Steaua Roşie, februarie 1985 (Anul 36, nr. 26-49)

1985-02-01 / nr. 26

Toate tractoarele şi maşinile agricole, pregătite temeinic pentru primăvară Această iarnă aspră, cu zăpadă multă şi zile geroase, poate duce şi la o desprimăvărare mai tîrzie decit in alţi ani. In această situaţie realizarea într-un timp mai scurt şi încadrarea în perioada optimă a tuturor lucrărilor din campania agricolă de primăvară presupune în primul rînd o temeinică pregătire a tuturor tractoarelor, maşinilor şi utilajelor agricole astfel încît odată ieşite în cîmp să dea maximum de randament, să realizeze ritmuri zilnice cît mai înalte. La aceste probleme desigur că se gîndesc de pe acum cu multă răspundere mulţi mecanizatori angajaţi în ampla activitate de reparare şi pregătire a maşinilor şi utilajelor agricole aflate în dotarea staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, a secţiilor de mecanizare Producţiile mari planificate pentru acest an se vor putea obţine numai cu maşini şi utilaje bine reparate şi corect de reglate, în stare să execute orice lucrare la timp şi în condiţii de calitate dintre cele mai bune. Acum este momentul ca toate aceste tractoare şi maşini din dotarea agriculturii să fie pregătite temeinic, să fie verificate, iar orice defecţiune să fie înlăturată cu maximă promptitudine, cu pricepere şi răspundere muncitorească. „Mai avem doar cîteva zile, conform planificării, pentru a încheia campania de reparaţii la tractoarele şi maşinile agricole care vor lua parte la primăvară la lucrările din cîmp, ne spunea săptămîna trecută Marcel Rusu, inginer şef al S.M.A. Iernut. Pentru a ne încadra cu pregătirea utilajului agricol în perioada stabilită, întreg colectivul nostru de muncă, mecanizatori, mecanici de întreţinere, personal tehnic şi de conducere a acţionat hotărît, fiecare la locul său de muncă, pentru realizarea zilnică a programului de lucru stabilit. Pe tot parcursul acestei campanii am acordat o atenţie sporită calităţii lucrărilor, ştiind că numai cu maşini bune putem efectua în cîmp lucrări de calitate şi la timp, ne putem încadra în perioadele optime stabilite pentru fiecare cultură, în parte. In acest scop am executat şi un volum mare de recondiţionări, în valoare de circa 500.000 lei, fiecare piesă uzată fiind verificată şi supusă procesului de înnoire, în urma activităţii responsabile desfăşurate atît în atelierul central din Iernut cît şi în secţiile de mecanizare putem raporta că la fiecare grupă de maşini ne vom încadra cu reparaţiile în termenele date“. Dar iată şi cîteva amănunte prin care interlocutorul şi-a susţinut această afirmaţie. Reparaţiile la toate tipurile de grape, inclusiv la grapele cu discuri, sînt gata, la fel la maşinile de administrat îngrăşăminte chimice şi naturale, la combinatoare şi cultivatoare cît şi la altele. Pregătirea plugurilor, deşi a început cu multă întîrziere şi a necesitat un volum extrem de mare de recondiţionări, la coroane şi plazuri, este pe terminate. La fel, pregătirea tractoarelor, reparate în mod grupat la atelierul central din Iernut, pe cinci posturi specializate, de către oameni bine pregătiţi profesional, s-a desfăşurat în condiţii bune astfel că acum această acţiune se apropie de finalizare. Motoarele acestora au fost reparate pe două posturi specializate — segmentări şi reglaje — asigurându-le calitatea necesară unei funcţionări optime. De asemenea, sunt în lucru ultimele semănători pentru păioase cît şi pentru culturile prăşitoare, acestea din urmă fiind reparate în mod centralizat la secţia din Sălcud. Rămîneri în urmă se înregistrează doar la maşinile fitosanitare şi de erbicidat, dar şi pregătirea acestora va fi încheiată în cel mult o săptămînă, întîrzierea fiind pricinuită de necesitatea confecţionării în prealabil a unui banc de verificare a presiunii realizate de pompă şi distribuitor. O altă problemă care a creat greutăţi colectivului secţiei din Cipău la această activitate este lipsa unor simeringuri de 30 x 50 x 12 la pompele de la maşinile de erbicidat. Interlocutorul ne-a asigurat că toate acţiunile întreprinse în ultima vreme au drept scop finalizarea reparaţiilor la toate aceste utilaje în cel mai scurt timp, creînd condiţii optime pentru o bună desfăşurare a campaniei agricole de primăvară. V. ORZA Adunările generale din cooperativele agricole, sub semnul îmbunătăţirii activităţi şi creşterii recoltelor .Urmare din pag. 1) C.A.P. Mureşeni), peste 10 tone de porumb (la CAP Şăulia şi IAS Seuca), 13.337 kg de ştiuleţi la hectar şi 60.664 kg sfeclă de zahăr (la cooperativa agricolă din Cuci), sunt rodul unei lucrări exemplare apămîntului. In fiecare unitate există ferme, brigăzi şi echipe care au obţinut producţii de excepţie, cu mult peste media înregistrată pe unitate. Această valoroasă experienţă trebuie cunoscută şi dezbătută în amănunt în adunările generale pentru a putea fi aplicată pe toate terenurile şi de către toate formaţiile de muncă. Dările de seamă pe care le vor prezenta consiliile de conducere, pe bază de bilanţ, privind activitatea desfăşurată şi rezultatele obţinute în realizarea planului şi a bugetului de venituri şi cheltuieli pe 1984, trebuie să cuprindă la modul concret activitatea tuturor sectoarelor şi formaţiilor de muncă, a specialiştilor şi a celorlalte cadre de conducere, a fiecărui cooperator şi mecanizator la locul lui de muncă. Numai o analiză cu putere de evidenţiere a tot ce s-a făcut bine şi a ceea ce a frînat obţinerea rezultatelor aşteptate poate fi folositoare, poate canaliza spre mai bine activitatea viitoare. Avem aici în vedere cazurile, destul de frecvente, de nerespectare a tehnologiilor stabilite, a epocilor optime de lucrare a pămîntului, de însăminţare şi recoltare, cazurile de lipsă a spiritului gospodăresc şi a disciplinei, de folosire incompletă a unor pîrghîi hotărîtoare cum sînt mecanizarea, chimizarea, fertilizarea, păstrarea şi ridicarea fertilităţii solului prin lucrări ameliorative şi altele. Raportul comisiei de revizie, prezentarea planului de producţie şi bugetului pe 1985, programul unitar de măsuri tehnicoeconomice şi politico-organizatorice, confirmarea în funcţie a şefilor de ferme, de sectoare şi brigăzi, alegerea comisiilor de judecată, schimbările sau completările, dacă e cazul, în componenţa consiliilor de conducere şi în consiliile oamenilor muncii — puncte importante pe ordinea de zi a adunărilor generale — trebuie tratate cu toată răspunderea fiindcă fiecare în parte vizează direct îmbunătăţirea activităţii viitoare. In cadrul acestor adunări va fi aprobat şi volumul de muncă ce va trebui efectuat de membrii cooperatori în vederea asigurării în totalitate a forţei de muncă necesare efectuării tuturor livrărilor în timpul optim şi de calitate. Aducem în atenţie acest aspect, determinaţi de tendinţa manifestată în unele cooperative agricole de a stabili volume de muncă la nivelul cel mai de jos, chiar contrar prevederilor statutare, fapt ce a dus la dificultăţi în executarea lucrărilor, la întîrzierea lor, iar pe de altă parte au fost lezate unele drepturi ale cooperatorilor. Trebuie să se înţeleagă că prin muncă puţină nu se vor obţine rezultatele dorite, nu vor spori cîştigurile cooperatorilor. întreaga adunare generală trebuie să vizeze instituirea unor căi şi mijloace de realizare exemplară a recoltelor şi veniturilor prevăzute, de aplicare a prevederilor noului mecanism economic, astfel încât toate unităţile să devină rentabile. FOTO critică Spiritul gospodăresc nu are voie „să îngheţe“! In urma mai multor sesizări primite pe adresa redacţiei, majoritatea referitoare la modul necorespunzător în care serviciul de salubritate îşi face datoria, am considerat de cuviinţă să facem un scurt raid prin municipiul Tîrgu-Mureş, şi în alte locuri decit cele sesizate de cetăţeni ... Iată că aparatul de fotografiat a reţinut aceste imagini, unele insolite, care nici pe departe nu fac cinste gospodarilor oraşului. Lingă centrala termică din cartierul Budai Nagy Antal“ (foto 2), aici fiind situată şi o unitate pentru alimentaţia publică , resturile menajere tronează încă din luna decembrie... Din aceeaşi perioadă „datează“ şi cele de pe strada Petru Dobra, cele de pe strada Vulcan (foto 3), cele de lîngă blocul din Parîngului nr. 20 (foto 1), cartierul „1848“! Şi totuşi, nu-i aşa, spiritul gospodăresc nu are voie „să îngheţi“! Cetăţenii întreabă: cînd vor fi ridicate toate resturile, care, efectiv, prezintă pericol pentru sănătate? MIHAI BOCAI Foto: KONCZ JANOS * STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Angajare fermă, înaltă responsabilitate în înfăptuirea obiectivelor stabilite (Urmare din pag. Imponente, l-au ocupat problemele economice, realizarea obiectivelor din planul în profil teritorial, la nivelul exigențelor formulate de conducerea partidului. Anul trecut, spre exemplu, oamenii muncii din municipiul nostru au depăşit planul producţiei marfă cu peste 400 milioane lei, multe din întreprinderi — şi aş aminti aici C.I.Ch. „Azomureş“, Prodcomplex. Antrepriza de construcţii-instalaţii Cluj-Napoca, Antrepriza generală de construcţiimontaj Mureş, I.P.I.L.F. — au îndeplinit acest indicator în 11 luni. Producţia fizică a fost îndeplinită în procent de 100,96 la sută. Demn de relevat este şi faptul că volumul exportului a fost cu un procent mai mare decit în anul 1983, întregul spor de producţie a fost realizat pe seama măsurilor întreprinse în vederea creşterii randamentelor maşinilor şi utilajelor, ceea ce a influenţat favorabil productivitatea muncii. Rezultate bune putem raporta şi în ceea ce priveşte investiţiile, economisirea materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibilului. In unităţile agricole ce aparţin municipiului, prin eforturile depuse de oamenii muncii au fost obţinute, an de an, rezultate tot mai bune în creşterea producţiilor agricole vegetale şi animale, concretizate în livrarea suplimentară la fondul de stat, în anii 1981—1984, a peste 2.000 tone grîu, circa 1.500 tone orz, 350 tone porumb, peste 3.000 tone sfeclă de zahăr şi altele. Cu toate rezultatele bune, apreciem că, atît în industrie cît şi în agricultură, avem încă rezerve nefolosite la eficienţa necesară, că sunt posibilităţi pentru obţinerea unor rezultate şi mai valoroase. — Constituie o realitate pregnantă faptul că, linia arhitecturală a municipiului Tîrgu-Mureş, ambianţa lui devin tot mai armonioase. Aş dori să ne spuneţi cum s-a acţionat în plan edilitargospodăresc? — Sub conducerea Comitetului municipal de partid, organismele, componente ale consiliului au mobilizat şi antrenat deputaţii, comitetele de cetăţeni, comisiile permanente, practic întreaga masă a cetăţenilor, la rezolvarea treburilor obşteşti. O importanţă deosebită a fost acordată activităţilor de gospodărie comunală şi locativă, care au vizat în principal înfrumuseţarea municipiului, problemele transportului în comun, ale aprovizionării populaţiei şi altele. In acest contex, se înscriu preocupările pentru construcţia Uzinei de apă, Staţiei de epurare a apelor uzate, colectorului principal pentru ape menajere şi pluviale, pentru modernizarea străzilor Piaţa Eroilor Sovietici, Cutezanţei, Livezeni, Gheorghe Marinescu, pentru darea în folosinţă a patinoarului artificial descoperit, a Casei căsătoriilor, a Casei de cultură a tineretului, a unei şcoli generale cu 25 de clase, a cîtorva grădiniţe, precum şi efectuarea unor lucrări de amenajări în cartierul Tudor Vladimirescu, în alte zone ale oraşului. Tot aici se înscriu şi preocupările pentru dezvoltarea reţelei comerciale şi a prestărilor de servicii, reţea care în ultimii 5 ani a crescut cu peste 10.000 mp. O muncă susţinută s-a dus şi pentru antrenarea locuitorilor la lucrări edilitar-gospodăreşti. în ultimii patru ani, valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică se ridică la 462 milioane lei. „ Cum este şi firesc, pe agenda Consiliului municipal al F.D.U.S. a stat înscrisă şi munca politico-educativă .. — întreaga muncă politico-educativă a fost subordonată îndeplinirii în cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan, formării unei conştiiinţe active, participative la toţi oamenii muncii. Au fost amplificate preocupările pentru cunoaşterea, însuşirea şi aplicarea hotărîrilor de partid, a legilor ţării. O preocupare constantă a existat şi pe linia educaţiei materialist-ştiinţifice, juridice şi civice a maselor, pentru conceperea şi realizarea unor bogate manifestări cultural-artistice. In lumina hotărîrilor stabilite de cel de-al XIII-lea Congres al partidului, şi municipiului nostru, ca de altfel tuturor oamenilor muncii din judeţ, îi revin mari îndatoriri. Vom milita ca şi în acest ultim an al cincinalului, ca de altfel şi în viitor, responsabilitatea, exigenţa şi competenţa să constituie primele atribute ale răspunderilor noastre prin fapte la chemările partidului, aşa încît viaţa noastră să fie tot mai prosperă, iar patria noastră să urce pe culmile progresului, ale civilizaţiei! Năravul cucului O lingură de păcură, se spune, strică un butoi cu miere. Cu o vorbă aruncată aiurea, uneori se poate destrăma o căsnicie. Ioan Vlaicu din Dedrad nr. 248, şi-a stricat familia cu... paharul. Istoria căsătoriei lui cu Maria Vlaicu e simplă şi, la un moment dat, cu un final uşor previzibil. Totul a început prin 1963, cînd, după acel „DA!“ hotărît, viaţa în doi părea să fi demarat sub bune auspicii. Treptat-treptat, pe lume vin şi copiii, patru la număr: Ion, Mihaela, Argentina şi Constantin. Apoi, tocmai cînd copiii ar fi avut mai mare nevoie de un tată, încetul cu încetul Ioan Vlaicu o dă în patima paharului! O nenorocire, atît pentru el, cît şi pentru familie, mai ales. Deseori se întoarce acasă beat leucă, îşi bate soţia, nu contribuie cu nimic din propria retribuţie la întreţinerea copiilor. Sătulă să-şi vadă soţul acasă ca pe un vizitator ocazional, trecător printr-un hotel, Maria se supără şi pleacă... la mama. Mai tîrziu, Maria Vlaicu apelează la autoritatea legii, pentru a-i aminti soţului ei obligaţiile decurgînd din drepturile celor patru copii aduşi pe lume, faţă de care, ca tată, are o serie de responsabilităţi. Atitudini Astfel, prin sentinţa civilă nr. 6.243, a Judecătoriei Tîrgu-Mureş, începînd cu 18 septembrie 1979, Ioan Vlaicu este obligat să achite, lunar, cite 250 de lei, cu titlu de pensie de întreţinere pentru fiecare din cei trei minori, al căror domiciliu este stabilit la mama lor. Confundînd o obligaţie de tată cu o pomană care s-ar da unui străin, Ioan Vlaicu, inebranjabil în demersurile lui, se dă la fund şi, cu reacredinţă, nu achită nici măcar un leu pentru creşterea şi educarea Mihaelei, Argentinei şi a lui Constantin. In 1931 este condamnat la un an şi trei luni închisoare. Iese, dar nu prea înţelept. Nedispus să schimbe macazul, I.V. o ţine pe-a lui, pînă ce restanţele — de la stabilirea pensiei pînă la sesizarea instanţei — se ridică, una cu alta, la aproximativ 36.000 de lei! Motiv pentru care, ţinîndu-se cont de refuzul lui peremtoriu şi de starea de recidivă, loan Vlaicu a fost iarăşi condamnat, pentru aceeaşi culpă numită abandon familial, la doi ani închisoare. Şi cînd te gîndeşti că loan Vlaicu, cel prea molipsit de năravul ... cucului, azi veştejindu-se pe sine, ca om, prin atitudinea lui, atunci cînd se va afla dintr-o dată singur şi părăsit de toţi, ar dori, poate, să-l respecte la bătrîneţe tocmai copiii de care el fuge acum. Atunci s-ar putea să-şi amintească, dacă-i va mai fi de vreun folos, că, într-un fel, a aruncat cu pietre tocmai în fîntîna din care a băut apă! LAZAR LAZARIU