Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
- GAZETĂ POLITICĂ, INDUSTRIALE, COMMERCIIALE Saturariă, dlosulu ce se revarsă astupra culturei poporeloru din citirea gazeteloru, este atătu de mare și înfeluritu, încătu foile acetea periodice s'au privitu cu totă dreptatea ca niște isvore nescurse de învățătură, luminare și binecuvăntare. Suntu țeri cu poporățiune abia peste trei milioane sufălete, unde gustulu citirii gazeteloru este arătu de lățitu, și trebuința loru atătu de adăncu simțită, încătu peste o sută de foi periodice est la lumină spre a învăța și a folosi pe poporu. Cu adevăratu, foile gazeteloru prin ușiurătatea lorumboră cu lespire din mănă în mănă, prin noutatea lucruriloru ce adducu, auiță curiositatea cititoriloru, prin felurimea ideeloru și cunoștințeloru ce cuprindu, împodobescu mintea, îmbunătățescu inima, îndirepteză spiritulu, prefacu neravurile, formează caracterulu, și perfecționează atătu viața privată cătu și cea publică a unui poporu. De cănd s'a doveditu importanța foiloru periodice, și s'a cunoscutu neastărata loru trebuință și pentru poporulu romănu, s'au făcutu multe încercări, mai multu s'au puținu norocite, spre a împărtăși și pe acestu poporu de acestă facere devîne nemărginită a tipariului. Înaltulu Guberniu, plinu de bunăvoință pentru desvoltarea și fericirea popoareloru sele, și penu onoarea și mărirea Monarhiei, a favoratu totudeuna assemene încercări publicietice, și le a datu înlesnirile trebuințiose pre a potu eși la lumină, ca să adducă foloasele pentru care era hotărăte. Romănulu cu cătu a fostu mai appăsatu de împrejjurările timpilor trecuți, și cu cătu a fostu mai lipsitu de ori ce mijloce pentru cultura mea, cu atăta mai mare bucuriă a 'ajutatu toate întreprinderile de gazete ce s'au făcutu pentru învățătura și folosulu seu, le a îmbrățiși atu cu sete și zelu, și ona e priginitu cu totă puterea sea materiale și morale de care a pututu dispune. Nu e loculu de a numera aici tote încercările de gazete, care au eșuu la lumină în deosebite locuri, timpi și îm- veniurri. Cu viață mai lungă seau mai scurtă, spre a pune și pe poporulu romănu în relațiune cu lumea, și cu totu ce se face igiu se întămplă întrânsa, spre a isee înălția și lui spiritulu, și spre a ise deștepta puterile suffletești și trupești, ca să știe și cum trebue să lucre pentru cultura și fericirea sea. Osteneleze aceloru bărbați plini de căldură, carii au assudatu pe cămpulu acestu largu alu publicității romăne, suntu atătea jertfe frumoase ce s'au addusu la altariulu fericirii poporului romănu. e bucurămu din inimă, că Romănulu a ajjunsu astăzi în stare de a cunoaște, că gazeta și pentru dânsulu este o lipsă de cele mai țite, citirea ei o trebuință ca pănea de toate zilele, și învățătura ce ea cuprinde, o școală bogată pentru folosulu și pentru ața practică a sea. Dorindu din inimă a împlini, după putință, acestă lipsă și trebuință, ce se simte din zi în zi totu mai adăncu, amu hodlu Guberniu, pătrunsu de adevăratele lipee și neajjunsuri ale poporului romănu, s'a înduratu părintește a încununa dorința noră cu celu mai fericitu resultatu. Plini de bucurie ne grăbimu a face cunoscutu, că această gazetă a noastră va începe a eși la lutină cu începutulu lunei lui Ianuariu a anului 1853 sub numire de Telegrafulu romanu. Tendința acestei gazete va fi: a împărtăși poporului romănu din politică, industriă, comerciu și literatură, idee și cunoștințe practice, potrivite cu timpulu și ammesurate trebuințelor lui; a'lu învăța ca săși cunoască posițiunea și drepturile ce'i untu assigurate în statu; a'lu lumina assupra intereseloru care taie în viața privată și publică a lui, și a'imitica activitatea puteroru fisiceri morali; a da direcțiune spiritului lui cătră totu ce contribue la înnaintarea și desvoltarea sea, și a lu convinge, numai prin îmbunătățirea stării sele materiali și morali pote accunte la cultură și fericire. Acestă tendință, celebratulu romanu nu o va perde niciodată din vedere, vasta în cea mai strinsă legătură și armonie Cu principiele cele nestrăutate ale Monarhiei, cu așperemintele ei fundamentale, cu paza cea sfăntă a dreptului din lăuntru și din afară, cu ținerea cea rinsă a ordinei, cu respectulu religiosității și ale moralității, și cu temeiulu liberei desvoltări de care se bucură toate popoarele din statu. Între marginile acestoru momente mari și însemnătoarie, pe care se razimă siguranța și tăria Monarhiei și fericirea publică și privată a poporeloru care se afflă sub scutulu legiloru ei, Telegrafulu romanu se va mișca liberu în drumulu a și a însemnatu spre a ajjunge la sconulu ce și la propusu de a învăța și a folosi pe poporulu romănu. Potrivitu cu tendința sea, Telegrafulu romanu va cupprinde în coloanele sele. I. din sfera politică, estrade din ordinațiunile și decretele înaltului Guberniu, mesujele ce se iau pentru siguranța Bisericirea publică, schimbările politice și denominațiunile ce se facu, și totu ce se întîmplă vrednicu de însemnatu și de știutu mu monarhiă și patriă. Din politica străină se voru publica întămplările de toate zilele și evenimentele cele mai importanți care au umări asupra schimbării și prefacerii stateloru. Dar scopulu de căpetenie alu Telegrafului romanu va fi, de a attinge și ales bate mai cu deosebire interesele proprie, și trebuințele de căpeteniă ale poporului romănu, și a împărtăși ori ce fapte înâmplări adevărate și vrednice de știutu din ținuturile, orațele și satele unde se afflă Romăni. P. Din sfera industriei se voru publica invențiunile și afilările noue ale spiritului omenescu; se voru face cu no- îmbunătățirile și înlesnirile cu care sporește industria din Monarhie și patriă, și peste totu se va arrăta înaintarea cetei. -