Steaua Roşie, iulie 1980 (Anul 32, nr. 154-180)

1980-07-01 / nr. 154

Cultivarea calităţilor politice şi profesionale la tinerii membri de partid Se vorbeşte şi se insistă adesea In privinţa necesităţii pregătirii temeinice — politice şi profesio­nale — a oamenilor ce solicită primirea In rîndurile partidului. Un asemenea lucru se impune şi are o mare importanţă pentru creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid la fiecare loc de muncă. Iată de ce, comite­tul de partid şi organizaţiile de bază de la I.R.A. din Tg.-Mureş situează în centrul preocupărilor lor pregătirea tinerilor membri de partid, ţelul fiind, bineînţeles, afirmarea lor ca elemente active, înaintate în viaţa politică şi eco­­nomico-socială a colectivului. Şi se poate spune că un asemenea lucru se înfăptuieşte cu succes. Cînd afirmăm cele de mai sus ne gîndim la faptul că cei aproa­pe 90 de noi membri primiţi în rîndurile comuniştilor în anul precedent şi în acesta dau dova­dă de o bună pregătire profesio­nală, au rezultate pe măsură în producţie şi o comportare demnă la locul de muncă, în familie şi societate. Evident, asemenea calităţi noii membri de partid şi le-au format într-o măsură în familie şi în şcoală. Dar, după cum bine se ştie, practica productivă, contex­tul relaţiilor dintre muncitorii, tehnicienii şi inginerii din între­prindere dezvoltă şi consolidează calităţile politice, profesionale, ci­vice şi morale ale tinerilor mun­citori. Ne referim la aceştia, pen­tru că 95 la sută din cei primiţi în partid în perioada amintită sunt din rîndul uteciştilor. Care au fost şi sunt formele şi modalităţile de pregătire a tine­rilor pentru a deveni membri de partid ? Comisia organizatorică de pe lingă comitetul de partid, împreună cu birourile organiza­ţiilor de bază din secţii şi atelie­re au permanent o evidenţă des­pre cei care îşi manifestă dorin­ţa de a fi primiţi în partid. Pen- VIAŢA DE PARTID tru ridicarea nivelului lor profe­sional, tinerii sunt repartizaţi, în cadrul formaţiilor din care fac parte, să lucreze alături de co­munişti cu experienţă în produc­ţie, oameni care s-au dovedit pricepuţi în a pregăti cum se cu­vine muncitorii de care colectivul are nevoie. Periodic, cei care au o asemenea răspundere, sunt con­sultaţi şi analizaţi fie de către bi­rourile organizaţiilor de partid, fie în adunările generale ale a­­cestora. Cit priveşte pregătirea politică a tinerilor, dornici să intre în rîndul comuniştilor, ea are loc în organizaţiile U.T.C., în adunări­le deschise ale organizaţiilor de partid. In cadrul cursurilor învă­­ţămîntului politico-ideologic etc. Ceea ce este demn de remarcat, este faptul că, pe lîngă formele amintite mai sus, tinerii de la I.R.A., mai bine-zis toţi cei ce urmează a fi primiţi In partid, sunt cuprinşi şi intr-un curs de studiere a normelor statutare. In marea majoritate a lor, dezbate­rile ce au loc pe marginea nor­melor statutare sunt corelate cu realităţi şi aspecte concrete din viaţa şi munca din întreprindere. Fireşte, pregătirea tinerilor membri de partid necesită, perio­dic, şi un control. Cum se face aceasta ? In organizaţiile U.T.C., cu prilejul recomandărilor pe ca­re acestea le fac, în adunările generale ale organizaţiilor de partid în care au loc primirile şi cu prilejul confirmărilor. In toa­te aceste momente, comitetul de partid, prin membrii săi, constată nivelul de pregătire al tinerilor membri de partid, şi, dacă se ob­servă unele neajunsuri în acest domeniu din partea unor organi­zaţii de partid şi U.T.C., acestea sunt sprijinite pentru a şi le în­lătura. In general, din cele cîteva as­pecte relatate mai sus, se poate spune că la I.R.A. comitetul de partid se preocupă cu responsa­bilitate de pregătirea noilor membri de partid. Nu acelaşi lu­cru se poate spune despre unele organizaţii de bază — nr. 2 de la secţia montaj transmisie, nr. 9 de la atelierul confecţii şi altele — care în anul trecut şi în aces­ta, în raport de posibilităţile de care dispun pentru întărirea lor numerică, au primit un număr mic de noi membri de partid. C. CROITORU ­ZU€l£ MUZICMC Ifi U 35 Id­NIE - 2 IULIE 1960 , MUZICĂ DE CAMERĂ Sîmbătă şi duminică au fost zilele muzicii de cameră — gen care se bucură de o favoare deo­sebită în programul festivalului. Cele trei recitaluri au adus o notă de binevenită linişte şi inti­mitate după trei seri consecutive de muzică simfonică şi concer­tantă. Protagoniştii au fost, în majoritate, tîrgumureşeni, fapt ce este cît se poate de firesc în actuala conjunctură valorică a filarmonicii. Chitaristul grec Costas Kotsid­­­is, o mai veche cunoştinţă de-a noastră, este un mare virtuoz al instrumentului cu şase strune. A prezentat lucrări de factură va­riată, de la adaptări din muzica Renaşterii şi a Barocului şi pînă la creaţii contemporane. Valoric , programul a avut unele scă­deri, deoarece nu toate piesele abordate ar putea rezista la o se­veră apreciere muzicală. Ca in­terpretare, însă, totul s-a situat în zonele înalte ale unei măiestrii cu adevărat rare. S-au impus în­deosebi piesele de J. Dowland, D. Scarlatti, J.S. Bach şi H. Villa- Lobos. Arta lui Costas Kotsid­is se recomandă printr-o bine con­trolată gradaţie a intensităţii, prin reliefarea convingătoare a planurilor sonore în polifonic şi prin frumuseţea sunetului. Singurul concert pe care l-a găzduit Sala oglinzilor a fost cel al Cvartetului de coarde al filar­monicii, duminică dimineaţa. For­maţia, deja consacrată, nu mai a­­re nevoie de prezentări. Să reţi­nem că în ultima vreme cei pa­tru interpreţi — Ágoston Péter, Márton Zsolt, Toth Lajos şi Koz­ma Péter — au fost solicitaţi pentru imprimări la radio şi la cîteva manifestări artistico-muzi­­cale din ţară, urmind ca în vii­torul apropiat să reprezinte arta interpretativă românească peste hotare. Programul a debutat cu primul cvartet de coarde de Koz­ma Géza, lucrare ce a trebuit să aştepte 52 de ani pentru a fi cîn­­tată în primă audiţie. Atmosfera ei este una post-romantică, de o rară nobleţe melodică. Au urmat două cvartete de Beethoven, din op. 18, nr. 1 în Fa major şi nr. 6 In Si bemol major, întregul pro­gram a demonstrat o remarcabilă omogenizare, care nu exclude în­să personalitatea fiecărui instru­ment, atunci cînd e cazul. Ori­cum, continuînd ca şi pînă acum, cvartetului i se vor deschide mul­te porţi în viitorul cel mai apro­piat. Recitalul de sonate pentru vi­oară şi pian tinde să devină şi el o tradiţie, un punct stabil al fes­tivalului. De data aceasta, Vale­­riu Maior şi Ferdinand Weiss (care a înlocuit-o pe Ludmila So­­sina), au cîntat sonate de J. S. Bach (nr. 3 în Mi major), Mozart (K.V. 304, în mi minor) şi Brahms (nr. 3 în re minor). Valeriu Maior marchează o continuă ascensiune, recitalul fi­ind poate cea mai convingătoare apariţie a sa de pînă acum. Ca întotdeauna, el evită orice efecte străine stilului şi muzicii, în ge­neral, interpretarea sa optînd pentru o expresie interiorizată. Este adevărat însă că reuşita re­citalului a fost determinată şi de conlucrarea cu Ferdinand Weiss, unul dintre cei mai ruti­naţi şi pricepuţi pianişti în acest gen. BUJOR DANŞOREAN Consfătuire Ieri, la Tg.-Mureş, în organiza­rea Uniunii sindicatelor din co­­merţ-cooperaţie, a Consiliului ju­deţean al sindicatelor. Consiliu­lui municipal al sindicatelor şi Direcţiei comerciale judeţene a fost organizată o consfătuire cu tema: „Activitatea comisiilor de femei din sectorul circulaţiei măr­furilor, din judeţul Mureş, în vederea integrării socio-profesio­­nale a tinerelor lucrătoare din co­merţ, creşterii stabilităţii lor in muncă, a dragostei pentru pro­fesia aleasă". Au participat preşedinte ale co­mitetelor de sindicat din sectoa­rele circulaţiei de mărfuri, coope­raţie şi turism, preşedinte ale co­misiilor de femei, ale comisiilor de asigurări sociale şi îmbunătă­ţirea condiţiilor de muncă şi via­ţă, directori de întreprinderi co­merciale şi alţi invitaţi. Din materialele prezentate cît şi din cuvîntul tovarăşei Gáspár Susana, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedin­te al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, s-a reliefat necesitatea unor mai cu­prinzătoare acţiuni ale comisiilor de femei din aceste sectoare de activitate, care să conducă la creşterea calitativă a deservirii consumatorilor, a răspunderii tu­turor lucrătorilor din comerţ fa­ţă de muncă, la întărirea discipli­nei, în deplină concordanţă cu ce­rinţei» eticii şi echităţii socia­list». * STEAUA ROSIE PAOINA 3 Un sat întreg cînta Emoţionanta intilnire a fiilor satului Orşova, a înălţat săr­bătoarea vină dincolo de hotarele obişnuitului. A fost o intilni­re împodobită cu sublime ghirlande de vibraţii sentimentale, cu străluciri aparte, încărcată cu frumuseţi nebănuite. Aşadar, sîmbătă seara şi duminică, întreaga aşezare de lîngă Gurghiu a trăit cu o rară intimitate momentele unei sărbători cu profunde semnificaţii politice şi sociale. S-au suc­cedat în aceste două zile de neuitat, secvenţe scăldate în luciri şi splendori. Cei peste 200 de muncitori, tehnicieni, ingineri, cadre didactice, ofiţeri, activişti de partid şi de stat, funcţio­nari — fiii satului —, sosiţi din toate colţurile ţării au schim­bat aici, în leagănul copilăriei lor, nenumăratele gînduri, im­presii şi amintiri, au retrăit crimpeie din dulcele şirag al adu­cerilor aminte. Dar, parcă din imensul fuior al sărbătorii, serbarea de sîm­bătă seara, din căminul cultural, anume şi cu migală pregătită de cadrele didactice din sat, rămîne momentul culminant: ar­tiştii amatori au prezentat în faţa celor aproape 700 de spec­tatori emoţionaţi, un deosebit de reuşit montaj literar, avînd ca temă 2.050 de ani de la constituirea statului dac centralizat şi independent condus de Burebista, apoi „şezătoarea“ şi soliştii de muzică populară s-au întrecut in măiestria lor cu formaţia mare şi cea de copii a dansatorilor. In continuare, frumuseţea imaginilor de pe scenă s-a revărsat peste întregul sat, în dan­sul ce a continuat in sala căminului cultural. Masa de oameni contopită în trăiri de aleasă şi unanimă vibraţie lăuntrică, s-a reîntîlnit duminică în locul denumit „Dos“ unde s-a încins tradiţionala horă, revărsată, apoi, in minunata serbare cîmpe­­nească, întreaga Orşova cînta, cinstindu-şi cu recunoştinţă fiii ei dragi. ...In şezătoare Dans bătrînesc... Cea mai tinără generaţie De la 1 iulie, chimiştii beneficiază de retribuţii majorate Programul de creştere a veni­turilor oamenilor muncii, a bună­stării întregului popor, elaborat de partid, se înfăptuieşte cu con­secvenţă. Astfel, începînd cu data de 1 iulie, în cadrul celei de-a II-a etape din acest cincinal, va spori în medie cu 14,6 la sută re­tribuţia personalului muncitor din industria chimică, industria de prelucrare a petrolului, indus­tria săpunurilor şi cosmeticelor, din care fac parte şi colectivele de oameni ai muncii de la Com­binatul de îngrăşăminte chimice din Tg.-Mureş, Combinatul chi­mic din Tîrnăveni şi întreprinde­rea chimică „Prodcomplex" din Tg.-Mureş. Poposim la Combinatul de în­grăşăminte chimice din Tg.-Mu­reş, interesîndu-ne de sporurile de venituri ce le realizează de a­cum înainte acest prestigios co­lectiv. Şi iată cîteva exemple. Un operator chimist, încadrat în categoria 3, treapta 2, avea pî­nă acum o retribuţie tarifară lu­nară de 1.816 lei. De la 1 iulie re­tribuţia lui creşte la 2.111 lei, ceea ce înseamnă, împreună cu sporul de vechime, de 10 la sută, un venit în plus de 324 lei la lună. Un operator chimist încadrat în categoria 6, treapta 2, realizează în plus 426 lei, retribuţia tarifară sporind la 2.723 lei la lună de la 2.336 lei. Odată cu aplicarea majorării retribuţiilor în etapa a doua, se introduce categoria a Vil-a, re­tribuţia unui operator chimist în­cadrat in această categorie, treap­ta 2, urcind la 2.999 lei la lună. Un lăcătuş mecanic, încadrat în categoria 6, treapta 2, primeşte de la 1 iulie o retribuţie de 2.744 lei la lună, faţă de 2.417 lei pînă acum, realizînd astfel un venit în plus, împreună cu sporul de vechime aferent majorării, de 360 lei. Un lăcătuş mecanic specialist, treapta 2, realizează un venit în plus de 662 lei la lună, întrucît retribuţia creşte la 3.336 lei la lună de la 2.754 lei pînă în pre­zent. Un maistru chimist, încadrat în clasa 26, gradaţia 6, avea pînă a­­cum o retribuţie tarifară de 2.895 lei. După majorare el primeşte 3.200 lei. De asemenea, retribuţia tarifară lunară a unui maistru mecanic, încadrat în clasa 27, gradaţia 6, creşte la 3.350 lei, de la 3.030 lei cît era pînă acum. Un inginer principal, încadrat în cla­sa 30, gradaţia 6, beneficiază du­pă majorare de o r­etribuţie tari­fară lunară de 3.840 lei, faţă de 3.480 lei pînă în prezent. Personalul muncitor de la Combinatul de îngrăşăminte chi­mice din Tg.-Mu­re­ş, cel de la în­treprinderea chimică „Prodcom­plex“, de la Combinatul chimic din Tîrnăveni, asemeni întregu­lui nostru popor, este hotărît să răspundă grijii partidului şi sta­tului pentru continua ridicare a bunăstării oamenilor muncii prin eforturi şi mai stăruitoare în­dreptate spre creşterea producţi­ei, reducerea cheltuielilor mate­riale, sporirea eficienţei activită­ţii economice, spre asigurarea re­surselor materiale pentru viitoa­rele măsuri de creștere pe mai departe a nivelului de trai al în­tregului popor. P. POPSOR

Next