Steaua Roşie, februarie 1981 (Anul 33, nr. 26-49)

1981-02-01 / nr. 26

TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a sosit la Timişoara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat, sîmbătă, la Timişoara, unde urmează să se întâlnească cu tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republi­cii Socialiste Federative Iugosla­via, care, va efectua, împreună cu tovarăşii Stane Dolani, mem­bru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, Secretar federal pentru afaceri externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, în zilele de 1 şi 2 februarie 1981. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salu­tat de tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. La sosirea pe aeroportul Timi­şoara, secretarul general al parti­dului a fost întîmpinat de pri­mul secretar al Comitetului ju­deţean Timiş al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Numeroşi oameni ai muncii a­­flaţi la aeroport fac o entuziastă primire secretarului general al partidului. Ei aclamă­­îndelung, dînd glas bucuriei de a avea din nou, la scurt timp, în mijlocul lor pe conducătorul iubit al par­tidului şi statului nostru. Timi­şorenii şi-au manifestat în ace­laşi timp, satisfacţia faţă de noua întîlnire la nivel înalt ro­­mânor iugoslavă, faţă de caracte­rul rodnic al acestui nou dialog consacrat dezvoltării şi aprofun­dării în continuare a legăturilor de prietenie, solidaritate şi cola­borare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, lărgirii şi în­tăririi acestor raporturi tradiţio­nale în folosul şi spre binele ce­lor două state socialiste vecine, al progresului şi prosperităţii lor, în interesul cauzei generale a păcii şi socialismului. Un bilanţ măreţ, o deschidere îndrăzneaţă spre înfăptuiri calitative, superioare în cincinalul 1981-1985 A fost dat publicităţii Comu­nicatul cu privire la îndeplini­rea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1976—1980, dezbătut şi aprobat în cadrul recentei şedin­ţe a Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R. Un bilanţ remarcabil care ilustrează cu o mare putere de convingere suc­cesele dobîndite de poporul nos­tru sub înţeleaptă conducere a partidului, şi în cincinalul care abia l-am încheiat, în măreaţa o­­peră de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate. Munca plină de avînt, abne­gaţie şi dăruire a tuturor oame­nilor muncii, în frunte cu co­muniştii, pe parcursul celor cinci ani care s-au scurs, eforturile susţinute pentru promovarea unei calităţi superioare în toate sfe­rele activităţii, se regăseşte la scara întregii ţări într-o puter­nică dezvoltare a bazei tehnico­­materiale, în creşterea armonioa­să a forţelor de producţie, în spo­rirea considerabilă a avuţiei na­ţionale, în ridicarea nivelului de viaţă al întregului nostru popor. După cum arată cifrele marelui bilanţ, producţia netă industrială a crescut intr-un ritm mediu a­­nual de 10,1 la sută, superior producţiei globale de 9,5 la sută. Citirea acestor doi indicatori de sinteză este suficientă pentru a ilustra mutaţiile calitative petre­cute în aceşti cinci ani în eco­nomia naţională. Ele evidenţiază cu pregnanţă orientări noi, pro­funde, de conţinut, în economia patriei, că activitatea productivă se desfăşoară în concordanţă cu marile exigenţe ale noului meca­nism economico-financiar, care şi-a făcut debutul în cincinalul trecut, punîndu-se accent pe pro­ducţia netă, pe valorificarea su­perioară a capacităţii creatoare a fiecărui om — izvorul Bunăstă­rii şi avuţiei noastre. Succese importante au fost ob­ţinute şi în agricultură, ramură deosebit de importantă a econo­miei naţionale. Amplul program de investiţii realizat în cincinalul 1976—1980 şi care se ridică la (Continuare în pag a l­a) Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Luduş, judeţul Mureş Către toate întreprinderile din industria alimentară Angajaţi plenar în transpune­rea în viaţă a sarcinilor şi obiec­tivelor celui de-al XII-lea Con­gres al Partidului Comunist Ro­mân, hotărîţi să înfăptuim e­­xemplar indicaţiile şi sarcinile trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, oamenii muncii din întreprinderea pentru industria­lizarea sfeclei de zahăr Luduş, judeţul Mureş, cheamă la între­cere socialistă pe anul 1981 toa­te colectivele de muncă din in­dustria alimentară, angajîn­­du­-se să realizeze următoarele obiective: 1. Depăşirea producţiei marfă­­cu 4,3 la sută, reprezentînd 15 milioane lei, şi a­ producţiei fi­zice cu 2 660 tone zahăr. Vom întreprinde măsuri pentru per­fecţionarea fluxului tehnologic de extragere a zahărului, utiliza­rea intensivă a capacităţilor de pr­elucrare a sfeclei, folosirea mai judicioasă a suprafeţelor de producţie, sprijinirea şi colabo­rarea permanentă cu unităţile a­­gricole. 2. Realizarea unei producţii nete suplimentare de 4 milioane lei, prin creșterea indicelui de valorificare a materiei prime și mai buna gospodărire a aceste­ia, precum și prin reducerea CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C. (Continuare în pag. a 4-a) AU MAI ADRESAT CHEMĂRI LA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ PE ANUL 1981: • Combinatul de prelucrare a lemnului Oradea către toate întreprinderile de exploatare şi transporturi forestiere, de prelucrare a lemnului, de hîrtie şi celuloză; • întreprinderea poligra­fică „Banat“ Timişoara către toate întreprinderile poligrafice; • Inspectoratul silvic judeţean Suceava către toate in­spectoratele silvice judeţene; • Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Alba către toate unităţile de poştă şi telecomunicaţii; • Grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi lo­­cativă al judeţului Cluj către toate unităţile de gospodărie comunală şi locativă din ţară Vă prezentăm trei dintre fruntașii întrecerii socialiste pe 1980 de la întreprinderea de geamuri Timăveni: Raveca Moga lucrează la sortarea buteliilor de sticlă, Nagy loan este strungar, iar Belényesi loan rupător de geam la uzina nr. 3. Cu toate că au meserii și­ locuri de muncă diferite, au o tră­sătură comună: hărnicia, seriozitatea și priceperea în muncă. Preşedintele Prezidiului R.S.F. Iugoslavia efectuează o vizită de prietenie în ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, va efec­tua, împreună cu tovarăşii Sta­ne Dolanţ, membru al Prezidiu­lui Comitetului Central al Uniu­nii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afaceri externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie în Republica Socialistă Româ­nia, în zilele de 1 și 2 februarie 1981. CONSILIILE UNICE AGROINDUSTRIALE Atribuţii de mare însemnătate în orga­nizarea şi conducerea agriculturii Anul 1981 trebuie să fie mult mai bogat, cu recolte şi venituri mult mai mari pentru toate uni­tăţile agricole de stat şi coope­ratiste, pentru fiecare gospodărie particulară. O dorinţă îndreptă­ţită şi posibilă. Am reţinut a­­cestea din adunarea generală a consiliului unic­­agroindustrial din Luduş care a analizat cu multă profunzime rezultatele ob­ţinute în 1980, modul cum s-a muncit, cum şi-au făcut datoria toţi cei cu răspunderi pentru soarta producţiei agricole. Insti­tuirea consiliilor unice agroindus­triale de stat şi cooperatiste a a­­vut la bază principii economice, organizatorice şi sociale de mare însemnătate principială şi practi­că: asigurarea conducerii unitare a tuturor sectoarelor agricultu­rii; accentuarea procesului de concentrare şi integrare, de spe­cializare a producţiei, a unităţilor şi subunităţilor, ca premise ale modernizării agriculturii, creşte­rii producţiilor şi a eficienţei; folosirea raţională şi în mod u­­nitar a bazei tehnico-materiale; creşterea rolului şi răspunderii specialiştilor pentru stabilirea şi aplicarea diferenţiată a tehno­logiilor, pregătirea şi asigurarea cadrelor etc. Fără îndoială că există destule elemente care conving că s-a ac­ţionat în această direcţie, că ac­tivitatea consiliului unic agroin­dustrial Luduș s-a materializat M. Bildeanu (Continuare in pag. a 4-a) „Urma cărţii la sate“ Manifestare tradiţională de pătrundere a cărţii în viaţa satului românesc, ea cuprinde o seamă de acţiuni culturale, de informare, de difuzare, de cunoaştere a valoroaselor lu­crări apărute. Ea este parte integrantă a Festivalului „Cintarea României". „Luna cărţii la sate“ este organizată de Consiliul judeţean de edu­caţie politică şi cultură socia­listă, Inspectoratul şcolar ju­deţean şi Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum. Manifestările organizate cu acest prilej în judeţul Mureş vor omagia împlinirea a 60 de ani de la crearea Partidu­lui Comunist Român, forţa conducătoare a neamului nos­tru pe drumul socialismului şi comunismului. Acţiunile de popularizare şi difuzare a căr­ţii în mediul rural au în ve­dere mobilizarea oamenilor muncii pentru realizarea ou­­biectivelor planului economi­­co-social pe 1981, precum şi pe întregul cincinal Deschiderea lunii cărţii va fi marcată printr-un program cultural-artistic complex care se va desfăşura în comuna Ruşii-Munţi, satul Morăreni, astăzi, 1 februarie, iar dumi­nici 1 martie, se va încheia manifestarea, tot cu un pro­gram în comuna Sincraiu de Mureş. Sunt prevăzute expo­ziţii de carte, întilniri cu scri­itori, expuneri, recitaluri de poezie, spectacole susţinute de formaţiile artiştilor amatori. In 8 localităţi rurale din ju­deţ vor avea loc întilniri ale cititorilor cu membri ai U­­niunii Scriitorilor şi cu redac­tori ai Editurii Politice Bucu­reşti. In cadrul acţiunilor în­treprinse, cercurile şi cenaclu­rile literare vor avea manifes­tări de popularizare a crea­ţiilor inspirate din viaţa con­temporană, precum şi acţiuni de păstrare şi valorificare a folclorului local. Secţia carte a U.J.C.C. a luat măsuri care vizează o aprovizionare ritmi­că a librăriilor, a punctelor de desfacere a cărţii.

Next