Ştiința şi Tehnică, 1957 (Anul 9, nr. 1-12)
Numerele paginilor - nr. 1 - 1
I n toată lumea sînt oameni bolnavi de inimă. Mulţi dintre aceştia mor în vîrste fragede, iar alţii sînt invalizi, aşa cum era şi lan M., în vîrstă de 21 de ani. Acest tînăr era bine dezvoltat, în aparenţă strălucea de sănătate, dar... Tocmai spre acest „dar" au fost aţintite cercetările medicilor din lumea întreagă timp de mai multe generaţii. Ion M. a avut de două ori amigdalită la vîrsta de 10 ani. Această boală, foarte răspîndită în întreaga lume, nu este gravă, dar, adesea în urma ei apare un reumatism care provoacă diferite leziuni ale inimii, cum ar fi stenoza mitrală. La această boală trecerea sîngelui prin inimă este împiedicată şi se face numai printr-o deschidere mică. Inima nu poate lucra normal şi orice efort al bolnavului este însoţit de ameţeli, de leşinuri şi, uneori, chiar de o moarte subită. Şi astfel tînărul lan a fost condamnat încă la vîrsta de 10 ani la o moarte lentă. Medicii nu au putut să-l ajute, deşi cunoşteau cauzele bolii şi mersul ei. Medicamentele prescrise frînau numai agravarea bolii, dar nu o vindecau. Unii ar spune că aşa i-a fost soarta! Dar ştiinţa nu crede în soartă. O altă bolnavă, o fată de 18 ani, era atît de lipsită de puteri încît nu putea urca nici cîteva trepte. Inima bolnavei avea un defect din naștere: îngustarea arterei pulmonare. Ea nu primea suficient sînge oxigenat şi pielea ei era vînătă. NU TE JUCA CU INIMA... Acesta era cîndva refrenul unui cîntec sentimental şi cu aceleaşi cuvinte şi-au transmis şi chirurgii, unii altora, observaţiile lor făcute la operaţiile nereuşite pe inimă. Inima a fost considerată totdeauna partea cea mai importantă a organismului omenesc: o maşină minunată şi neobosită care pompează mereu sîngele omului în corp şi îl aspiră iarăşi. De aceea, este uşor de înţeles că un deranjament al acestei maşini fine are totdeauna consecinţe grave pentru om. Chirurgii ştiu de multă vreme să repare deranjamentele diferitelor organe, dar nu şi-au permis să atingă inima cu bisturiul. Nu este mult de cînd chirurgii declarau că orice atingere a inimii, cu mîna sau cu un instrument, provoacă moartea imediată. Şi astfel, toate defectele cardiace, fie înnăscute, fie căpătate ulterior, se puteau trata numai prin administrarea diferitelor medicamente, ce îmbunătăţeau numai temporar funcţionarea inimii. De curînd s-a început lupta împotriva acestei fortăreţe. Primele experienţe s-au făcut pe cîini şi pe alte animale mari. După primul război mondial s-a aflat în lumea întreagă ştirea că în Uniunea Sovietică şi în Suedia medicii au reuşit să înlocuiască inima unui cîine cu o pompă artificială şi să menţină in viaţă cîinele timp de cîteva ore. Experienţele ulte- ALEXANDER JANDERA moare au confirmat posibilitatea scoaterii din funcţiune a inimii pentru un timp scurt şi în acelaşi timp posibilitatea unei intervenţii chirurgicale directe asupra inimii. Chirurgia cardiacă cehoslovacă este considerată astăzi ca una dintre cele mai bune din lume. Pionierii operaţiilor asupra cordului au fost cercetătorii ştiinţifici de la Academia de medicină militară din Hradec Kralove, unde se află şi cel mai mare centru de chirurgie cardiacă din Cehoslovacia. Medicii de aici se pot lăuda cu rezultate într-adevăr frumoase în ce priveşte operaţiile asupra inimii. întemeietorul acestui colectiv medical a fost eminentul cardiochirurg ceh, mort nu de mult, academicianul Jan Bedina. Acesta a format o serie întreagă de chirurgi străluciţi, printre care se găseşte şi docentul dr. Jaroslav Prochazka. Cei care răsfoiesc protocoalele operaţiilor făcute în această clinică se înclină cu cinste în faţa acelora care redau oamenilor, cu atît succes, nu numai sănătate, dar, de foarte multe ori, le salvează viaţa. S-au efectuat aici cîteva sute de operaţii pe inimă realizîndu-se o medie săptămînală de 4-5 operaţii. Mortalitatea este mică, neatingînd nici 5% din cazuri. Cu toate acestea doctorii afirmă că mortalitatea ar fi fost mult mai mică dacă pacienţii ar fi venit la timp. Hradec Kralove nu mai este singurul centru al car CHIAR DE LA NAŞTERE vindeca. Ne vom ocupa, în primul rînd, cu bolile care urmăresc pe om chiar de la naşterea lui, aşadar acelea pe care medicii le numesc malformaţii cardiace congenitale. Una dintre acestea este boala de inimă cunoscută sub numele de persistenţa cana diochirurgiei cehoslovace. Mulţi specialişti eminenţi lucrează astăzi în acest domeniu şi la clinicile din Praga, Brno şi în alte oraşe. In mîinile lor inima a devenit tot atît de ascultătoare ca şi oricare organ al corpului omenesc. Să trecem acum în sala de operaţii pentru a afla cîteva din bolile inimii pe care cardiochirurgia le poate Sus: Persistența canalului arterial. (în medalion secţiunea transversală) Jos: îngustarea arterei pulmonare se operează astăzi cu mult succes