Steaua Roşie, iunie 1976 (Anul 28, nr. 128-153)
1976-06-29 / nr. 152
Convorbiri fructuoase la încheierea anului de învăţămînt politico-ideologic Convorbirile finale în învăţămîntul de partid care au avut loc pînă în prezent, discuţiile cu propagandiştii şi cu un număr mare de cursanţi dovedesc justeţea orientării spre un învăţămînt de perspectivă, care solicită o răspundere sporită din partea organelor de partid în conducerea învăţămîntului politico-ideologic, precum şi a cursanţilor pentru însuşirea şi aprofundarea tezelor, aprecierilor şi orientărilor partidului nostru. O primă remarcă pe care o facem în legătură cu activitatea de închidere este ancorarea expunerilor şi dezbaterilor în realitate, în miezul problemelor cu care se confruntă colectivele de muncă din întreprinderile şi instituţiile noastre. In cursurile de informare privind problemele actuale ale politicii interne şi internaţionale a partidului şi statului nostru, de la I.F.E.T., ILEFOR, I.P.M. Sport, I.T.A. au fost prezentate şi explicate documentele Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, obiectivele fundamentale pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activităţi consacrate formării omului multilateral dezvoltat, precum şi sarcinile ce revin organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti în educarea politică, comunistă a oamenilor muncii. La cursurile de studiere a Statutului P.C.R., a principiilor şi metodelor muncii de partid, de la I.M. „Republica“ şi I.U.P.S. (propagandişti Moraru Alexandru, respectiv Barra Ernest) cursanţii au relevat creşterea rolului conducător al partidului în etapa actuală a dezvoltării societăţii noastre, au fost abordate şi aprofundate o serie de aspecte privind conducerea de către organizaţiile de partid din interiorul colectivelor de muncă a întregii activităţi economico-sociale, integrarea partidului în viaţa socială. S-au subliniat în mod deosebit sporirea rolului acţiunii conştiente a comuniştilor, a creşterii gradului de participare a membrilor de partid la viaţa internă de organizaţie, precum şi justeţea procesului de împletire, în etapa actuală şi în perspectivă, a activităţii partidului cu a statului, cu a organizaţiilor de masă şi obşteşti, a diferitelor organisme sociale, în cursurile de politică economică internă şi internaţională a P.C.R., s-au dezbătut, în majoritatea cazurilor, sarcinile ce revin întreprinderilor din documentele Consfătuirii care a avut loc recent la Comitetul Central al partidului. La I.U.P.S., de exemplu, în secţia a IlI-a (propagandist Tira Grigore), dezbătîndu-se problema de mai sus, au fost abordate cu precădere sarcinile ce revin colectivelor de muncă în domeniul reducerii cheltuielilor materiale, creşterea productivităţii muncii prin organizarea mai bună a producţiei, a locurilor de muncă, reducerea personalului neproductiv, precum şi reducerea importului prin înlocuirea pieselor şi utilajelor importate cu produse proprii. Dezbateri active au loc şi în cursurile de studiere a principalelor momente din istoria patriei, a partidului, a mişcării democratice şi revoluţionare din ţara noastră. La cursurile de istorie de la şcoli, din alte instituţii au fost abordate cu înalt sentiment patriotic diferite aspecte ale continuităţii poporului român pe pămîntul românesc, formarea conştiinţei unităţii de neam, manifestarea acesteia în întreaga istorie a poporului român, în toate provinciile româneşti. In cursul de la Şcoala generală nr. 5 dezbaterile au fost însoţite de argumente rezultate din cele mai noi cercetări arheologice şi documente istorice, precum şi de diafilme realizate recent. SZABÓ MIHAI directorul Cabinetului orășenesc de partid Reghin NOTE O ANOMALIE ŞI O... CONDICĂ Vrei să bei o bere la berăria „Tuşnad“? Musai să cumperi şi un corn! Ai, n-ai poftă, ia şi un corn vechi. Este clar. Unii cumpărători — cum s-a întîmplat şi în ziua de 23 iunie —, refuză să cumpere cornul de care nu au nevoie, uneori, necomestibil. Renunţă la bere şi pleacă. Deci, un consumator în minus şi nu trebuie să fii comerciant să te convingi că-i o primă pierdere. Apoi, pierde şi omul de la tejghea, contravenind unei legi precise şi clare a comerţului, nepermis a fi interpretate de fiecare dună cum îi e voia. Se aduc fragile scuze şi anumite raţiuni economice. „Tovarăşe, avem şi noi un plan. Asta-i retribuţia noastră!“, se văicărea o gestionară. De acord! Numai că (lăsînd la o parte treaba asta cu retribuţia), recurgînd la soluţiile cele mai comode şi mai rentabile nouă, comercianţii, în totală neconcordanţă cu interesele consumatorului, nu se rezolvă problema. V-am întreba cîte preparate de mîncare, dacă aveţi ambiţia să invitaţi pe consumatori să guste ceva, asiguraţi zilnic? Ce noutăţi ne puteţi oferi? In ziua cu pricina erau cornuri, gogoşi, nişte mici, peşte, şniţel şi iarăşi ... saleuri. Şi, „dacă vreţi“, universala fasole cu cîrnaţi. Nu ştim cum vreţi să faceţi vînzare şi să realizaţi planul?! Numai cu cornuri, nu! Nu mai lipseşte oare nimic? Şi încă o „specialitate a casei“: refuzul calculat al condicii de sugestii şi reclamaţii. Gheorghe Frîncean, strada Remetea nr. 14, dorind să consemneze neregula, a fost întîmpinat de către vînzătoarea Silvia Butnar cu următoarea replică: „Condică vreţi? Este închisă la domnu’ şef!“ Adică, la tovarăşul gestionar Szabó Alexandru! Ciudat. A doua zi aveam să aflăm că refuzata condică se afla, undeva, la îndemînă. L. DARIU „ZILELE MUZICALE TÎRGUMUREŞENE" TREI CONCERTE Festivalul se apropie de sfîrşit, însă varietatea şi intensitatea manifestărilor menţin treaz interesul publicului, care, seară de seară, sau chiar de două ori pe zi, se arată dornic să asculte muzică bună. Zilele de simbătă şi duminică au fost edificatoare în acest sens. Simbătă seara, o sală arhiplină a urmărit ceea ce constituie de fiecare dată un mare punct de atracţie al festivalului — concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat din Cluj-Napoca, dirijată de Emil Simon şi avîndu-l ca solist pe Ştefan Ruha. Filarmonica clujeană nu numai că nu s-a dezminţit, dar versiunile pe care le-a oferit unor lucrări de mare circulaţie din repertoriul românesc şi universal fac să evidenţieze pregnant creşterea calitativă a interpretării, a maturităţii sale. Dirijorul Emil Simon are în mina sa pricepută şi autoritară un colectiv ce reuneşte certe individualităţi, pe care le valorifică în momentele solistice, ca în Rapsodia întîi de George Enescu, sau în poemul simfonic Till Eulenspiegel de Richard Strauss. Paginile colective, de tutu, pun şi ele în valoare nobleţea şi generozitatea corzilor, strălucirea şi vigoarea alămurilor şi percuţiei, gingăşia şi subtilitatea lemnelor. Ştefan Ruha a venit cu concertul de Brahms, una dintre paginile care-i vin cel mai bine, etalîndu-şi încă o dată impresionanta-i virtuozitate. In ansamblul său, concertul clujenilor a fost un concert etalon, un model pentru oricare orchestră simfonică. ★ Duminică dimineaţa, în Sala oglinzilor, a avut loc concertul celei de-a treia orchestre de cameră prezente în festival, „Capella Arcis Varșoviensis“, dirijată de Marek Sewen. Deși, nu e comparabilă cu cele mai bune orchestre de acest gen, orchestra poloneză are frumoase resurse interpretative, poate nu îndeajuns fructificate. Repertoriul său cuprinde lucrări din literatura preclasică — Fiocco, Vivaldi, Händel, Haczewski — și din cea modernă — Şostakovici. Apreciem ca atare gestul frumos al dirijorului Marek Seven de a aranja pentru orchestră o sîrbă românească şi de a o oferi ca supliment. ★ Aşteptat cu o îndreptăţită nerăbdare, recitalul cîntăreţei italiene de origine nord-americană Maya Randolph, şi-a justificat prezenţa în programul festivalului mai ales prin originalitate. Cintăreaţa se acompaniază la lăută, teorbă — vechi instrumente cu coarde ciupite, ieşite din tizul curent — şi la chitară. Programul său este foarte variat, de la mici piese vocale din renaşterea italiană şi engleză, pînă la cîntece protestatare americane contemiporane. Impresionează, la această cîntăreaţă, adaptabilitatea la fiecare stil, vocea pură şi naturală, deşi se observă o bună şcoală de cînt. BUJOR DANŞOREAN Praştie la timp înseamnă belşug de recoltă la toamnă! Pînă la începerea secerişului la orz a mai rămas o perioadă scurtă, fapt pentru care trebuie făcut totul pentru a încheia lucrările de întreţinere a culturilor. De fapt, în unele cooperative agricole printre care Roşiori şi Archita, unde munca a fost bine organizată, praşila a II-a manuală la porumb a fost încheiată. Cu aceeaşi lucrare pe terminate sunt şi alte cooperative agricole: Sînpetru, Dîmbu, Nazna, Corneşti-Tîrnavă, Troiţa, Logig şi altele. Este demn de remarcat felul cum muncesc cooperatorii din Şincai care au efectuat praşila a II-a la porumb pe 400 ha, Cucerdea pe 500 ha, Pogâceaua pe 450 ha din 570 ha cîte au în cultură. Cu tot timpul înaintat, praşila a II-a continuă să fie mult rămasă în urmă la C.A.P. Viişoara, Idiciu şi în altele. Această stare influenţează şi realizările la nivel de judeţ. Pînă la 28 iunie praşila I la porumb a fost efectuată în proporţie de 93 la sută, a II-a pe 56 la sută. Pe o suprafaţă de aproape 11.000 ha in C.A.P. s-a efectuat mecanic şi praşila a IlI-a. Dacă la porumb mai este mult de lucru, pe 3.620 ha încă nu s-a încheiat praşila I manuală, în schimb la sfecla de zahăr se lucrează intens la praşila a IV-a care s-a făcut pe 6.010 ha , adică pe 40 la sută din suprafaţă. Desigur, în prezent lucrările din cîmp sunt complexe. Cooperatorii şi mecanizatorii sunt deosebit de solicitaţi. Acum, după încheierea cursurilor şcolare, forţa de muncă şi-a îmbunătăţit structura. Elevii, alături de părinţii lor, cît şi organizat în practica şcolară, prin participarea la lucrările cîmpului aduc un spor substanţial la impulsionarea acţiunilor de sezon. Cît privesc celelalte lucrări, mai ales recoltarea furajelor, timpul bun de lucru trebuie folosit din plin, pentru a depozita cantităţi cît mai mari de nutreţuri pentru perioada de stabulaţie. Cositul trifoiului este efectuat în proporţie de 96 la sută. De cîteva zile în I.A.S. şi C.A.P. s-a trecut şi la coasa a II-a şi la lucernă. Mult este de lucru cu recoltarea fîneţelor naturale. In ansamblu, pe judeţ, potrivit datelor deţinute de Direcţia agricolă, pînă la 28 iunie, recoltarea fîneţelor naturale s-a făcut în proporţie de 47 la sută. Prin urmare, pînă la punerea la adăpost a fînurilor, cositul mecanic şi manual mai trebuie efectuat pe încă 22.500 de ha. Revenind la stadiul lucrărilor de întreţinere, cu toate că în ansamblu culturile sunt frumoase, nu trebuie uitat că numai prin executarea la timp, operativ şi de cîte ori este nevoie a praşilelor se va asigura un belşug de recoltă de porumb, sfeclă, cartofi etc. la toamnă. Totodată, acolo unde există condiţii se simte nevoia de a se trece şi la irigarea culturilor. REMUS CÂMPEAN Recoltarea furajelor la C.A.P. Sînpaul CIREŞE Printre fructele de sezon ce se valorifică în aceste zile prin magazinele de specialitate se numără şi cireşele. Pînă ieri, din livezile I.A.S. Zagăr, Batoş, Reghin şi din altele au fost livrate magazinelor Gostat şi C.L.F. peste 20 tone de cireşe. SECVENŢE ...IN CARTIERUL „MUREŞENI II“ Cartierul „Mureşeni II“. Evident, ca pretutindeni, unde hărnicia îşi lasă amprenta, şi aici mina şi strădania bunilor gospodari sunt reliefate de atîtea lucruri bune umbrite uneori şi de unele nereuşite... • Au fost plantaţi aici peste 5.400 de trandafiri. Majoritatea au înflorit deja. Aşadar, o primă răsplată, încununînd eforturile depuse pentru frumuseţe. • Pentru copiii cartierului au fost amenajate trei locuri de joacă, montate patru mese de tenis de masă. Lăudabilă iniţiativă! Insă, cam puţine şi cam prea mici pentru un cartier aşa de mare. • Cu cîtva timp în urmă a început amenajarea suprafeţei de teren dintre Şcoala generală nr. 1 şi căminele pentru nefamilişti, în ideea de a fi destinată unor viitoare terenuri de handbal, volei, baschet. S-a hotărît, de comun acord, ca întreprinderea „Prodcomplex“ să participe cu utilajele, iar părinţii cu forţa de muncă. Acţiunea a fost declanşată într-un entuziasm unanim. Apoi, totul a fost lăsat baltă. De vreo două săptămîni nu a mai fost mişcată nici măcar o pietricică. • Remarcăm numeroşii copaci ornamentali, verdeaţa, brazii, boitele cu trandafiri din jurul blocurilor 181-R. P. O. I... şi aşa mai departe, urmînd aproape toate literele alfabetului. • O notă în plus pentru amenajările din jurul blocului 181-1. Nici nu s-ar putea altfel; aici locuieşte şi împuternicitul asociaţiei, tovarăşul Székely József. Așadar, o dovadă elocventă a exemplului personal! • In spatele blocurilor 181-P și N, există o alunecare de teren. Pentru executarea lucrărilor de taluzare fiind nevoie de un deviz, s-a făcut o comandă la I.P.J. Au urmat măsurători, calcule. La 10 mai 1976 devizul a fost terminat. I.J.G.C.L. nici azi nu l-a ridicat. • In noiembrie 1975 și în martie 1976 s-a procedat la sistarea încălzirii la apartamentele locatarilor Székely Francisc, str. Gheorghe Doja nr. 181-1, scara B, ap. 2 și Nagy Francisc, nr. 181-H, ap. 4, pentru neplata cheltuielilor consumurilor comune. Au rupt sigiliile şi... „ce ne pasă nouă?!“ încă o precizare: Székely Francisc şi Nagy Francisc datorează asociaţiei .,nişte“ restanţe, totalizînd 6.300 lei şi, respectiv, 4.008 lei. Plus majorările! • Transcriem de pe lista răilor platnici, afișată la vedere, în punctul cel mai circulat de la magazinul „Record“, cîteva nume: Orbán Ioan, str. Gheorghe Doja nr. 179-G, ap. 24 (2.047 lei); Csiki Iosif, nr. 181-N, ap. 7 (1.491 lei); Lukács Mihály Susana, nr. 181-R, ap. 23 (1.287 lei). In total, 91 de persoane, ale căror restanţe însumează 61.722 lei, plus 21.102 lei majorările. • A început „modernizarea“ cazanelor de la centrala termică a asociației. Din păcate, două aparate contracurent, depozitate sub cerul liber, lingă sala cazanelor și în calea copiilor, stau aici încă de prin februarie. „Lipsesc vanele“, ne mărturisea fochistul Veres Dezideriu. Cînd vor veni oare? • O parte din cărămizile zidului de la rampa de depozitare a gunoaielor sunt luate de copii și folosite drept... plase la masa de tenis. Altă idee nu se găsește? • Gardul viu plantat de locatarii cartierului se întinde azi pe o lungime de peste 3.500 m. • Datorită unei defecţiuni care a avut loc în urmă cu un an şi jumătate la una din conducte, la etajele II, III şi IV ale blocului 181E, sîmbăta şi duminica apa rece devine „o problemă“. La creşa nr. 3, situată în apropiere, e şi mai rău. Pe ambele conducte curge numai apă fierbinte! • Se acuză lipsa containerelor necesare depozitării gunoaielor. Cele vechi sunt ciuruite și fără fund. Oamenii ar cumpăra altele noi, însă nu găsesc. Am punctat mai mult „problemele“ oamenilor, omițînd o serie de realizări evidente ale gospodarilor de aici. Rămînem însă la ideea că pentru a-ţi face o părere completă despre cartierul „Mureşeni II“, trebuie, neapărat, să-l vezi. E o plăcută surpriză! lazArlAdaru