Steaua Roşie, decembrie 1985 (Anul 36, nr. 284-309)
1985-12-01 / nr. 284
Cum este utilizată şi gospodărită energia electrică în schimbul III ? Extinderea lucrului în schimbul III are, după cum se ştie, o justificare economică de maximră importanţă: înlăturarea suprasolicitărilor între orele 17-22 ale vîrfului de sarcină în sistemul energetic (deci un consum liniar pe toată durata unei zile) şi, totodată, asigurarea condiţiilor de realizare a sarcinilor de plan aferente unităţilor economice Sub semnul acestor două imperative am întreprins în noaptea de 29 spre 39 noiembrie un raid în două întreprinderi tîrgumureşene. Suntem însoţiţi de Keresztesi Lajos, unul din specialiştii de la I.R.E. Mureş. Ora 23:30. In sectoarele productive ale întreprinderii Electromire, munca este organizată judicios, activitatea desfăşurîndu-se la nivelul apropiat al capacităţilor de producţie, semn că schimbul III este bine echilibrat. In marea majoritate a atelierelor şi halelor putem constata că s-a acţionat cu răspundere pentru ca energia electrică să fie folosită gospodăreşte, evitîndu-se risipa — ceea ce se reflectă in indicatorul de încadrare al întreprinderii în cotele stabilite atît pe zile, cit și pe paliere în cadrul unei zile. Aceste constatări pozitive cu caracter general ascund, însă, o serie de neglijențe asupra cărora ne oprim, succint, în rîndurile următoare La secţia cablaj, re- RAID-ANCHETA prezentantul I.R.E. remarcă un prim fapt: registrul de consum orar, contrar obligaţiilor personalului de serviciu, nu este completat de la ora 20 nici electricianul schimbului II — Blaga Gheorghe şi nici cel care ne însoţeşte în schimbul III — Culcear luliu, n-au considerat necesar să urmărească consumul pe sector întrebat, nu cunoaşte de fapt palierul de consum aprobat pentru orele 22:7. Aceste nivele nici măcar nu sunt afişate. Două megawattmetre pulsează ritmic între nişte cote, întrebăm: „cînd citiţi şi ce concluzii trageţi din indicaţiile acestor aparate?“. Răspuns stupefiant: „Nu le citim niciodată, noi urmărim consumul de la celelalte aparate!“ De fapt, urmărirea la care se referea electricianul de serviciu este o înregistrare birocratică (şi tardivă, în cele mai multe cazuri) a consumurilor, situaţii în care nu se poate interveni în momentul depăşirii cotelor. Nu în ultimul rind, notăm că multe, prea multe corpuri de iluminat nu sunt necesare, pentru că în sectoarele respective nu se lucra. Ora 0.30. In hala de uzinaj a întreprinderii IMATEX găsim o atmosferă serioasă, angajantă de lucru, marea majoritate a maşinilor fiind în funcţiune, sub sarcină, iar maiştrii supravegheau şi îndrumau operativ întreaga activitate. Dar în alte sectoare găsim, de asemenea, unele nereguli peste care nu putem trece. Electricianul de serviciu, Dorel Gligor, după ce iese din uluiala acestei vizite inopinate, ne spune că palierul de consum ar fi de 1.300 sau 1.350 kWh (nu știe e- M. BARDA.ȘANU (Continuare în pag a 2-a) 25 de milioane de lei peste prevederi Colectivul întreprinderii „Electromureş“ din Tîrgu-Mureş a încheiat cele 11 luni ale acestui an cu un bilanţ de prestigiu, care dovedeşte maturitate şi înaltă profesionalitate în muncă, hotărîrea unanimă de a traduce în faptă indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la realizarea întocmai a pianului pe acest an, pe întregul cincinal şi pregătirea în cele mai bune condiţiuni a producţiei anului 1986. — Demn de subliniat, ne spunea Inglean Olteanu, directorul întreprinderii, e faptul că de la începutul anului şi pînă ieri colectivul nostru a realizat peste prevederi o producţie marfă industrială în valoare de 25 milioane lei, in condiţiile încadrării în cotele alocate de energie electrică, materializată în importante cantităţi de conductori electrici izolaţi, cablaje electrice autotractor şi produse ale industriei de mecanică fină livrate suplimentar beneficiarilor interni şi externi. Drept urmare, s-a creat posibilitatea depăşirii cu 88 milioane lei a sarcinii la producţia marfă vîndută şi încasată. Astăzi începe „Luna mureşeană a educaţiei politice şi culturii socialiste" Devenită tradiţională şi încadrată organic în Festivalul naţional „Cîntarea României“, cea de-a XV-a ediţie a „Lunii mureşene a educaţiei politice şi culturii socialiste" începe azi, desfăşurîndu-se sub genericul „Participare, dezvoltare, pace“, fiind dedicată Anului Internaţional al Tineretului. Organizată sub egida Consiliului judeţean de educaţie politică şi cultură socialistă, a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi a Comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice a Consiliului judeţean al FDUS, „Luna mureşeană a educaţiei politice şi culturii socialiste“ va cuprinde următoarele manifestări de amploare: Festivalul filmului la sate (1 —31 decembrie 1985 şi 1—31 ianuarie 1986), Decada ştiinţei şi tehnologiei (1 — 10 decembrie 1985), Decada muzeelor judeţului Mureş (1—10 decembrie 1985), Tribuna ştiinţei şi culturii (12—19 decembrie 1985), Săptămîna şcolii populare de artă (16—22 decembrie 1985), Săptămina culturii şi educaţiei socialiste pentru KAPUS IOAN secretarul Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice a F.D.U.S. (Continuare In pag a 2-a) Comunei Sârmaşu i s-a conferit „Ordinul Muncii clasa a ll-a Din nou, moment de rodnic bilanţ la Sârmaşu: hărnicia oamenilor muncii de aici, angajaţi plenar în înfăptuirea obiectivelor planului în profil teritorial, a fost răsplătită prin locul II în întrecerea socialistă pe ţară, între consiliile populare comunale, şi cu ,,Ordinul Muncii" clasa a Il-a. Locuitorii acestei frumoase aşezări — oameni care muncesc cu rîvnă atît în unităţile industriale cit şi in agricultură — şi-au dat întîlnire în cadrul unei adunări cetăţeneşti pentru a-şi rosti gîndurile şi planurile de viitor. Adunarea cetăţenească a fost deschisă de tovarăşa Anuca Bărăian, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, care a salutat cu deosebită căldură prezenţa tovarăşului Ioan Ungur, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, în atmosfera caracteristică momentelor sărbătoreşti, tovarăşul Cornel Hărşan, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a dat citire Decretului prezidenţial prin care se conferă comunei, oamenilor ei harnici şi întreprinzători, „Ordinul Muncii" clasa a II-a, pentru locul II pe ţară. Distincţia răsplăteşte rezultatele deosebite obţinute de sărmăşeni ,şi în anul 1934 în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor pe anul trecut, finalizarea exemplară a lucrărilor socialculturale, a sarcinilor de gospodărireşi înfrumuseţare a localităţii. Din preponderenţă a fost evidenţiat faptul că, şi în anul 1984, unităţile economice de pe cuprinsul comunei, gospodăriile MIMAI BOCAI (Continuare in pag . 2-a) n împlinirea idealului tuturor românilor Poporul român a avut tot timpul conştiinţa originii sale latine. Faptul că de la Râm ne tragem s-a transmis ca o comoară scumpă din generaţie in generaţie, cu mîndria justificată a unui popor născut pe locurile astăzi locuite, popor demn de strămoşii săi daci şi romani. Graniţele vremelnice dintre provinciile româneşti nu au fost niciodată bariere de netrecut. Dimpotrivă, trecerea dintr-o „ţară în alta“ părea firească, deoarece atît Ţara Românească, cit şi Moldova şi Transilvania erau „ţări“ locuite de români, care vorbeau aceeaşi limbă, aveau aceleaşi obiceiuri şi acelaşi trecut. Cert este că, după unirea realizată pentru scurt timp de Mihai Viteazul, dorinţa de libertate naţională şi de unire s-a manifestat, hotărît, in momentele de încleştare, de răzvrătire împotriva asupritorilor, ambele năzuinţe constituind revendicări supreme în cele ce urmează, ne ocupăm succint de cîteva manifestaţii publice ale românilor transilvani pentru libertate şi unitate naţională mai puţin cunoscute, care au avut loc înainte de unirea principatelor române din anul 1859. Dovezi grăitoare despre dîrzenia cu care s-a luptat pentru împlinirea idealului comun al tuturor românilor realizat la 1 Decembrie 1918 Documentul nr. 135 din arhiva districtului Mureş, colecţia Iloria, ne-a păstrat declaraţia lui Ioan Oláh, făcută după răscoala ţărănească transilvană din 1784/85: „Nu peste mult, din ţara asta va fi ţară valahă“ Rezultă din depoziţia martorului acuzării Máthé János. Nu este declaraţia unui Cronicar. Nici a unui politician sau cărturar tobă de carte. Este mărturisirea unui om simplu. Este crezul politic avansat al unui iobag român. Prin Ioan Oláh, au vorbit toţi românii din principatul Transilvaniei care duceau jugul greu al şerbiei, convinşi că va veni o zi a dreptăţii, a libertăţii şi egalităţii. Faţă de tirania stăpînirii feudale maghiare, Olah şi semenii săi nu concepeau mîntuirea decit într-un stat naţional al românilor, după nimicirea clasei exploatatoare a nobililor guvernanţi şi a uneltelor lor. Din revoluţia transilvană de la 1848, tot în arhivele districtului Mureş, sub nr. 1.378, s-au păstrat alte documente de valoare privind lupta de eliberare naţională. Noi dovezi despre năzuinţa de libertate a românilor din Transilvania, în cadrul unui stat naţional. Ca urmare a cercetărilor făcute de judele regesc Szentivănyi Ioan, după Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848, cu adresa din 26 au- PETRE BACIU (Continuare in pag. a 3-a) V Anul XXXVI A Nr. 284 (8.591) X Duminică, 1 decembrie 1983 4 pagini | X 50 de bani // FĂURIREA STATULUI NATIONAL UNITAR ROMÂN - CUCERIRE ISTORICA A POPORULUI NOSTRU „Crearea statului naţional unitar a constituit o strălucită victorie istorică a luptei eroice, îndelungate a maselor populare pentru făurirea naţiunii române, a marcat împlinirea visului secular al tuturor românilor de a trăi uniţi în graniţele aceleiaşi ţări, într-un stat unic, liber şi independent“. NICOLAE CEAUŞESCU ,„a 1 Decembrie se împlinesc 67 de ani de cînd, delegaţii aleşi ai poporului român s-au întîlnit la Alba Iulia ,şi, în prezenţa a peste 100.000 de oameni veniţi din toate colţurile pămîntului românesc, au reînnodat istoria în punctul în care, în învolburări vrăjmaşe, fusese ruptă şi scuturînd silnicia stăpînirii străine au hotărît unirea pentru totdeauna a ţinuturilor de peste muriţi cu patria mumă — România. Ziua aceea de neuitat a legitimat o realitate obiectivă: românii din toate provinciile româneşti au fost din totdeauna uniţi în cuget şi în simţiri. Peste drămuirea vremelnică şi samavolnică a ţării, peste împărţirile administrative impuse de diverse puteri străine, românii au fost de la începuturi una şi au rămas finiţi sufleteşte prin toate furtunile istoriei. Inimile românilor au bătut întotdeauna fără graniţe. Vremea a curs peste ei şi ei un curs şuvoi prin vremuri croindu-şi peste viscolirile veacurilor un rost, o cultură, o civilizaţie şi o istorie strălucită. Sufletul era unul peste toată ţara pe care românii o simţeau unită, căci, vorba lui Badea Cîrţan, cine a mai văzut graniţă prin mijlocul ţării Gîndurile şi faptele românilor au fost dintotdeauna închinate bunului celui mai de preţ: unitatea şi independenţa naţională. Zăgazurile istoriei au intîrziat, dar n-au putut spulbera împlinirea cauzei drepte a românilor. Şi ea a triumfat atunci cînd paharul suferinţelor şi nedreptăţilor atinsese preaplinul. Marea Unire din 1918 a constituit un imperativ istoric, un act legic şi legitim al evoluţiei poporului nostru. Ea a fost îndrituită de apartenenţa imensei majorităţi a locuitorilor de pe ambele versante ale Carpaţilor la unul şi acelaşi neam, avînd aceeaşi latină origine, vorbind aceeaşi romanică limbă, unit prin mii de legături, aspiraţii şi interese politice, economice şi culturale. Efortul unificator al poporului român a cărui finalitate politică s-a concretizat în cele din urmă in istoricele hotărlri de la Alba Iulia, a avut loc în condiţiile prăbuşirii ţarismului, victoriei Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie 1917 din Rusia şi ale destrămării monarhiei austroungice. Lupta poporului român pentru făurirea statului naţional unitar român a intrat în etapa decisivă către sfirşitul primului război mondial. Anul 1918 a pus în evidenţă patosul revoluţionar al Luptei pentru unitate şi independenţă a popoarelor oprimate da clasele dominante austro-ungare, starea generală de descompunere a împărăţiei dualiste, momentul final de criză, starea militară de pe fronturi. Privită in contextul evenimentelor care aveau Ioc pe plan european, Unirea din 1918 apare nu ca un act singular, ci o parte integrantă a luptei de eliberare naţională şi socială desfăşurate de popoarele din centrul şi răsăritul Europei subjugate în această perioadă istorică. Calendarul evenimentelor de vîrf, care au premers Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia este cunoscut. După mai multe încercări ale autorităţilor statului austro-ungar de a-şi prelungi agonia prin tratative cu reprezentanţii românilor, Consiliul Naţional Central Român a luat co lector fictiv* MIMAI ROG OSCA (Continuare în pag. a 3-a)