Steaua Roşie, iunie 1976 (Anul 28, nr. 128-153)

1976-06-29 / nr. 152

Convorbiri fructuoase la încheierea anului de învăţămînt politico-ideologic Convorbirile finale în învăţă­­mîntul de partid care au avut loc pînă în prezent, discuţiile cu propagandiştii şi cu un nu­măr mare de cursanţi dovedesc justeţea orientării spre un învă­­ţămînt de perspectivă, care so­licită o răspundere sporită din partea organelor de partid în conducerea învăţămîntului poli­tico-ideologic, precum şi a cursanţilor pentru însuşirea şi aprofundarea tezelor, aprecieri­lor şi orientărilor partidului nostru. O primă remarcă pe care o fa­cem în legătură cu activitatea de închidere este ancorarea ex­punerilor şi dezbaterilor în rea­litate, în miezul problemelor cu care se confruntă colectivele de muncă din întreprinderile şi in­stituţiile noastre. In cursurile de informare pri­vind problemele actuale ale po­liticii interne şi internaţionale a partidului şi statului nostru, de la I.F.E.T., ILEFOR, I.P.M. Sport, I.T.A. au fost prezentate şi explicate documentele Congre­sului educaţiei politice şi al cul­turii socialiste, obiectivele fun­damentale pentru ridicarea la un nivel superior a întregii ac­tivităţi consacrate formării omu­lui multilateral dezvoltat, pre­cum şi sarcinile ce revin organi­zaţiilor de partid, de masă şi ob­şteşti în educarea politică, co­munistă a oamenilor muncii. La cursurile de studiere a Sta­tutului P.C.R., a principiilor şi metodelor muncii de partid, de la I.M. „Republica“ şi I.U.P.S. (propagandişti Moraru Alexan­­dru, respectiv Barra Ernest) cursanţii au relevat creşterea ro­lului conducător al partidului în etapa actuală a dezvoltării so­cietăţii noastre, au fost abordate şi aprofundate o serie de aspecte privind conducerea de către or­ganizaţiile de partid din interio­rul colectivelor de muncă a în­tregii activităţi economico-socia­­le, integrarea partidului în via­ţa socială. S-au subliniat în mod deosebit sporirea rolului acţiu­nii conştiente a comuniştilor, a creşterii gradului de participare a membrilor de partid la viaţa internă de organizaţie, precum şi justeţea procesului de împle­tire, în etapa actuală şi în per­spectivă, a activităţii partidului cu a statului, cu a organizaţiilor de masă şi obşteşti, a diferitelor organisme sociale, în cursurile de politică econo­mică internă şi internaţională a P.C.R., s-au dezbătut, în majori­tatea cazurilor, sarcinile ce re­vin întreprinderilor din docu­mentele Consfătuirii care a avut loc recent la Comitetul Central al partidului. La I.U.P.S., de e­­xemplu, în secţia a IlI-a (propa­gandist Tira Grigore), dezbătîn­­du-se problema de mai sus, au fost abordate cu precădere sar­cinile ce revin colectivelor de muncă în domeniul reducerii cheltuielilor materiale, creşterea productivităţii muncii prin or­ganizarea mai bună a producţiei, a locurilor de muncă, reducerea personalului neproductiv, pre­cum şi reducerea importului prin înlocuirea pieselor şi utilajelor importate cu produse proprii. Dezbateri active au loc şi în cursurile de studiere a principa­lelor momente din istoria patriei, a partidului, a mişcării democra­tice şi revoluţionare din ţara noastră. La cursurile de istorie de la şcoli, din alte instituţii au fost abordate cu înalt sentiment patriotic diferite aspecte ale con­tinuităţii poporului român pe pămîntul românesc, formarea conştiinţei unităţii de neam, ma­nifestarea acesteia în întreaga istorie a poporului român, în toate provinciile româneşti. In cursul de la Şcoala generală nr. 5 dezbaterile au fost însoţite de argumente rezultate din cele mai noi cercetări arheologice şi documente istorice, precum şi de diafilme realizate recent. SZABÓ­ MIHAI directorul Cabinetului orășenesc de partid Reghin NOTE O ANOMALIE ŞI O... CONDICĂ Vrei să bei o bere la berăria „Tuşnad“? Musai să cumperi şi un corn! Ai, n-ai poftă, ia şi un corn vechi. Este clar. Unii cumpărători — cum s-a întîmplat şi în ziua de 23 iunie —, refuză să cumpere cornul de care nu au nevoie, uneori, necomestibil. Renunţă la bere şi pleacă. Deci, un consu­mator în minus şi nu trebuie să fii comerciant să te convingi că-i o primă pierdere. Apoi, pierde şi omul de la tejghea, contravenind unei legi precise şi clare a comerţului, nepermis a fi interpretate de fiecare dună cum îi e voia. Se aduc fragile scuze şi anumite raţiuni econo­mice. „Tovarăşe, avem şi noi un plan. Asta-i retribuţia noastră!“, se văicărea o gestionară. De a­­cord! Numai că (lăsînd la o par­te treaba asta cu retribuţia), re­­curgînd la soluţiile cele mai co­mode şi mai rentabile nouă, co­mercianţii, în totală neconcor­danţă cu interesele consumato­rului, nu se rezolvă problema. V-am întreba cîte preparate de mîncare, dacă aveţi ambiţia să invitaţi pe consumatori să guste ceva, asiguraţi zilnic? Ce nou­tăţi ne puteţi oferi? In ziua cu pricina erau cornuri, gogoşi, nişte mici, peşte, şniţel şi ia­răşi ... saleuri. Şi, „dacă vreţi“, universala fasole cu cîrnaţi. Nu ştim cum vreţi să faceţi vînzare şi să realizaţi planul?! Numai cu cornuri, nu! Nu mai lipseşte oare nimic? Şi încă o „specialitate a ca­sei“: refuzul calculat al condi­cii de sugestii şi reclamaţii. Gheorghe Frîncean, strada Re­­metea nr. 14, dorind să consem­neze neregula, a fost întîmpinat de către vînzătoarea Silvia But­nar cu următoarea replică: „Con­dică vreţi? Este închisă la dom­­nu’ şef!“ Adică, la tovarăşul gestionar Szabó Alexandru! Ciu­dat. A doua zi aveam să aflăm că refuzata condică se afla, unde­va, la îndemînă. L. DARIU „ZILELE MUZICALE TÎRGUMUREŞENE" TREI CONCERTE Festivalul se apropie de sfîr­­şit, însă varietatea şi intensita­tea manifestărilor menţin treaz interesul publicului, care, seară de seară, sau chiar de două ori pe zi, se arată dornic să asculte muzică bună. Zilele de simbătă şi duminică au fost edificatoare în acest sens. Simbătă seara, o sală arhipli­nă a urmărit ceea ce constituie de fiecare dată un mare punct de atracţie al festivalului — con­certul orchestrei simfonice a Fi­larmonicii de stat din Cluj-Napo­­ca, dirijată de Emil Simon şi avîndu-l ca solist pe Ştefan Ruha. Filarmonica clujeană nu nu­mai că nu s-a dezminţit, dar versiunile pe care le-a oferit u­­nor lucrări de mare circulaţie din repertoriul românesc şi uni­versal fac să evidenţieze preg­nant creşterea calitativă a inter­pretării, a maturităţii sale. Di­rijorul Emil Simon are în mina sa pricepută şi autoritară un co­lectiv ce reuneşte certe indivi­dualităţi, pe care le valorifică în momentele solistice, ca în Rap­sodia întîi de George Enescu, sau în poemul simfonic Till Eulen­spiegel de Richard Strauss. Pagi­nile colective, de tutu­, pun şi ele în valoare nobleţea şi generozi­tatea corzilor, strălucirea şi vi­goarea alămurilor şi percuţiei, gingăşia şi subtilitatea lemnelor. Ştefan Ruha a venit cu con­certul de Brahms, una dintre pa­ginile care-i vin cel mai bine, e­­talîndu-şi încă o dată impresio­­nanta-i virtuozitate. In ansam­blul său, concertul clujenilor a fost un concert etalon, un mo­del pentru oricare orchestră sim­fonică. ★ Duminică dimineaţa, în Sala oglinzilor, a avut loc concertul celei de-a treia orchestre de ca­meră prezente în festival, „Ca­­pella Arcis Varșoviensis“, dirija­tă de Marek Sewen. Deși, nu e comparabilă cu cele mai bune orchestre de acest gen, orchestra poloneză are frumoase resurse interpretative, poate nu îndea­juns fructificate. Repertoriul său cuprinde lucrări din literatura preclasică — Fiocco, Vivaldi, Händel, Haczewski — și din cea modernă — Şostakovici. Apreciem ca atare gestul fru­mos al dirijorului Marek Seven de a aranja pentru orchestră o sîrbă românească şi de a o oferi ca supliment. ★ Aşteptat cu o îndreptăţită ne­răbdare, recitalul cîntăreţei ita­liene de origine nord-americană Maya Randolph, şi-a justificat prezenţa în programul festivalu­lui mai ales prin originalitate. Cintăreaţa se acompaniază la lăută, teorbă — vechi instrumen­te cu coarde ciupite, ieşite din ti­zul curent — şi la chitară. Pro­gramul său este foarte variat, de la mici piese vocale din renaşterea italiană şi engleză, pînă la cînte­­ce protestatare americane con­­temiporane. Impresionează, la a­­ceastă cîntăreaţă, adaptabilitatea la fiecare stil, vocea pură şi na­turală, deşi se observă o bună şcoală de cînt. BUJOR DANŞOREAN Praştie la timp înseamnă belşug de recoltă la toamnă! Pînă la începerea secerişului la orz a mai rămas o perioadă scurtă, fapt pentru care trebuie făcut totul pentru a încheia lu­crările de întreţinere a culturi­lor. De fapt, în unele coopera­tive agricole printre care Ro­şiori şi Archita, unde munca a fost bine organizată, praşila a II-a manuală la porumb a fost încheiată. Cu aceeaşi lucrare pe terminate sunt şi alte coopera­tive agricole: Sînpetru, Dîmbu, Nazna, Corneşti-Tîrnavă, Troiţa, Logig şi altele. Este demn de re­marcat felul cum muncesc coope­ratorii din Şincai care au efec­tuat praşila a II-a la porumb pe 400 ha, Cucerdea pe 500 ha, Po­­gâceaua pe 450 ha din 570 ha cîte au în cultură. Cu tot timpul înaintat, praşila a II-a continuă să fie mult ră­masă în urmă la C.A.P. Viişoara, Idiciu şi în altele. Această stare influenţează şi realizările la ni­vel de judeţ. Pînă la 28 iunie praşila I la porumb a fost efec­tuată în proporţie de 93 la sută, a II-a pe 56 la sută. Pe o supra­faţă de aproape 11.000 ha in C.A.P. s-a efectuat mecanic şi praşila a IlI-a. Dacă la porumb m­ai este mult de lucru, pe 3.620 ha încă nu s-a încheiat praşila I manuală, în schimb la sfecla de zahăr se lu­crează intens la praşila a IV-a care s-a făcut pe 6.010 ha , a­­dică pe 40 la sută din suprafaţă. Desigur, în prezent lucrările din cîmp sunt complexe. Coope­ratorii şi mecanizatorii sunt deo­sebit de solicitaţi. Acum, după încheierea cursurilor şcolare, forţa de muncă şi-a îmbunătăţit structura. Elevii, alături de pă­rinţii lor, cît şi organizat în practica şcolară, prin participa­rea la lucrările cîmpului aduc un spor substanţial la impulsio­narea acţiunilor de sezon. Cît privesc celelalte lucrări, mai ales recoltarea furajelor, timpul bun de lucru trebuie fo­losit din plin, pentru a depozita cantităţi cît mai mari de nutre­ţuri pentru perioada de stabula­­ţie. Cositul trifoiului este efec­tuat în proporţie de 96 la sută. De cîteva zile în I.A.S. şi C.A.P. s-a trecut şi la coasa a II-a şi la lucernă. Mult este de lucru cu recoltarea fîneţelor naturale. In ansamblu, pe judeţ, potrivit datelor deţinute de Direcţia a­­gricolă, pînă la 28 iunie, recol­tarea fîneţelor naturale s-a fă­cut în proporţie de 47 la sută. Prin urmare, pînă la punerea la adăpost a fînurilor, cositul mecanic şi manual mai trebuie efectuat pe încă 22.500 de ha. Revenind la stadiul lucrărilor de întreţinere, cu toate că în an­samblu culturile sunt frumoase, nu trebuie uitat că numai prin executarea la timp, operativ şi de cîte ori este nevoie a praşile­­lor se va asigura un belşug de recoltă de porumb, sfeclă, car­tofi etc. la toamnă. Totodată, acolo unde există condiţii se simte nevoia de a se trece şi la irigarea culturilor. REMUS CÂMPEAN Recoltarea furajelor la C.A.P. Sînpaul CIREŞE Printre fructele de sezon ce se valorifică în aceste zile prin ma­gazinele de specialitate se numă­ră şi cireşele. Pînă ieri, din livezile I.A.S. Zagăr, Batoş, Reghin şi din alte­le au fost livrate magazinelor Gostat şi C.L.F. peste 20 tone de cireşe. SECVENŢE ...IN CARTIERUL „MUREŞENI II“ Cartierul „Mureşeni II“. Evi­dent, ca pretutindeni, unde hăr­nicia îşi lasă amprenta, şi aici mina şi strădania bunilor gospo­dari sunt reliefate de atîtea lu­cruri bune umbrite uneori şi de unele nereuşite... • Au fost plantaţi aici peste 5.400 de trandafiri. Majoritatea au înflorit deja. Aşadar, o pri­mă răsplată, încununînd efortu­rile depuse pentru frumuseţe. • Pentru copiii cartierului au fost amenajate trei locuri de joacă, montate patru mese de tenis de masă. Lăudabilă iniţiativă! In­să, cam puţine şi cam prea mici pentru un cartier aşa de mare. • Cu cîtva timp în urmă a în­ceput amenajarea suprafeţei de teren dintre Şcoala generală nr. 1 şi căminele pentru nefamilişti, în ideea de a fi destinată unor viitoare terenuri de handbal, vo­lei, baschet. S-a hotărît, de co­mun acord, ca întreprinderea „Prodcomplex“ să participe cu utilajele, iar părinţii cu forţa de muncă. Acţiunea a fost declan­şată într-un entuziasm unanim. Apoi, totul a fost lăsat baltă. De vreo două săptămîni nu a mai fost mişcată nici măcar o pietricică. • Remarcăm nume­roşii copaci ornamentali, verdea­ţa, brazii, boitele cu trandafiri din jurul blocurilor 181-R. P. O. I... şi aşa mai departe, urmînd aproape toate literele alfabetu­lui. • O notă în plus pentru a­­menajările din jurul blocului 181-1. Nici nu s-ar putea altfel; aici locuieşte şi împuternicitul asociaţiei, tovarăşul Székely Jó­zsef. Așadar, o dovadă elocventă a exemplului personal! • In­ spatele blocurilor 181-P și N, exis­tă o alunecare de teren. Pentru executarea lucrărilor de taluzare fiind nevoie de un deviz, s-a fă­cut o comandă la I.P.J. Au ur­mat măsurători, calcule. La 10 mai 1976 devizul a fost termi­nat. I.J.G.C.L. nici azi nu l-a ri­dicat. • In noiembrie 1975 și în martie 1976 s-a procedat la sistarea încălzirii la apartamen­tele locatarilor Székely Francisc, str. Gheorghe Doja nr.­­ 181-1, scara B, ap. 2 și Nagy Francisc, nr. 181-H, ap. 4, pentru neplata cheltuielilor consumurilor comu­ne. Au rupt sigiliile şi... „ce ne pasă nouă?!“ încă o preciza­re: Székely Francisc şi Nagy Francisc datorează asociaţiei .,nişte“ restanţe, totalizînd 6.300 lei şi, respectiv, 4.008 lei. Plus majorările! • Transcriem de pe lista răilor platnici, afișată la vedere, în punctul cel mai cir­culat de la magazinul „Record“, cîteva nume: Orbán Ioan, str. Gheorghe Doja nr. 179-G, ap. 24 (2.047 lei); Csiki Iosif, nr. 181-N, ap. 7 (1.491 lei); Lukács Mihály Susana, nr. 181-R, ap. 23 (1.287 lei). In total, 91 de persoane, ale căror restanţe însumează 61.722 lei, plus 21.102 lei majorările. • A început „modernizarea“ ca­­zanelor de la centrala termică a asociației. Din păcate, două a­­parate contracurent, depozitate sub cerul liber, lingă sala caza­­nelor și în calea copiilor, stau aici încă de prin februarie. „Lip­sesc vanele“, ne mărturisea fo­chistul Veres Dezideriu. Cînd vor veni oare? • O parte din cărămizile zidului de la rampa de depozitare a gunoaielor sunt luate de copii și folosite drept... plase la masa de tenis. Altă idee nu se găsește? • Gardul viu plantat de locatarii cartierului se întinde azi pe o lungime de peste 3.500 m. • Datorită unei defecţiuni care a avut loc în ur­mă cu un an şi jumătate la una din conducte, la etajele II, III şi IV ale blocului 181­E, sîmbăta şi duminica apa rece devine „o problemă“. La creşa nr. 3, situa­tă în apropiere, e şi mai rău. Pe ambele conducte curge nu­mai apă fierbinte! • Se acuză lipsa containerelor necesare de­pozitării gunoaielor. Cele vechi sunt ciuruite și fără fund. Oame­nii ar cumpăra altele noi, însă nu găsesc. Am punctat mai mult „proble­mele“ oamenilor, omițînd o se­rie de realizări evidente ale gospodarilor de aici. Rămînem însă la ideea că pentru a-ţi face o părere completă despre cartie­rul „Mureşeni II“, trebuie, neapă­rat, să-l vezi. E o plăcută sur­priză! lazAr­lAdar­u

Next