Steaua Roşie, septembrie 1985 (Anul 36, nr. 206-230)
1985-09-01 / nr. 206
In spiritul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU INSPECTORATUL SILVIC JUDEŢEAN A ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL La fel ca toţi oamenii muncii din celelalte sectoare economice, cadrele de silvicultori din judeţul nostru au acţionat, în toţi anii acestui cincinal, cu devotament şi responsabilitate în direcţia realizării ritmice a sarcinilor de plan, în spiritul orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind dezvoltarea, valorificarea superioarăşi protejarea fondului forestier naţional. Semnificativ este că, an de an, silvicultorii au desfăşurat o susţinută şi permanentă activitate pentru asigurarea dării în exploatare a cantitaţii de masă lemnoasă prevăzută — în condiţiile prescrise —, reîmpădurirea şi împădurirea unor noi suprafeţe atît din fondul forestier cit şi din terenurile improprii agriculturii; vaste acţiuni au vizat regenerarea pădurilor şi apărarea lor împotriva dăunătorilor, asigurarea fondului semincer şi de puieţi din solurile apte zonelor montane mureşene, respectarea crpanţelor fitosanitare şi, nu în ultimul rînd, valorificarea deplină a tuturor resurselor pădurii. — Cei peste 800 de silvicultori mureşeni, ingineri, tehnicieni, pădurari — ne declară ing. Ştefan Dumitrescu, inspector şef al Inspectoratului silvic judeţean — au înţeles mai bine marea importanţă pe care conducerea partidului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o acordă dezvoltării fondului forestier, asigurării atît a materiilor prime necesare economiei naţionale, cît şi păstrării şi îmbunătăţirii sistemului ecologic naţional. Specificul muncii şi activităţii noastre, căreia în ultimele două decenii i s-a conferit, graţie sprijinului şi îndrumării permanente a secretarului general al partidului, un caracter ştiinţific profund, presupune, din capul locului, cadre de specialişti cu o înaltă pregătire profesională, oameni care, realmente, iubesc M. bardasanu (Continuare în pag. a 2-a) în fînare, nutreţuri îndestulătoare In tot mai multe unităţi agricole in această perioadă continuă cu intensitate acţiunea de recoltare şi depozitare a furajelor, la care sunt antrenaţi numeroşi cooperatori. Acolo unde acestei acţiuni i s-a acordat atenţia cuvenită rezultatele sunt bune, dar mai sînt încă destule unităţi în care pînă la asigurarea întregului necesar de nutreţuri mai e încă mult de lucru. Astfel, conform datelor centralizate la Direcţia agricolă judeţeană, în unităţile sectorului socialist au fost depozitate peste 121.000 tone de fin, reprezentînd 86 la sută din necesarul prevăzut pentru perioada de stabulaţie. Dar acest necesar poate fi realizat şi chiar depăşit, pentru că mai sînt de recoltat perenele din coasa a doua şi otava, lucrare efectuata pînă acum pe 60 şi, respectiv, 15 la sută din suprafeţele planificate. De asemenea, în unele unităţi s-a trecut şi la coasa a treia la trifoliene. Având în vedere că ne aflăm deja în luna septembrie, cit şi volumul încă mare de muncă la recoltări, realizările de pînă acum fiind destul de modeste, este necesar ca în fiecare unitate să fie mobilizate forţe cît mai numeroase la această acţiune astfel incit toate imnurile ce se mai pot obţîne să ajungă neintirziat în fînare. De asemenea, se impune o mai bună organizare şi folosire a forţelor la strîngereaşi transportarea paielor, pînă acum fiind depozitate peste 93.000 tone, adică 41 la sută din grosierele planificate. Rezultate modeste se înregistrează însă la suculente, doar 11 la sută din prevederi, ceea ce impune ca odată cu începerea recoltării sfeclei de zahăr să se treacă neintîrziat la însilozarea coletelor în amestec cu paie, borhot și alte resturi vegetale, urmărindu-se totodată şi însilozarea celorlalte culturi planificate în acest scop. In privinţa asigurării finului desigur că sunt multe unităţi care înregistrează de pe acum rezultate foarte bune. Bunăoară, la cooperativa agricolă din Voivodeni, unde consiliul de conducere şi cooperatorii s-au preocupat permanent pentru valorificarea eficientă a terenurilor cultivate cu lucerna — 40 ha, trifoi — 150 ha, cît şi a fîneţelor naturale, nectarul este deja asigurat. Ca urmare, aici au fost depozitate pînă acum peste 1.000 tone de fîn, în mare parte de foarte bună calitate şi aceasta şi datorită folosirii caprelor pentru uscat. Acum se adună ultimele resurse de fîn întregind şi mai mult baza furajeră a zootehniei. De menţionat că toate aceste nutreţuri au fost transportate cu cele peste 50 de atelaje ale unităţii. De asemenea, la Voivodeni toate paiele se află depozitate în sire, acum cărîndu-se ultimele cantităţi din zona Toldalului. In depozitele cooperativei se află, de asemenea, 300 tone de siloz de trifoi, la care se vor adăuga, nu peste multă vreme, mari cantităţi de suculente din colete de sfeclă şi alte resurse ce se vor strînge în cursul acestei toamne. Avînd o bună bază furajeră, ne spunea preşedintele Berekmari Sandor, vom putea menţine producţia de lapte la cote ridicate şi pe timpul iernii, acum fiind de peste 7 pe vacă furajată, iar efectivele de bovine într-o stare bună de producţie. In aceste condiţii au crescut şi V. ORZA (Continuare in pag. a 2-a) Are un nume frumos, venit parcă din istorie şi din scrierile marelui Sadoveanu, Ionuţ. Numără atîţia ani cît degetele de la o mină. Străbatea aproape în goană aleile Grădinii zoologice, trăgîndu-şi părinţii de mini. Nu-l interesa nici maimuţele, nici leul, nici tigrul şi nici un alt animal adus din ţinuturi îndepărtate. Voia să ajungă la cai. Să-i mingile şi să le dea cu mina lui grămăjoara de fin pe care o purta cu multă grijă într-o trăistuţă, şi pe care o adusese tocmai de la Arbore (judeţul Suceava). „Şi bunicul meu are cai, dar ai lui sunt mai mari! De aceea, le-am adus fiii de pe la noi, să crească şi ei la fel. Anul trecut am fost aici, i-am văzut şi le-am promis că şi anul acesta vin. Aşa s-au bucurat cînd m-au văzut ! Tare îmi plac caii ! Cînd o să cresc mare, mă fac un călăreţ viteaz !... " VIORICA MANTA s Anul XXXVI . H Nr. 2€6 (8.516)X II Duminică, li 1 septembrie 1985 I Vi 4 pagini jj 50 de bani // Printre cele mai moderne edificii din renumita noastră staţiune balneară Sovata se numără şi hotelul „Brădet“ Şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid Ieri, 31 august a.c., a avut loc şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid. In cadrul primului punct din ordinea de zi biroul a analizat Raportul cu privire la controlul efectuat pe linia stadiului de realizare a pregătirilor de iarnă în unităţile industriale ale judeţului. In continuare a fost analizat şi aprobat Raportul privind situaţia economico-financiară a unităţilor agricole socialiste şi de industrie alimentară la sfîrşitul semestrului I 1985 şi măsurile ce se impun pentru aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar. Biroul a analizat şi aprobat apoi Raportul despre preocupările organelor şi organizaţiilor de partid din municipii, oraşe, comune, din şcoli şi facultăţi, ale consiliilor populare, Inspectoratului şcolar şi conducerilor instituţiilor de învăţămînt pentru pregătirea deschiderii anului şcolar şi universitar 1985—1986. Biroul Comitetului judeţean de partid a fost informat apoi despre modul de rezolvare a scrisorilor, cererilor, sesizărilor şi propunerilor oamenilor muncii. Au fost rezolvate, de asemenea, probleme curente ale activității de partid. Vatra satului tot mai frumoasă Acum, ca în oricare anotimp al anului, îţi face o plăcere deosebită să străbaţi satele judeţului nostru. In anii socialismului, în etapa istorică în care ne aflăm şi pe care o numim cu mîndrie „Epoca Nicolae Ceauşescu", satele au cunoscut şi cunosc o frumoasă dezvoltare, elementece modernizării fiind prezente pe întreg cuprinsul așezărilor. O asemenea transformare înnoitoare se distinge și în comuna Zau de Cîmpie. Acolo, în plină cîmpie a Tran - silvaniei, între dealuri domoale, într-un peisaj natural deosebit de frumos, ce alternează între salba de lacuri a întreprinderii „Piscicola“ din localitate, la poalele renumitului parc Bîrsana, de o parte şi de alta a şoselei asfaltate, a uliţelor bine întreţinute, se înşiră peste 800 case noi sau modernizate. Datorită puterii economice a sătenilor, ne spunea cu satisfacţie primarul comunei Viorica Cenan, aici, pe o lungime de 3 km, s-a introdus apa. S-au construit 7 cişmele publice, iar peste 60 de gospodari au apă în casă, la robinet. In centrul civic au apărut 4 blocuri la parterul cărora sunt spaţii comerciale de unde sătenii fac anual cumpărături în valoare de peste 22 milioane lei, valori de 4 ori mai mari ca în 1965. In serviciul omului s-au alcătuit şi formaţii de prestaţii ale cooperaţiei. Aici îşi mai desfăşoară activitatea unităţi agricole fruntaşe pe judeţ sau chiar pe ţară, printre care întreprinderea „Piscicola“, întreprinderea agricolă de stat, cooperativa agricolă, unităţi cu producţii mari la hectar. Prin poziţia sa, in centrul civic se mai află şi un oficiu CEC, altul PTTR, de unde se difuzează abonaţilor peste 1.500 de ziare şi reviste. In perimetrul comunei se situează şi renumita rezervaţie naturală de bujori. Săptămînal, se ţine tradiţionalul tîrg, iar periodic şi cel al peştelui. Sînt împliniri cu care oamenii cîmpiei, ai frumoasei aşezări sau se mîndresc, dorind s-o vadă mai cochetă, mai plină de farmec în următorul cincinal. REMUS CAMPEAN . Case noi la Zau de Cîmpie