Steaua Roşie, august 1981 (Anul 33, nr. 180-205)
1981-08-01 / nr. 180
Maşină de înaltă productivitate pentru recoacerea ţevilor In preocuparea sa pentru perfecţionarea continuă a tehnologiei de fabricaţie, reducerea consumului de energie, sporirea productivităţii muncii şi eliminarea locurilor înguste, colectivul secţiei electrocalorice a întreprinderii „Electromureş“ din Tg.-Mureş a elaborat în cadrul atelierului de autoutilaje, cu sprijinul celor mai buni specialişti, o serie de dispozitive, maşini şi utilaje.Maşina de copt ţevi (rezistenţe în tub) este una dintre cele mai importante realizări. Ea are drept obiectiv înlocuirea cuptoarelor în care se face această coacere, metodă cu productivitate mai scăzută și cu un consum mare de energie. In elaborarea noului utilaj s-a plecat de la principiul că pentru îndoirea conductelor este suficientă tratarea lor termică nu pe întreaga lungime, ci pe porţiuni mici şi bine determinate. Noul utilaj, cu un regim strict de funcţionare, este mult mai productiv şi mai economicos. Productivitatea muncii pe care o realizează este de 6 ori mai mare decit la cuptoare, iar consumul de energie mai redus de 15 ori. Autorii acestei apreciabile creaţii tehnice sunt un grup de specialişti ai atelierului de autoutilare al secţiei în frunte cu ing. Klein Ivan. Noi complexe zootehnice Printre obiectivele de investiţii prevăzute în programul judeţean de modernizare a zootehniei se numără şi construirea de complexe pentru creşterea bovinelor în stabulaţie liberă. Asemenea complexe sunt în curs de executare la cooperativele agricole din: Cucerdea, Iernut, Sovata, Solovăstru, la Asociaţia economică intercooperatistă din Glodeni şi în alte părţi. Capacitatea unui asemenea complex este de 680 de locuri. Pentru anul acesta sunt prevăzute a fi date în folosinţă adăposturile de la Cucerdea şi Sr. •('•), lucrări ce sunt executate de Grupul de şantiere Tg.-Mureş al Trustului de construcţii în chimie Cluj, Şantierul din Sovata al Trustului de construcţii forestiere Braşov. OLIMPICII NOŞTRI — Avem satisfacţia de a ne reintilni cu absolventul Liceului nr. 1 din Tirgu Mureş care a făcut parte din echipa ce a reprezentat ţara noastră la Olimpiada internaţionalii de chimie de la Burgas, R.P Bulgaria. Cel pe care-l avem acum ca interlocutor este Mircea Florea, băiatul care, a primit premiul III la această competiţie a valorilor. Cum a fost la marele concurs al olimpicilor? — Pentru mine a fost ceva deosebit, am avut ocazia unică de a mă întîlni cu mulţi şi foarte bine pregătiţi tineri din Europa. Socotesc că merită să faci orice sacrificiu pentru a te prezenta la o asemenea competiţie internaţională. — Cum apreciezi nivelul temelor, gradul de dificultate ? — Subiectele date au fost la un inait nivel şi trebuiau realizate într-un timp foarte scurt. Deci, pe de o parte se ridica problema cunoaşterii profunde a temei şi o a doua — operativitatea, spontaneitatea. — In final a învins, deci puterea de concentrare şi inteligenţei? — Intr-adevăr, cred că esenţiale au fost pregătirea complexă, puterea de concentrare, capacitatea de a lucra într-un ritm alert. — Cum s-au prezentat ceilalţi olimpici din echipajul românesc? — Am luat o medalie de aur prin Claudiu Soporan din Baia Mare şi două medalii de bronz, una a mea şi una a lui Sorin Bildea din Hunedoara. Noi avem, dealtfel, o tradiţie valoroasă la olimpiadele de chimie, ne prezentăm foarte bine şi ne menţinem, în plutonul celor mai buni chimişti din Europa. — Deci, echipajul din care ai făcut parte a avut în faţă un prestigiu care se cerea consolidat şi apărat? — Da, în primul rînd trebuia să-l menţinem, şi am făcut totul pentru a ne afla pe podium. — Spune-mi, cine s-a bucurat cel mai mult de prestigio- , sul succes al lui Mircea Flo- rea? ^ — Prima s-a bucurat fosta mea dirigintă şi profesoară de ’ chimie, Rodica Cismaş. \ — Cine ţi-a stîrnit pasiunea pentru chimie, cine ţi-a sti- ' mulat-o în continuare? \ — Mi-a plăcut foarte mult încă din şcoala generală, iar , la Liceul de chimie am nime- rit la o profesoară foarte ^ bună, care ne-a pregătit în ideea unei mari capacităţi de ’ efort, a unei activităţi con- stante şi mereu mai com- t plexe. J — Acum, la încheierea a- cestei mari competiţii, pre- \ cum şi la început de irumi , în studenţie, am dori să aflăm ’ care îţi sînt năzuinţele de viitor? — Sînt student şi vă asigur că nu mă mulţumesc cu re- zultatele pe care le-am obţi- nut pînă acum. Sint satis- * facţii, dar ele mă îndeamnă să continui şi mai puternic tot cu chimia. Voi încerca în ’ viitor să fac cercetare, care mă pasionează mult. — Iţi urăm mare succes în întreaga activitate, în împli- nirea năzuinţelor pe care le nutreşti, şi te felicităm pen- tru modul strălucit în care ai reprezentat şcoala romă- ^ nească de chimie, municipiul Tirgu Mureş la acest concurs european. \ GH. BARBULESCU \ ____________________ | GROUTARI DIN TOATE TARILE, UNITI- VA / \\ ÎNTIMPUAREA HURII SĂRBĂTORI A ELIBERĂRII Capacităţi puse în funcţiune in avans Dintre toate activităţile desfăşurate de constructorii Grupului de şantiere Tg.-Mureş al T.C.Ch. Cluj-Napoca, cea mai rodnică a fost punerea în funcţiune. In primul semestru al anului au fost planificate a se preda beneficiarilor 10 noi capacităţi. Obiectivul a fost realizat de către constructori, la unele lucrări obţinîndu-se însemnate economii de timp. în semestrul II al anului sunt prevăzute a se preda alte 16 noi obiective industriale şi agrare. Dintre acestea amintim liniile de turnare a fontei şi oţelului de la I.M. „Republica“ Reghin. Constructorii şi-au propus ca lucrările de aici să fie terminate în prima parte a lunii august, astfel încît în 15 august să înceapă probele tehnologice. Constructorii închină acest succes cît şi altele marii sărbători naţionale a poporului nostru — ziua de 23 August. La invitaţia tovarăşului LEONID BREJNEV, tovarăşul jeru NICOLAE CEAUŞESCU a sosit în Uniunea Sovietică Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat in Uniunea Sovietică, la invitaţia tovarăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S. La plecare, pe aeroportul Otoopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. A fost de faţă V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. La sosirea în Crimeea, pe ac- t roportul din Simferopol, tovară- ' şul Nicolae Ceauşescu a fost in- tîmpinat şi salutat cu căldură de Anatoli Blatov, consilier al secretarului general al C.C. al P.C.U.S., precum şi de Viktor Sergheevici Makarenko, primsecretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alţi conducători ai organelor locale de partid și de stat. Semne de recolte bune la culturile duble, dar atenţie la întreţinerea lor Obţinerea a două culturi pe an de pe suprafeţe cît mai întinse, constituie cea mai la îndemînă resursă de sporire a producţiei, mai ales de furaje şi legume. In acest an, mai mult ca oricînd, natura a favorizat, reuşita acestor culturi prin umiditate şi căldură suficientă, prin posibilitatea de a le însămînţa mai devreme. Acolo unde nu a lipsit spiritul de bun gospodar, factorii oferiţi de natură au fost din plin valorificaţi, adică s-a acţionat cu maximă operativitate la eliberarea şi pregătirea terenurilor de pe care s-a ridicat prima recoltă, iar apoi la însămînţări. Semănatul devreme, faptul se confirmă acum, este o certitudine a reuşitei culturilor duble, a unor producţii ridicate. în primele zile ale secerişului ne aflam la ferma 5 Băgaciu. Şeful fermei se lupta din răsputeri să elibereze terenul de paie în urma combinelor, să pregătească repede şi bine terenul pentru semănatul porumbului în amestec cu floarea soarelui. La data începerii secerişului la grîu, miriştile de orz erau însămînţate la nivelul sarcinilor de plan, culturile erau în parte răsărite, în total, in I.A.S. Seuca au fost însămînţate 230 ha cu culturi furajere in mirişte. Completarea bazei furajere, în general deficitară în acest an, cu o bună recoltă de nutreţuri din culturi succesive a preocupat şi alte unităţi. Pe total judeţ s-au însămînţat în mirişte 12.280 ha cu diferite plante furajere. Suprafeţe mai mari s-au însămînţat în consiliile agroindustriale Band (642 ha), Iernut (766 ha), Luduş (651 ha), Sărmaşu (765 ha), Tg.-Mureş (617 ha). Producţia acestor suprafeţe va fi deosebit de importantă în menţinerea unei producţii ridicate de lapte în perioada de toamnă, cînd păşunile vor fi practic epuizate, iar o bună parte va putea fi însilozată pentru iarnă. Spiritul gospodăresc întîlnit în multe unităţi nu s-a manifestat peste tot, pierzîndu-se o bună ocazie de a completa cămările zootehniei. Suprafeţe mai mici, mult sub posibilităţi şi chiar sub cifrele planificate, s-au însâmînţat în cooperativele agricole din consiliile agroindustriale Sighişoara, Tîrnăveni, Miercurea Nirajului şi altele. In consiliul Breaza trebuiau să se însămînţeze 280 ha, dar s-au realizat doar 90 ha, foarte puţin faţă de nevoia de furaje ce se înregistrează în unităţile de aici! Specialiştii sunt de părere că incă se mai poate continua cu semănatul unor culturi, în special cu varză furajeră şi răpită furajeră. Aceasta înseamnă că trebuie mobilizate toate ferţele existente pentru ca în următoarele cîteva zile să se insămînţeze cu aceste plante suprafeţe cît mai mari. Să nu se uite că aceste plante, acolo unde nu există deficit de furaje, pot fi incorporate în sol prin arătură, constituind un excelent Sregrăşămlnt verde. Tovarăşul ing. Ioan Oltean, director în Direcţia agricolă judeţeană, apreciază că sunt condiţii să se obţină producţii bune, peste tot culturile semănate la timp sunt răsărite, au o densitate corespunzătoare. In continuare însă se impune să li se poarte de grijă, să nu fie lăsate pradă concurenţei buruienilor. Conducerile unităţilor, mecanizatorii din secţiile S.MA., au datoria să intervină imediat cu toate forţele mecanice şi manuale la executarea unui prăşit, deoarece cele mai multe parcele sunt excesiv de invadate de samulastru şi alte buruieni. M. BALDEANU I Modernizarea Bulevardului „1 Decembrie 1918“ din municipiul Tirgu Mureş se înscrie în amplul proces al urbanizării, atît pe plan constructiv-edilitar, cît şi al îmbunătăţirii circulaţiei rutiere şi pietonale. După cum se vede în imaginea fotoreporterului nostru Koncz. loan, în imediata apropiere a intersecției acestei artere cu strada Gheorghe Doja se află in stadiu avansat importantele lucrări subterane.