Teatrul, 1967 (Anul 12, nr. 1-12)
Numerele paginilor - nr. 8 - 74
74 CIUDAT SFÎRŞIT DE STAGIUNE LA BUCUREŞTI ANTRACTE Cine seamănă vînt culege furtună. Ştim asta din moşi-strămoşi, şi nu o dată s-a adeverit frumosul proverb născut dintr-un tezaur de înţelepciune populară. Mai rar s-a întîmplat să semeni furtună şi să culegi vînt. Recent încheiata stagiune teatrală — deşi stagiunile nu se mai „închid“ şi nu se mai „deschid“ ca altădată, anul acesta, mai mult ca oricînd, anunţînd o promiţătoare punte estivală —, recent încheiata stagiune teatrală deci ar fi o dovadă că se poate întimplatotuşi şi aşa ceva. Ciudat, dar adevărat... Cel mai mult ne-a mirat goana teatrelor după un text ca Jaguarul roşu al lui Petre Luscalov. Baroca alcătuire de situaţii, meandrele voit-spectaculoase ale acţiunii (dar fals-spectaculoase, pentru că ne este impasibil să le credem) proiectează finalităţile textului într-un vid aburos, în afara razei de acţiune a artei, în afara razei de acţiune a vieţii. N-am vrea să fim greşit înţeleşi, o precizare se impune. Autorul ne demonstrează bu-