Steaua Roşie, noiembrie 1983 (Anul 34, nr. 258-283)
1983-11-01 / nr. 258
Discuţiile individuale şi întărirea spiritului militant al comuniştilor Organizaţia noastră de bază, care numără în prezent 75 membri, din care 16 au fost primiţi în partid în cursul acestui an, îşi întăreşte necontenit influenţa politică şi capacitatea de mobilizare în rîndul colectivului de la atelierul de cusut-finisaj. Faptul că ne-am îndeplinit sarcinile de plan, inclusiv la producţia de mănuşi pentru export, este dovada cea mai elocventă a eficienţei muncii de partid. In contextul activităţii politico-organizatorice, o atenţie deosebită acordăm discuţiilor individuale cu membrii de partid. In cursul acestui an, biroul organizaţiei de bază a discutat cu peste 50 de membri de partid, acţiunea urmînd să ia sfîrşit în noiembrie. Convorbirile pe care le avem cu membrii organizaţiei ne sînt de un real folos în activitatea de zi cu zi, în ce sens? Mai întîi, fiindcă permit biroului să exercite un control exigent asupra modului cum îşi îndeplinesc comuniştii sarcinile încredinţate în producţie, în activitatea politică şi obştească. Dar să afle şi problemele care îi preocupă, inclusiv cele privind viaţa personală. Desfăşurîndu-se într-un spirit partinic, critic şi autocritic, discuţiile individuale au contribuit la înlăturarea unor lipsuri şi neajunsuri, la perfecţionarea diferitelor laturi ale activităţii noastre. Mi-ar fi greu să enumăr toate problemele abordate. Multe din ele priveau activitatea în producţie. Magdalena Mureşan, Székely Lidia, Mera Nastasia, Kiss Maria ne-au împărtăşit, de pildă, greutăţile pe care le întîmpină în activitatea lor profesională, făcînd propuneri privind aprovizionarea ritmică cu semifabricate, remedierea mai operativă a defecţiunilor tehnice, perfecţionarea profesională , a tinerelor muncitoare, aceste aspecte avînd o importanţă deosebită în condiţiile muncii în acord global. Tovarăşele Mihály Zita şi Nagy Judith ne-au cerut ca în activitatea politico-ideologică să acordăm o atenţie sporită problemelor retribuţiei muncii un acord global, în lumina noilor reglementări cuprinse în decretele Consiliului de Stat. Cînd am avut acţiuni mai importante în cadrul atelierului, care reclamau participarea activă, conştientă a întregului colectiv, cu prilejul discuţiilor individuale am pus accentul pe rolul militant şi contribuţia comuniştilor în finalizarea ei. Am abordat, fireşte, şi activitatea pe care o desfăşoară comuniştii în cadrul organizaţiilor de masă şi obşteşti. Margareta Dumitru ne-a relatat despre preocupările sale, ca organizator de grupă sindicală, pentru organizarea întrecerii socialiste şi stimularea iniţiativei oamenilor muncii, iar Keresztesi Marta despre activitatea desfăşurată în echipa de control a oamenilor muncii. Comuniştii ne-au cerut, in acelaşi timp, să intervenim pentru rezolvarea unor probleme sociale. Keresztesi Marta a ridicat, spre exemplu, problema lărgirii sortimentelor de semipreparate la bufetul de incintă şi a îmbunătăţirii transportului în comun din unele zone ale oraşului. Ne-am străduit, în măsura posibilităţilor, să rezolvăm problemele ridicate, cerînd în acest sens sprijinul comitetului de partid. Fructificînd experienţa dobîndită, în viitor vom conferi discuţiilor individuale un rol mai important în îmbunătăţirea calitativă a vieţii şi muncii de partid, în dezvoltarea spiritului militant al comuniştilor. MARIA LENGYEL, secretara organizaţiei de bază nr. 8 de la întreprinderea de pielărie şi mănuşi Tîrgu-Mureş VIAŢA DE PARTID În pieţe Bine aprovizionată cu tot felul de legume, fructe şi zarzavaturi piaţa de zi din cartierul „7 Noiembrie“ din Tîrgu-Mureş cunoaşte o mare afluenţă de cumpărători. Duminică, de „Ziua recoltei“, pieţele din municipiul Tîrgu-Mureş, ca dealtfel toate pieţele din judeţ, au fost pline „ochi“ cu tot felul de bunătăţi: cartofi, ceapă, legume, fructe, varză pentru aprovizionarea de iarnă a cetăţenilor. Sperăm ca aceeaşi abundenţă să o găsim tot timpul sezonului pentru aprovizionarea de iarnă. Majorarea retribuţiilor planificatee în unităţile care realizează producţia pentru export, precum şi în cele care livrează subansamble, piese de schimb şi alte produse de bază, ce se înglobează în producţia pentru export, se asigură un fond de participare mai mare. Tot de la 1 septembrie s-a majorat şi pentru constructorii de maşini cota de constituire a fondului de premiere pentru realizări deosebite în muncă — de la 1 la sută la 2 la sută din fondul de retribuire planificat. De asemenea, constructorii de maşini vor beneficia şi de alte drepturi băneşti sub formă de premii pentru economii de materii prime, materiale şi energie, stimulente pentru depăşirea sarcinilor la export etc. Iată două exemple despre cum vor creşte veniturile oamenilor muncii din industria construcţiilor de maşini: STRUNGAR, categoria 6, treapta I, cu o vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate de peste 20 de ani : —. în lei — (Urmare din pag. 1) Este important de subliniat şi faptul că veniturile oamenilor muncii din construcţiile de maşini sporesc şi prin generalizarea de la 1 octombrie a acordului global. Intrucît adaosul de acord se atribuie procentual la retribuţia tarifară, în funcţie de gradul de îndeplinire a sarcinilor de plan, sumele cuvenite personalului muncitor sub această formă vor fi mult mai mari decit pînă acum, dată fiind baza de calcul majorată. La toate acestea se mai adaugă şi faptul că, începînd de la 1 septembrie, retribuţiile nominale ale oamenilor muncii cresc şi prin veniturile ce se obţin din fondurile de participare la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, în cadrul majorării medii a acestor fonduri — de la 2 la 4 la sută (raportat la fondul de retribuire Venituri In cazul realizării In cazul depăşirii planului planului cu 20«/« pînă la 1 de la 1 pînă la 1 de la 1 noiembrie noiembrie noiembrie noiembrie Retribuția tarifară 2764 2913 2764 2913 Sporul de vechime 276 (10«/p) 437 (15«/„) 276 437 Adaosul de acord — — +552 +582 Total 3040 3350 3592 3932 SCULER specialist, nivel bază, cu o vechime neîntreruptă în aceeași unitate de peste 20 de ani: ________________________________________________________— în lei — Venituri cazul realizării In cazul depășirii planului planului cu 20«/0 pînă la 1 de la 1 pînă la 1 de la 1 noiembrie noiembrie noiembrie noiembrie Retribuția tarifară 3284 3470 3284 3470 Sporul de vechime '-328 (10»/,) 521 (15«/,) 328 521 Adaosul de acord •— . — +656 +694 Total 3612 3991 4268 4685 Priorităţi în industrie (Urmare din pag. 1) depăşim cel puţin la nivelul celor arătate mai sus. Dealtfel, şi în prezent procesul de producţie se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale stabilite de retribuţia în acord global. Am stabilit tarifele pe unitate de produs şi consumurile materiale, s-au încheiat contractele între formaţiile de lucru şi secţii, între acestea din urmă şi conducerea întreprinderii. De fapt, am întreprins măsurile şi acţiunile necesare ca activitatea să se desfăşoare pe cît posibil ritmic, în care sens am înlocuit, într-o serie de operaţii, consumul de combustibil lichid uşor cu păcură care, de asemenea, ne creează greutăţi în aprovizionare. Ne organizăm munca în condiţiile furnizării energiei electrice la cotele actuale, ceea ce nu-i uşor, mai ales acum, cînd pe lingă realizările planului pe 1983, avem de pregătit şi procesul de fabricaţie pe anul 1984. — Întocmai, în ce stadiu vă aflaţi cu pregătirea producţiei pe 1984? — De la bun început ţinem să precizăm că cifrele de plan primite nu sunt definitive, mai exact spus, nu corespund cu fundamentările noastre. Deocamdată doar 25 la sută din capacităţi sunt acoperite cu contracte ferme de desfacere a producţiei. Acţiunea este în plină desfăşurare, astfel că asigurarea bazei tehnico-materiale se face în raport cu necesarul de maşini şi utilaje depus de cele două centrale pentru care producem. Dacă acest necesar se va menţine atunci nu vom avea probleme cu acoperirea capacităţilor cu producţie. în ceea ce priveşte pregătirea procesului şi a tehnologiilor de fabricaţie, acţiunea e în plină desfăşurare, urmărindu-se creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor de producţie şi sporirea eficienţei economice. Indirecţia creşterii productivităţii muncii sunt îndreptate principalele forţe, acţionîndu-se în mod special asupra organizării locurilor de muncă, a dotării cu scule, dispozitive şi verificatoare, a reducerii cheltuielilor cu munca vie pe unitate de produs, a găsirii soluţiilor optime pentru diminuarea consumurilor energetice şi de materiale prin diminuarea pierderilor tehnologice, folosirea integrală a materialelor recuperabile — factori de care depinde în final eficienţa întregii activități. La C.A.P. Mureşeni: 55.706 kg sfeclă de zahăr la hectar Cooperativa agricolă din Mureşeni a încheiat, în cursul ziuei de marţi, transportul sfeclei de zahăr de pe întreaga supra-aţă cultivată, de 120 ha, predind Fabricii de zahăr din Tîrgu Mureş 6.685 tone de sfeclă, cu peste 2.000 tone peste sarcina de plan. Preşedintele cooperativei, tovarăşul Ilie Cheşa, ne spunea că acest succes a fost obţinut ca urmare a muncii harnice şi responsabile a tuturor cooperatorilor şi mecanizatorilor, a specialiştilor acestei unităţi, care în tot timpul anului au acordat o atenţie deosebită şi acestei culturi, realizînd în final o producţie medie de 55.706 kg pe hectar, cu 20.706 kg peste prevederi. Ferma nr. 2, condusă de ing. Constantin Pop, a obţinut pe 42 ha cultivate o producţie medie de 66.000 kg la hectar. Din cantitatea totală, doar 2.000 tone au fost transportate cu mijloace I.T.A., cea mai mare parte fiind transportată cu maşini, remorci şi atelaje proprii. _________________________ Dintre factorii care au contribuit la obţinerea unei asemenea producţii mari, conducerea unităţii evidenţiază calitatea lucrărilor de pregătire a solului şi de insăminţare şi, îndeosebi, cele 5 praşile manuale şi 2 mecanice efectuate de cooperatori şi mecanizatori, care au contribuit la conservarea apei în sol şi la menţinerea curată a culturii. Acest fapt confirmă încă o dată că, atunci cînd toate lucrările se execută în condiţii de calitate superioară şi în timpul optim, şi în anii cu condiţii climaterice mai vitrege se pot obţine producţii mari. Totodată, ca urmare a activităţii susţinute desfăşurate la recoltarea şi transportarea sfeclei, la eliberarea operativă a terenului, lucrătorii din această cooperativă au reuşit să şi însămînţeze după sfeclă 115 ha de grîu, în condiţii de calitate dintre cele mai bune. V. ORZA * STEAUA ROȘIE PAGINA 3 STOR JOCULUI CU CHIBRITURILE! Deseori în ziarul nostru am atras atenţia asupra necesităţii supravegherii copiilor în jocul lor nevinovat şi inconştient cu focul, joc care în multe cazuri se sfîrşeşte cu drame, pierderi de vieţi, distrugerea bunurilor materiale. Tot o consecinţă a nesupravegherii a fost şi incendiul provocat de copilul cetăţeanului Petre Notar din comuna Băgaciu, judeţul Mureş, care jucîndu-se cu chibriturile a dat focfinului şi bucătăriei de vară. La Ţîgmandru, au ars grajdul şi fînarul lui Traian Haiduc, făptaşii focului fiind tot copiii. La Ideciu arde o casă, locuinţa Măriei Popovich Incendiatorii? Copiii. Copii nesupravegheaţi, copii la îndemîna cărora sînt lăsate chibriturile. Deci, atenţie părinţi, nu lăsaţi chibriturile pe mîna copiilor, căci în nevinovatul lor joc pot provoca incendii şi mari pagube1 CA O UMBRA La început am crezut că e vorba de un accident grav şi că mulţimea aceea adunată în faţa cinematografului „Progresul" din Tîrgu-Mureş era zguduită şi pătrunsă de ce se întîmplase. Apropiindu-mă, mi-am dat seama că altceva se întîmplase, mulţimea aceea de tineri care se agita şi se dezlănţuia prin strigăte, voia ceva. Voia să intre la concertul susţinut de formaţia „Reflex“ (formaţie de muzică uşoară alcătuită din elevi tîrgumureşeni). Am fost şi rămin în continuare o prietenă a tinerilor şi am pretenţia că le înţeleg vîrsta, preocupările, dorinţele, aspiraţiile. Le înţeleg şi le aplaud ori de câte ori am ocazia. Nu înţeleg însă această atitudine, modul de a te manifesta zgomotos, necivilizat, violent. Am avut impresia, în seara zilei de 24 octombrie a.c., că văd nişte oameni cărora le sunt complet străine regulile de comportare pe care le ştie şi un copil de doi ani, şi anume că într-o clădire se pătrunde prin uşă şi nu prin geam, că o dorinţă ţi-o exprimi vorbind şi nu strigînd, lovind. Comportarea elevilor prezenţi în acea seară la concert rămîne ca o umbră neagră în atitudinea tinerilor, tineri pe care altfel suntem obişnuiţi a-i cunoaşte, a-i aprecia. Sperăm ca această manifestare să rămînă un „caz“ izolat, irepetabil. TOAMNA SE VlND CASTANE Pentru persoanele care se ocupă cu vînzarea castanelor pe străzile tîrgumureşene, toamna este anotimpul prosperităţii. Sumele pe care le pretind în schimbul cîtorva castane (de multe ori arse şi seci) sunt foarte mari. Ar veni cam un leu castana. Desigur, nu invidie faţă de nişte oameni care cîştigă enorm fără să transpire prea mult, ne îndeamnă să luăm atitudine împotriva acestor speculanţi (bănuim că aceşti vînzători au autorizaţie), ci faptul că păcălesc pe copiii care-şi dau banii de cornuri în schimbul a trei, patru castane. De ce aceste produse nu se vînd la gramaj? De ce în unităţile comerciale nu se găsesc castane sau produse pe bază de castane? Indiferent de răspunsul pe care-l vom primi, un lucru rămîne limpede: trebuie să se pună capăt acestei specuile autorizate! BILETE, BILETE... Se tot plîng controlorii de bilete de pe autobuzele tîrgumureşene că anumiţi călători sunt certaţi cu disciplina. Concret. Sînt călători care mai circulă fără ... bilete ! întrebăm şi noi acum! de unde să-şi procure omul bilete pe ruta Universitatea Centru, căci chioşcul din populata arteră a clinicilor este îngheţat şi la propriu şi la figurat de aproape 10 zile ... Rubrică realizată de VIORICA MANTA-BARQ