Steaua Roşie, mai 1975 (Anul 27, nr. 102-126)
1975-05-01 / nr. 102
Acolo unde se rotesc cocoşii de munte » — Brigada pe care o conduc, compusă din 40 de oameni, munceşte în cel mai îndepărtat punct al sectorului — ne spunea Ştefan Catrinoiu, şeful brigăzii din parchetul „Neagoiul“. Aici unde ne aflăm noi, la 1.437 m altitudine, se roteşte cocoşul de munte, care de fapt stăpîneşte înălţimile Călimanului şi întinsele păduri de răşinoase. Am făcut aceste precizări pentru a se înţelege mai bine condiţiile în care muncesc forestierii din brigada pe care o conduc, unde şi în luna aprilie am avut zăpadă de pînă la 4 metri grosime şi deasupra căreia nu au încetat nici un moment să funcţioneze cele două funiculare cu ajutorul cărora aducem la rampele de sortare şi încărcare trunchiurile de conifere în catarge. Despre oamenii cu care muncesc pot să spun numai cuvinte de laudă, că au înfruntat cu multă bărbăţie şi hotărîre intemperiile vremii nespus de capricioasă în acest an, că în trimestrul I au realizat şi depăşit planul de producţie, iar din cei 2.000 mc masă lemnoasă prevăzută a se exploata în trimestrul II, s-au realizat deja 750 mc în luna aprilie şi că am lichidat doborîturile de vînt din parchetul nostru, ajutînd în acest sens şi alte parchete aparţinătoare Sectorului de exploatare din Lunca Bradului, din care facem şi noi parte, pentru a cinsti ziua de 1 Mai aşa cum se cuvine. — Ninsorile şi ploile din luna aprilie ne au încurcat mult socotelile — ne mărturisea comunistul Ion Mălureanu, şeful brigăzii din parchetul „Fîntînel“. Zile şi săptămîni, nici cu caii nu am putut trage spre rampe trunchiurile doborîte, însă, noi nu ne-am dat bătuţi, am învins capriciile vremii pentru a trimite jos, la sector, cantităţile stabilite de lemn de celuloză pentru export, din care nouă ne revine 60 la sută din planul sectorului. O altă preocupare a noastră e aceea de a valorifica complet masa lemnoasă în așa fel ca în parchet să rămînă nefolosită numai frunza copacilor. Crăcile le legăm în snopi, celelalte resturi le facem retorte pe care, cu ajutorul bocşelor metalice, le transformăm în mangal, pentru care am înfiinţat alte 10 vetre de ardere. Rentabilitatea şi eficienţa muncii brigăzii are suportul în pregătirea profesională a oamenilor, în legătura lor sufletească de 5—10 ani de activitate împreună. In acest sens i-aş enumera pe încărcătorul loan Szász şi drujbistul Alexandru Fercolea, care sunt exemplu în hărnicie şi în mobilizarea colegilor la muncă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în cinstea zilei celor ce muncesc. Cuvinte şi fapte asemănătoare am reţinut şi din dialogul purtat cu comunistul Gheorghe Didiei, şeful brigăzii din parchetul „Izăreţ“ care, de asemenea, a reuşit să scoată din parchet, cu sprijinul tractoristului Vilmos György, întreaga cantitate de masă lemnoasă doborîtă de vînt. Rîndurile de faţă redau cîteva fapte din dîrza şi pasionanta întrecere socialistă a forestierilor din parchetele Sectorului de exploatare din Lunca Bradului care cinstesc ziua de 1 Mai cu depăşirea planului şi angajamentelor asumate pe acest an. IOAN HUSAR SATISFACŢIE (Urmare din pag. 1) despre mîndrie. Mîndria şi ambiţia lui Nicolae Cuculeanu, Csiki Eleonora, Teodor Pop, Ioan Blaj, Imreh Moise, Sofia Ungur, Tövissi Emeric, Székely Alexandru de-a face locurile mai frumoase. Botos Alexandru, secretar al comitetului comunal de partid şi primar, foloseşte des în discuţie cuvintele urbanizare şi perspectivă. Mai rotund exprimat — perspectiva urbanizării! Eşti convins că foloseşti propoziţii şi fraze stereotipe. Eşti obligat, e nevoie chiar. Mai ales cină pe faptele noastre de zi cu zi, pe micile şi marile noastre satisfacţii am gravat numele hărniciei. In acest an, valoarea muncilor voluntar-patriotice va atinge 2.148.000 de lei, vor fi reparate străzi şi trotuare pe 110.000 mp, construite 10.000 mp străzi noi, amenajate terenurile de joacă pentru copii, introdusă apa potabilă la circumscripţia sanitară din Cristeşti. Şi, deşi n-au trecut decât 4 luni, la Cristeşti şi Vălureni toate străzile au fost complet pietruite (800.000 lei valoare.), executate lucrări de întreţinere a parcurilor şi zone- lor verzi pe 10 ha, a fost plantat gard viu pe 2 km, înfiinţat un club al tineretului la Vălureni. în gestul şi cuvintele prima- rului am intîlnit convingerea că dacă s-a obţinut ceea ce s-a obţinut, aceasta se datoreşte faptului că aici nimic nu se ia în glumă. Argumente? „Vă aducem cu duiumul!“. Intr-o comună cu 5.500 de locuitori, din care aproximativ 2.500 lucrători în diferite întreprinderi, nu-ţi poate scăpa expresia „Satul s-a racordat la comodităţile vieţii". Nu are pretenţia că-i aparţine, n-a spus el primul acest lucru. Altfel exprimat, primarul ne vorbeşte de acea condiţie a noului, aici, unde mutaţiile produse în viaţa locuitorilor sunt mai pregnante decit în alte sate sau comune. Ne vorbeşte despre mobilitatea socială, amintindu-ne printre amănunte, că în comună sunt 50 de autoturisme, iar in ultimii ani au fost ridicate peste 450 de case noi. E ceva firesc: condiţia şi şocul noului! Pentru că realităţile localităţilor rurale de azi nu se mai încadrează în clişeele şi imaginile despre satul amintirilor noastre. Nu trebuie să cauţi o problemă anume la Cristeşti, pentru a te izbi de „comportamentul modern“ al oamenilor. A fi altfel, ne spunea bătrînul Lazăr Suciu I, ar fi ca şi cum primăvara ar trece fără să trezească culorile. Străbatem comuna. Privim panglica întinsă de asfalt, cuprinsă intre plopii asemănători unor braţe protectoare. Este ora cînd cristeştenii se întorc de la lucru. Lume multă. Sînt aceiaşi oameni care peste o oră vor lua sapa sau lopata pentru a sădi flori, să lucreze în cooperativă, pentru a mai incrusta un semn al hărniciei lor pe frumuseţea comunei. Am desprins încrederea în viitorul acestei ţări, a pămîntului românesc. Gînd odihnit pe petale de flori, în legănarea şi chemarea abia murmurată a versului macedonskian: „Veniţi, privighetoarea cintă şi liliacul a-nflorit!“. „Metalotehnica“ Tg.-Mureş — numită simbolic, pe bună dreptate, „mecanicul-şef“ al industriei uşoare — livrează diferite tipuri de maşini, utilaje şi piese de schimb pentru un număr de 250 beneficiari din domeniul de prelucrare a mătăsii, lînii, inului, bumbacului, cînepii, pieilor şi blănurilor. Fără exagerare, se poate afirma că dacă întreprinderile de confecţii şi ţesătoriile îşi desfăşoară normal activitatea, aceasta se datorează şi unităţii constructoare de maşini din Tg.Mureş. De asemenea, contribuţia întreprinderii este remarcabilă şi în producţia de piese de schimb. După cum ne spune inginerul Aurel Matei, şeful biroului plan, din 1971 şi pînă în prezent, valoarea pieselor de schimb livrate peste plan unităţilor din industria textilă şi confecţiilor se ridică la 23,3 milioane de lei. Dar poate că cel mai important este faptul că prin maşinile şi piesele de schimb realizate aici se economiseşte un important volum de valută. Şi, în sfîrşit, ce poate reflecta mai bine creşterea, dezvoltarea şi modernizarea fabricii decit faptul că în ultimul deceniu numărul ţărilor în care exportă maşini se ridică la 17, dintre care amintim Anglia, R.F. Germania, Austria, Egipt, Iordania, Siria, R.P. Mongolă. Recent, am informat cititorii noştri despre un succes remarcabil al colectivului: îndeplinirea înainte de termen a actualului cincinal. Zilele trecute directorul întreprinderii, tovarăşul Adalbert Kiss, ne-a spus că sporul de producţie realizat pînă în prezent peste prevederile cincinalului se ridică la 10 milioane lei. în continuare, interlocutorul a subliniat că la Tîrgul internaţional Bucureşti, care se va deschide la 11 mai, întreprinderea va fi prezentă cu 9 tipuri de maşini şi utilaje textileO certă posibilitate de lărgire a relaţiilor comerciale, o cerinţă vitală pentru o unitate ca „Metalotehnica“. L. AJTAY (Continuare in pag. a 4-a) Prestigiul unui tînăr colectiv O nouă hală de lucru la Electromureș Comoara din Lechinţa Ferma din Lechinţa a I.A.S. Iernut face parte din unităţile reprezentative, prin aportul pe care-l aduce, menite să asigure o tot mai abundentă şi diversificată aprovizionare a populaţiei, aşa cum prevăd documentele de partid, şi în care laptele, departe de a fi unicul sau principalul aliment de subzistenţă, rămîne o necesitate zilnică, iar animalul care-i produce o adevărată comoară, a cărei întreţinere reclamă o înaltă exigenţă. Este ceea ce se poate afirma despre colectivul fermei. In frunte cu ing. Valentin Catarig, medicul veterinar Nicodim Tegla, tehnicianul Ilie Şanta — oamenii asigură cea mai bună îngrijire efectivului de 300 vaci cu lapte şi 350 capete tineret taurin, în 1974 planul a fost depăşit cu 200 1 pe vacă furajată. In primul trimestru din acest an s-au obţinut 960 1 pe vacă faţă de 830 1 plan, livrările în această perioadă fiind depăşite cu 300 hl. Luna aprilie consemnează 13 1 în medie pe zi de vacă şi se tinde spre 14—14,5 1 la începutul lui mai. Aşa cum îşi exprima convingerea şeful fermei, planul anual de 4.300 t pe vacă va putea fi realizat şi depăşit. Condiţia: folosirea chibzuită a bazei materiale, aprovizionarea ritmică cu furaje, o reţetă echilibrată. Am reţinut un fapt semnificativ: pe total zootehnie cîştigul mediu al îngrijitorilor se cifrează la 2.000 lei lunar. Cu cele mai bune realizări se situează Vasile Henteş, Gheorghe Mailat şi Ioan Roman care are fiecare în primire un lot de 18—21 vaci. Primul amintit are exemplarele cu cea mai mare producţie: nr. 0026, născută în 1970, a dat peste 40 lapte zilnic în primele trei luni ale anului, în 1974 a realizat 7.181, iar în anul curent se scontează că va realiza 10—11 mii litri. Şi asemenea vaci, denumite „recordmene“, sunt multe. Libere în boxe, cu hrană la discreţie, bine îngrijite — iată că ele produc, putem spune, cantităţi uriaşe de lapte, cu un procent de grăsime de peste 3,50 la sută. Ferma se modernizează continuu. A intrat recent în funcţiune o utilă bucătărie furajeră automată, se betonează întreaga curte pentru a putea fi tasate silozurile, se introduc instalaţii de muls pe conductă, se pune la punct maternitatea cu boxe individuale pentru viţei. Despre munca oamenilor de aici se pot scrie multe. Ne-am convins de hărnicia lor, de planurile de viitor. Fruntaşă în judeţ, fără să fi atins însă parametrii maximi posibili, ferma din Lechinţa se prezintă ca o unitate puternică, iar „comoara“ dată inimosului colectiv în păstrare se vede că a intrat pe mîini bune. IOAN SUCIU Cantităţi sporite de legume Din noua seră a judeţului, al cărei acoperiş de sticlă se întinde pe o suprafaţă de 10 ha, se livrează tot mai multe legume din prima recoltă. După ce s-au produs în afara prevederilor de plan zeci de mii de legături de verdeţuri (ceapă, salată, ridichi, pătrunjel, mărar etc.), prin folosirea raţională a tuturor spaţiilor din sere, tomatele şi castraveţii au ajuns în stadiul de livrare. Primele cantităţi de 28 tone de castraveţi şi 7 tone de roşii au fost deja desfăcute în magazinele de specialitate ale judeţului. Dacă în primele zile se livra, de două ori pe săptămînă, cite 8 tone de castraveţi şi 7 tone de roşii, pe măsură ce cultura de roşii (ce se întinde pe 9 ha) va intra din plin în producţie, se vor putea livra, tot la două zile, cite 1—1,5 vagoane de tomate. Prin măsurile ce s-au luat de către colectivul de muncă de aici, în zilele de 1-4 mai vor fi recoltate şi livrate cantităţi sporite faţă de graficele stabilite. Odată cu recoltarea şi livrarea legumelor, în seră se desfăşoară cu intensitate lucrările la zi, ca: prăşitul, cîrnitul, combaterea dăunătorilor şi altele. Aceste lucrări, cit şi dirijarea atentă a căldurii, aerisirii şi udărilor, asigură chiar de la început obţinerea unei producţii bune de legume. • STEAUA ROȘIE PAGINA 3 FAPTELE -etalon al conştiinţei _» comunistului Despre comunistul Eugen Someşan, unul dintre lăcătuşii cu înaltă calificare de la I.M. „Republica“ din Reghin, se pot scrie multe lucruri frumoase. Este unul dintre veteranii întreprinderii, omul care, ca mulţi alţii de vîrsta lui, a pus şi pune mult suflet şi străduinţă pentru progresul necontenit al întregii colectivităţi în care lucrează de decenii. De foarte mulţi ani conduce o formaţie de muncă alcătuită din oameni care şi-au însuşit meseria sub îndrumarea şi cu sprijinul lui E. Someşan. De peste 10 ani, comunistul Someşan este secretarul organizaţiei de partid de la secţia mecanică I. — Ce le cereţi oamenilor din formaţia de muncă pe care o conduceţi? — l-am întrebat. — La această întrebare, evident, se pot da multe răspunsuri, pentru că, cred eu — şi viaţa şi practica ne-o demonstrează — a lucra cu oamenii, a şti să le stimulezi pasiunea, iniţiativa şi experienţa pe de o parte, iar pe de altă parte a şti să-i convingi că rutina, neglijenţa, nepăsarea, o pregătire tehnică şi profesională necorespunzătoare sunt în dauna lor şi a colectivităţii, nu-i un lucru deosebit de greu, dar nici atît de uşor, dacă se au în vedere exigenţele de azi şi de mîine impuse de producţie, de tehnologia cu care o realizăm. Din cele spuse pînă acum cred că se desprinde clar ce le cer oamenilor cu care lucrez: pasiune şi autoexigenţă profesională, răspundere în tot ceea ce au de făcut zilnic la locurile lor de muncă. Dar trebuie menţionat un lucru: ceea ce cer eu oamenilor îmi cer şi ei mie, adică să-i conving prin fapte de muncă şi de viaţă exemplare. In felul acesta, noi, comuniştii, mai bine zis toţi muncitorii şi tehnicienii cu multă experienţă în producţie am cultivat şi dezvoltăm un climat de muncă sănătos, care a avut şi are un rol determinant în tot ce a realizat colectivul nostru în ultimii ani. — Secţia în care lucraţi, pentru realizările obţinute în anul 1974, a obţinut titlul de fruntaşă pe întreprindere. Evident că în tot ce s-a întreprins, organizaţia de partid a avut un rol decisiv. .. — Acest rol s-a afirmat şi se afirmă pe multiple planuri. Mă refer la o singură latură a muncii politice şi anume aceea a cultivării gîndirii economice a muncitorilor, a spiritului lor de buni gospodari. In această direcţie, comuniştii din secţia mecanică au înţeles că a-şi depăşi sarcinile de producţie şi la un nivel calitativ superior, a economisi materii prime şi materiale, combustibil şi energie electrică, a fi exemple în respectarea ordinii şi disciplinei — toate acestea sunt cu adevărat argumente convingătoare și mobilizatoare ale întregului colectiv pentru înfăptuirea angajamentului nostru patriotic — cincinalul înainte de termen. 13. CROITORU