întunericul, petrecerea era încă în toi. Era prima dimineaţă a anului 1975. Bun venit, noule an! P. GIURGIU AM PĂŞIT ÎN NOUL AN... (Urmare din pag. 1) Străzile, pieţele şi magazinele cunosc o mare animaţie. Peste tot oameni grăbiţi, cu sacoşele pline, în prag de nou an, comerţul a realizat vînzări record, fiecare cetăţean vrînd ca, în lunga noap­te de la cumpăna dintre ani, ma­sa să-i fie plină cu cele mai bu­ne mîncăruri şi băuturi. Astfel, într-o singură zi, circa 15.000 de cetăţeni au trecut „pragul“ halei magazinului „Gostat“ din Tg.­­Mureş, aprovizionîndu-se cu pre­parate din carne, legume, fructe, peşte şi alte produse. Lucrăto­rii magazinului, printre care Gu­şat Zoltán, Farkas Ludovic, Petri Petru, Maria Pop, Balo Hajnal, Brenduş Margareta, Bacso Piros­ka, Butuk Ana şi alţii au ţinut şi acum, la sfîrşit de an, să de­monstreze consumatorilor grija ce o acordă cărţii de vizită, pres­tigiului unităţii în care lucrează. La magazinul „Hermes“, de a­­semenea, Maria Sămărghiţan, Teodora Romanţa, Jánosi Viori­ca, Maria Rusu, Floarea Andrei, Ana Oltean şi altele au servit în această zi de patru ori mai mulţi consumatori decît în me­die în alte zile. Aceeaşi afluen­ţă de cumpărători o întîlnim şi la magazinul „Gril bar“ aparţi­­nînd de Avicola, la celelalte ma­gazine „Gostat“ din oraş, la u­­nităţile „Agrocoop“ etc. Pavoazate sărbătoreşte, restau­rantele şi alte unităţi de alimen­taţie publică din oraş îşi aşteap­tă, cu mesele pline, oaspeţii ca­re vor petrece aici la cumpăna dintre ani. Ioan Cîmpean, mai­stru în arta culinară, bucătar la „Mureşul“ îşi va demon­stra şi de data aceasta măestria. Căci, din timp, unităţile de alimentaţie publică au fost aprovizionate cu 1.000 de păstrăvi, 600 kg de crap de apă dulce, din deltă, 600 kg carne de curcan, 300 kg carne de purcel de lapte, icre de crap, icre de Manciuria, 8.000 de sarmale, 10.000 de cozonaci, 18 sortimen­te de vinuri din cele mai renu­mite podgorii ale ţării, şampanie, bere şi alte băuturi. Aşadar, la unităţile de alimen­taţie pu­blică, la casele oamenilor, mesele­­ sînt pline. Cînd acele ceasornicelor se vor întîlni pe cifra 12, toate paharele vor îi pline. Golindu-le, oamenii îşi vor ura multă sănătate şi feri­cire, fiecare vrînd ca noul an să însemne un an al marilor îzbînzi în familie, în­­muncă, în opera măreaţă pentru înflorirea şi pro­păşirea patriei socialiste. BUCURIE IN CASA NOUA în marea majoritate a apar­tamentelor din cartierul Dîmbul Pietros, cel mai nou cartier al municipiului Tg.-Mureș, lumina din ferestre nu s-a stins decît tîrziu, în zorii zilei. Bucuria în­tâlnirii cu anul 1975 era dublată de aceea a petrecerii primului revelion în casă nouă. într-ade­­văr, o bună parte din locuitorii acestui cartier s-au mutat în cursul anului trecut în noile a­­partamente, unii avînd aici o ve­chime doar de cîteva zile şi a­­cest dublu eveniment era sărbă­torit aşa cum se cuvine: cu şam­panie, vin, friptură la cuptor, sarmale, în familia medicului Mircea Baghiu au venit pentru a petre­ce primul revelion în noul apar­tament părinţii săi şi ai soţiei. „Ne simţim foarte bine cu to­ţii, ne-a declarat soţia acestuia, Maria Baghiu, medic pediatru la Clinica de pediatrie, pentru că ne-am putut reuni cu părin­ţii şi cei trei copii ai noştri pen­tru prima dată la noi în casă“. Şi Fodor Ioan, de profesie şo­fer la Fabrica de zahăr, împreu­nă cu soţia sa, Fodor Iolanda şi cei trei copii, János, Laci şi Eva, au ţinut să petreacă revelionul în familie, după cum şi Dănuilă Tarcea, jurisconsult la întreprin­derea viei şi vinului cu soţia Veronica şi fiul Dănilă au petre­cut revelionul în noul aparta­­­ment. ION CIURDARU • STEAUA ROȘIE PAGINA­ 8 PENTRU BELŞUGUL NOULUI AN în atmosfera specifică a satu­lui nostru, cu tradiţionalele fru­moase obiceiuri ce preced şi ur­mează momentului care mar­chează cumpăna dintre ani, des­părţirea de 1974 şi întâmpinarea lui 1975 au reunit aceleaşi gîn­­duri şi sentimente ale lucrăto­rilor ogoarelor: speranţă şi, mai ales, încrederea că, prin muncă harnică, noul an va aduce mai mult belşug în casa fiecăruia, că drumul bunăstării întregului popor va urma — sub înţeleaptă conducere a partidului — cursul ascendent, neabătut pe care îl cunoaşte de atâta vreme ţara. Cu binecunoscutul optimism ce îmbracă asemenea clipe, pe în­treg cuprinsul judeţului oamenii satelor s-au aflat alături, în ju­rul meselor bogate, pentru a se bucura şi sărbători revelionul — Anul nou, cum zic cei mai mulţi — fie într-un cadru orga­nizat, mai larg, fie regăsindu-se pe grupe de familii sau în mij­locul numai alor săi, după cum şi-a înţeles fiecare dorinţa. Mai peste tot, însă, „Pluguşo­­rul“ celor mici, al flăcăilor şi chiar al celor mai vîrstnici, a vestit pe la casele oamenilor a­­propierea marii clipe şi pentru 1975 gospodarii au fost uraţi du­pă străbună datină. Fruntaşi ai recoltelor bogate — cooperatori, mecanizatori, tehni­cieni, ingineri din C.A.P. şi I.A.S.­­— au ridicat paharele urîndu-şi unul altuia sănătate, belşug şi fericire, cu aceleaşi dorinţi pen­tru întregul sat, întreaga ţară şi, aşa cum se cuvine şi cum a sim­ţit dintotdeauna şi simte poporul nostru — pentru întreaga ome­nire. Cooperatorii din Bîciu au pe­trecut noaptea de an nou la res­taurantul sau­­şcoala din comu­nă, la căminul cultural din sa­tul Nima sau la şcoala din Coas­ta Mare — unde îngrijitori-mul­­gători că Ion Moraru, Teodor Bad, brigadierii Sándor Ioan şi Teodor Pop au înălţat paharele cu gîndul la producţii sporite de cereale şi lapte, ca unii ce se vor printre fruntaşii judeţului în continuare. Alţii au preferat to­vărăşia rudelor şi a vecinilor, sărbătorind numai între ei, dar cu aceleaşi, frumoase gînduri. O parte din lucrătorii I.A.S. Seuca au petrecut frumoasele ceasuri la cantonul viticol din Băgaci, cei de la C.A.P. Balda la sediul cooperativei, cei din Sărmaşu la restaurant sau la că­minul cultural. Indiferent de loc, voia bună şi-a spus peste tot cuvântul. Şi, în inima fiecăruia, urările secretarului general al partidului şi preşedintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au făcut loc unei şi mai mari încrederi pen­tru felul cum poporul român îşi va continua ferm, în 1975, dru­mul de făurire a destinului său luminos. I. SUI IU NOROCUL LE-A _,JRts mN pBi;y|A ORA A NOULUI AN

Next