Steaua Roşie, iulie 1980 (Anul 32, nr. 154-180)
1980-07-01 / nr. 154
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Remarcabil succes al harnicelor ţesătoare de mătase din Sighişoara Îndeplinirea cu 6 luni mai devreme a pianului pe intregul cincinal In cronica marii întreceri socialiste ce se desfăşoară viguros pentru îndeplinirea înainte de termen, la înalţi indici de calitate şi eficienţă, a prevederilor de plan, destoinicul colectiv al Ţesătoriei de mătase din Sighişoara îşi înscrie numele la loc de cinste, Încununînd eforturile depuse în toţi anii actualului cincinal pentru folosirea mai bună a resurselor materiale şi financiare încredinţate de societate, a forţei de muncă şi a capacităţii maşinilor şi utilajelor din dotare, ziua de 30 iunie 1980 consemnează cu majuscule de aur in Cartea de onoare a întreprinderii, un remarcabil succes: realizarea, cu 6 luni mai devreme, a planului producţiei globale industriale prevăzut pentru cincinalul 1976—1980. — Este fapta demnă de laudă a tuturor celor 800 de oameni ai muncii care, in frunte cu comuniştii şi urmind exemplul lor de dăruire, au muncit fără preget pentru a adăuga zi de zi, lună de lună şi an de an noi realizări în bilanţul acestui cincinal — ne spune Corneliu Moldovan, directorul întreprinderii. Am fi nedrepţi să spunem că n-am avut greutăţi, dar marele merit al întregului nostru personal constă tocmai in faptul că a găsit resurse şi a ştiut să le soluţioneze. Trăsătura definitorie a muncii noastre în acest cincinal a constat într-o radicală schimbare a structurii producţiei, corespunzător indicaţiilor date de conducerea superioară de partid, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la trecerea pe materii prime indigene în scopul reducerii substanţiale a importurilor şi pentru economisirea fondurilor valutare. Această importantă reorientare, cu benefice influenţe pe planul eficienţei şi al calităţii, s-a concretizat în reînnoirea in proporţie de peste 80 la sută a producţiei întreprinderii sighişorene, paralel cu reducerea consumurilor specifice de materii prime, de la 185 la 180 grame fire/mp, ceea ce a condus la scăderea ponderii valorice a materialelor la 1.000 lei producţie marfă de la 507,70 lei în 1976, la 510,90 lei in acest an. Dar tot atit de important este şi faptul că prin măsurile de utilizare mai bună a războaielor de ţesut, a celorlalte utilaje, a timpului de lucru, prin ridicarea nivelului calificării profesionale şi extinderea lucrului la mai multe maşini, productivitatea muncii a crescut în acest cincinet cu aproape 35.000 lei/ lucrător, îndeplinirea cu un avans de 6 luni a planului pe actualul cincinal creează condiţii ca, muncind în continuare cu pasiune şi dăruire, făcind dovada înaltului spirit de patriotism, ţesătoarele de mătase din Sighişoara să realizeze pina la finele acestui an o producţie suplimentară in valoare de 80 milioane lei. M. BARDAŞANU PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIT!- VA / ADUNARE FESTIVĂ CU PRILEJUL „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI“ Duminică, 29 iunie, în sala Teatrului Naţional din Tîrgu Mureş, s-a desfăşurat adunarea festivă a cadrelor didactice din municipiu prilejuită de „Ziua învăţătorului“. La adunare au participat membri ai birourilor comitetelor judeţean şi municipal de partid, cadre didactice din invăţămintul de toate gradele, reprezentanţi ai oamenilor muncii din întreprinderile şi instituţiile tîrgumureşene. Ca în fiecare an, adunarea a constituit un minunat prilej de trecere în revistă a succeselor dobîndite de slujitorii şcolii din municipiu în anul de învăţămint recent încheiat, de redimensionare la cote tot mai înalte a posibilităţilor şi rezervelor de care dispun colectivele de cadre didactice, toţi cei care se ocupă de modelarea şi creşterea tinerelor vlăstare. Din cuvîntul tovarăşei Doina Drăguşin, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., a rezultat că în anul şcolar 1979— 1980 şcoala mureşeană a dobîndit noi şi semnificative succese în pregătirea multilaterală a tinerei generaţii, a formării ei, a dezvoltării capacităţii de creaţie şi iniţiativă. Sărbătorirea „Zilei învăţătorului“, a subliniat vorbitoarea, se desfăşoară în anul şcolar în care a avut loc cel mai important eveniment din istoria contemporană a patriei noastre, Congresul al XII-lea al P.C.R. şi cînd, pentru prima oară, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a întrunit Congresul educaţiei şi învăţămîntului. Aceste momente marcante în viaţa întregii ţări, a învăţămîntului românesc de toate gradele, a ridicat la cote şi mai înalte întreaga activitate ce s-a desfăşurat în şcolile judeţului. Sub îndrumarea Comitetu(Continuare în pag. a 4-a) Pina la începerea secerişului toate furajele sa fie recoltate şi depozitate! Pe lingă lucrările de întreţinere la culturile prăşitoare o atenţie deosebită trebuie acordată în această perioadă recoltării şi depozitării furajelor, acţiune la care se cer concentrate cît mai multe forţe, astfel încît pînă la declanşarea secerişului toate furajele să fie depozitate în siguranţă. Conform datelor centralizate la Direcţia agricolă judeţeană, pînă la începutul acestei săptămîni erau depozitate în silozuri peste 140.000 tone de furaje, cu peste 25.000 tone peste prevederile programului stabilit pe lunile mai şi iunie. La fîn însă, cantităţile depozitate se situează cu mult sub cele planificate. Astfel, faţă de 60.030 tone de fîn, pînă acum abia au fost depozitate 17.713 tone. Desigur, pe cîmp se află cantităţi mari de fîn, fie în brazdă, fie în căpiţe, fapt ce impune impulsionarea transportării şi depozitării lui cît mai grabnice. La ferma nr. 1 vegetală Vidrasău, aparţinătoare de Asociaţia economică intercooperatistă Vidrasău, s-a acţionat cu deosebită răspundere la recoltarea, strîngerea şi depozitarea furajelor, reuşindu-se ca pînă acum să se depoziteze aproape 1.200 tone de fîn, cantitate ce reprezintă circa 80 la sută din planul anual stabilit. Pe şeful fermei, ing. Nyárádi Ştefan, l-am întîlnit zilele trecute la transportul şi depozitarea fîneţelor situate între Cerghid şi Cerghizel pe 100 hectare, la care se acţiona cu 6 remorci şi peste 50 de oameni. întreaga activitate se desfăşura într-un ritm susţinut, însă şeful fermei era nemulţumit de faptul că nu a primit V. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) La C.A.P. Şăulia furajele sunt adăpostite in fînare Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicola Ceauşescu Mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general. Cu inimile vibrind de cele mai profunde sentimente de patriotism, noi, comuniştii, toţi oamenii muncii români, maghiari, germani de pe meleagurile judeţului Mureş, ne exprimăm deplinul nostru acord şi totala adeziune faţă de rezultatele deosebit de fructuoase ale recentului dialog dintre dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi delegaţia de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane condusă de tovarăşul Erich Honecker, moment deosebit de important, de profundă semnificaţie politică in istoria relaţiilor de colaborare multilaterală şi solidaritate dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană. Cu adincă satisfacţie şi bucurie am primit vestea că v-a fost decernată, dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cea mai înaltă distincţie a Republicii Democrate Germane, Ordinul „Karl Marx“, semn al recunoaşterii meritelor deosebite ce le aveţi in dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre partidele şi popoarele noastre, in lupta pentru pace şi colaborare intre ţări şi popoare, pentru făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. In distincţia ce ti-a fost acordată vedem, totodată, inalta apreciere a contribuţiei de inestimabilă valoare ce o aduceţi la dezvol-COMITETUL JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN (Continuare la pag. a 4-a) Secvenţe de la „Ziua învăţătorului“ 15 ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R. Sărmaşu — tradiţie şi înnoire Asemenea multor alte localităţi ale judeţului, comuna Sărmaşu a cunoscut în cei 15 ani de la Congresul al IX-lea al partidului, de cînd în fruntea partidului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mutaţii profunde care se regăsesc plenar în noua calitate a vieţii, în tot ceea ce oamenii au moştenit şi au deprins, de-a lungul anilor, în procesul muncii. A fi, a exista în prezent, a însemnat şi aici în cei 15 ani, a-ţi racorda vrerea şi conştiinţa la dimensiunile timpului, a găsi totdeauna spaţiu pentru mai mult şi mai bine în toate sectoarele de activitate : economic, social-cultural, comercial şi prestări de servicii, învăţămint, ocrotirea sănătăţii. Pentru Laurenţiu Trînc, secretar adjunct al comitetului comunal de partid, incursiunea în acest deceniu şi jumătate se dovedea destul de dificilă. Cu ce să înceapă ? Ce nu era semnificativ în ce priveşte realizările, sporurile de producţii, nivelul de trai cînd faptele scoteau la lumină dovezi incontestabile de împliniri, de creşteri semnificative pentru fiecare an. Dacă în 1965 veniturile băneşti la C.A.P. Sărmaşu erau de 4.683.000 lei, pe baza creşterii producţiei la toate culturile şi a efectivelor de animale, aceste venituri, în 1979 s-au triplat, iar ION CIURDARU (Continuare în pag. a 4-a) Cînd ne referim la maturitatea unui om, nu avem în vedere, fireşte, doar vîrsta lui biologică, cotele la care a ajuns pe scara vieţii. Doar ştim că sînt şi copii (şi mai ales adolescenţi) care dau dovadă de maturitate, chiar şi în momente de grea încercare, dar şi „oameni în toată firea“ care se comportă copilăreşte. Nu trebuie să apelăm neapărat la cazuri-limită, la situaţii de excepţie, pentru a susţine aceste afirmaţii. Cum să calificăm vîrsta morală a acelor oameni care, vrînd să lase urme vizibile prin tocurile pe unde au trecut, îşi încrustează fără jenă numele pe monumente istorice sau pe scoarţa unor arbori seculari? Sau judecata celor care se dau în spectacol ziua-n amiaza mare printr-o comportare indecentă, reprobabilă, stirnind pe bună dreptate oprobriul opiniei publice? Sau conduita indivizilor care „se distrează“ tăind fîşii din fotoliul în care s-au aşezat ori blocind telefoanele publice? Despre aceşti oameni se pot spune multe. Şi că-s corigenţi la educaţia civică. Şi că le lipsesc cei şapte ani de-acasă. Şi altceva. Oare ei nu-şi dau seama cit de ridicoli sunt?! ŞT. NEKANICKI „Zilele muzicale tîrgumureşene“ PROGRAMUL ZILEI Astăzi, incepind de la ora 20, în sala mare a Palatului culturii are loc concertul cameral din creaţia compozitorilor tirgumureşeni, îşi dau concursul: Barabás Kasler Magda, Kovács Zsuzsa, Búzás Pál, Vogel László, Toth Erzsébet, Dudás Lajos, Szönyi Zoltán, Szabó Ildikó, Nagy Géza, Brandner Nóra. Vor fi interpretate lucrări camerale de Zoltán Aladár Kozma Géza, Trozner József, Chilf Miklós, Fátyol Tibor, Szabó Csaba, Csiky Boldizsár, Ilenca József.