Steaua Roşie, august 1977 (Anul 29, nr. 181-205)
1977-08-02 / nr. 181
Anul XXIX. Nr. 181 (6.012) HOUTAM DIM T0AZI VN1TIYÂ / un al cmm/tvt jupejan mureş al p.cji. ş/ al consiliului popular judeţean Marţi, 2 august 1977 4 pagini, 30 de bani IILE HOTARITOARE PENTRU ÎNCHEIEREA RECOLTĂRII GRIULUI Potrivit datelor atralizate la estul S.M.A., că la 31 iulie coltarea griului cooperativelericole din judel nostru s-a etuat pe o suafaţă de peste 000 ha, adică proporţie de 59 sută. Din harta iiurată reiese naţia secerişu-1 pe consilii in■cooperatiste. Dacă timpul în fie ar fi fost ii favorabil şîrurile nu aşa culcate, realirile la zi ar fi 51 şi mai bune. această situaţie cursul lunii iu- 1 în puţine zile i reuşit ca griul fie recoltat de suprafeţe etinse între 3.500—4.000 ha. Avînd de recoltat grîul de pe prafeţe întinse, era şi firesc şi duminică să se lucreze la ceniş. De fapt, ziua a fost trusaşă şi călduroasă, ceea ce a nins ca mecanizatorii veniţi n sud, din judeţele Olt, Ilfov Dolj, cît şicei din judeţul stru, să recolteze grîul de pe suprafaţă de 3.123 ha. Acestor iţe, tot duminică, li s-au ajorat peste 54.000 de cooperatori care au participat la cele mei diverse lucrări de sezon. Intrînd într-o nouă lună a anului — august — şi odată cu aceasta într-o nouă săptămînă pe care o socotim hotărîtoare pentru încheierea secerişului griului, se impune ca peste tot organele şi organizaţiile de partid, comandamentele agricole comunale, toate forţele satului să folosească din plin fiecare zi şi oră bune de lucru pentru terminarea secerişului! SITUAŢIA RECOLTĂRII GRIULUI ImnOCENTt ff CONSUM îNmcofrfiuTisrr .A.P. Tg.-Mureş şi C.A.P. Voiniceni au terminat secerişul Primele cooperative agricole , judeţul nostru care au termiit recoltarea griului sunt cele n Tîrgu-Mureş şi Voiniceni. La Tîrgu-Mureş, la succesul lare ne referim, un aport de seaă au adus mai ales mecanizatorii Petru Chiorean, Székely Andrei pe combine, Ioan Moga pe presă de balotat paiele. La Voiniceni un aport substanţial la recoltare au adus combinere Eugen Năznean, Ion Macarie şi Tudor Burcea. în întîmpinarea marii sărbători Economii de combustibil şi energie Avînd in vedere că tehnologiile de fabricaţie necesită importante cantităţi de energie electrică şi combustibil, colectivul Fabricii de produse ceramice „Mureşeni“ din Tîrgu-Mureş acordă o atenţie sporită valorificării oricăror căi de diminuare a consumurilor specifice şi evitarea pierderilor, contribuind astfel la reducerea cheltuielilor materiale. Acţiunile multiple întreprinse în acest sens în perioada trecută a anului s-au soldat cu economisirea, faţă de normele de consum stabilite, a 1,24 milioane mc gaz metan și 261 megawați-oră energie electrică. Produse noi şi reproiectate In ampla acţiune de introducere a progresului tehnic şi modernizarea producţiei, la întreprinderea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara un loc central ocupă asimilarea produselor noi şi reproiectate. In prima jumătate a anului la secţia faianţă au fost introduse în fabricaţie 25 de articole de menaj, 7 articole cu glazuri colorate, 6 articole decorative. Semnificativ este că aceste produse s-au bucurat de aprecierile comerţului şi ale cumpărătorilor, deţinînd în prezent o pondere de circa 25 la sută în producţia întreprinderii. Economiile de ţesături se regăsesc în producţia suplimentară Folosirea raţională şi economioasă a materiilor prime şi manualelor reprezintă o sarcină îrmanentă pentru fiecare coctiv de oameni ai muncii dindustrie. De felul cum acestea nt gospodărite depinde în bună irte încadrarea în cheltuielile ateruale prevăzute, sporirea lcienţei economice a activităţi productive. Documentele Congresului al I-lea şi ale Congresului consiilor oamenilor muncii prevăd ironii concrete în acest sens, temînd în acelaşi timp muncită, tehnicienii şi inginerii săcorde o atenţie deosebită redurii cheltuielilor materiale şi îndosebi consumurilor de materii ■ime prin reproiectarea prodiilor, îmbunătăţirea tehnologiilor , fabricaţie, utilizarea raţională materialelor etc. La întreprindea de confecţii „Mureşul“ din T.Mureş aceste sarcini de ma- răspundere pentru sporirea suitului naţional se află în cenul preocupărilor întregului coctiv. In vederea traducerii lor faptă s-a întocmit un riguros program de măsuri care se aplică cu bune rezultate la fiecare loc de muncă. Pentru întregul an 1977 s-a prevăzut să se economisească 56.834 mp ţesături diferite. Numai în primul semestru s-a înregistrat în contul economiilor 84.853 mp ţesături în valoare de 5.581.000 lei, economii care au o influenţă binefăcătoare asupra cheltuielilor generale şi în special a celor materiale de producţie. De altfel, la aceşti indicatori de eficienţă s-au obţinut rezultate care onorează întregul colectiv al întreprinderii. In cifre absolute ele se prezintă astfel: la o mie de lei producţie marfă cheltuielile totale s-au redus cu 14,4 lei, iar cele materiale cu 33,4 lei faţă de plan. Succesele arătate vorbesc de la sine despre felul cum s-a acţionat pentru gospodărirea şi folosirea raţională a materiilor prime, a ţesăturilor în special. Din şirul de măsuri şi acţiuni aplicate în activitatea de zi cu zi la fiecare loc de muncă, am reţinut cîteva mai importante: încadrarea (croirea) combinată a mărimilor mari şi mici de confecţii asigură folosirea raţională a ţesăturilor şi reducerea pierderilor tehnologice; sortarea baloţilor de material pe lăţimi elimină deşeurile provenite din margini, întărind activitatea de recepţie a materiilor prime se evită intrarea în producţie a unor materiale cu defecte, ceea ce influenţează negativ consumurile; tiparele pentru materialele auxiliare au fost reproiectate în aşa fel ca să dispară adaosul tehnologic prin croirea fixă a detaliilor, în vederea reducerii sub 10 la sută a pierderilor de material, în sala de croi nu se croieşte nici o piesă pînâ cînd maistrul de schimb nu verifică fiecare deşeu dacă se încadrează în consumul specific dat etc. Din bucăţile mai mici rezultate la croire (oricit de exact ar fi aşezate tiparele, nu se pot elimina complet deșeurile) se realizează diferite produse cum sunt IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Cartierul Cornişa din Tg.-Mureş La Lunca Bradului UN MODERN COMPLEX COMERCIAL ŞI In centrul civic al comunei Lunca Bradului, cooperaţia de consum a dat în folosinţă, punînd la dispoziţia populaţiei, un modern şi spaţios complex comercial. El cuprinde 4 unităţi, una de desfacere a textilelor, încălţămintei şi confecţiilor, un magazin alimentar cu autoservire, o braserie şi o cofetărie. Prin darea în folosinţă a acestui complex, spaţiile în care au funcţionat vechile unităţi au fost destinate, unele reţelei de desfacere, altele pentru îmbunătăţirea activităţii prestatoare de servicii. ...NOI BLOCURI DE LOCUINȚE In apropierea complexului comercial, recent s-a dat în folo-i sinţă un nou bloc de locuinţe, cu 8 apartamente, construit de consiliul popular, din fondurile statului. Sîntem informaţi că în toamna acestui an vor începe lucrările de construcţie la alte trei blocuri, cu cîte 16 apartamente, cărora li se vor alătura în anul viitor altele, ceea ce va contribui, pe de o parte, la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii de aici, în majoritate forestieri, iar pe de altă parte, la creşterea gradului de urbanizare. Expoziţia bunurilor de consum şi a serviciilor către populaţie Duminică s-a deschis în piaţa de zi din str. 7 Noiembrie din Tîrgu-Mureş, expoziţia bunurilor de consum şi a serviciilor către populaţie. Participă cooperaţia meşteşugărească, cooperaţia de consum şi cooperativele agricole de producţie. Scopul organizării acestei expoziţii este de a populariza produsele şi serviciile acestor sectoare, cît şi de a sonda gusturile cumpărătorilor şi beneficiarilor. Expoziţia are un caracter de prezentare-cumpărare şi contractare şi este organizată pe perioada 1—15 august. Totodată, prin organizarea acestei expoziţii se urmăreşte o îmbunătăţire a activităţii de producţie şi prestaţii de servicii. Carnet cultural Tratînd o problematică deosebit de actuală, activitatea politico-educativă şi culturală din oraşul Reghin continuă cu consecvenţă şi in această perioadă estivală. Astfel, de curînd a avut loc o dezbatere pe tema „Creşterea suplimentară a productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor materiale de producţie — obiective ale consiliilor oamenilor muncii de la T.C.M., şantierul nr. 4 Reghin — pe linia înfăptuirilor hotârîrilor primului Congres aî consiliilor oamenilor muncii", la care a luat parte nu-»meroşi constructori. 0 Cadranul politic din săptămîna trecută, de la întreprinderea de panificaţie şi morărit, a tratat tema: „Poziţii, iniţiative şi propuneri ale României socialiste pentru edificarea securităţii şi dezvoltarea cooperării europene“. • La I.M. „Republica“ Reghin a avut loc o întîlnire cu membrii brigăzii ştiinţifice pe tema „Despre structura şi evoluţia universului".