Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-07-22 / nr. 57
- Sci - 2 * N LA , a desoriu care se vede a fi bine menitu O depeșătele despre cele ce se facu în S. Petersburgu zice: grafică datată din 15 iuliu din Parisu, și de locu după aceea alta din berlinu înștiințeză, că diferințele ruso-turcești aru fi așezate, acestei înștiințări s'a datu crezămăntu deplinu fără să fie pututu spune cineva pe ce se razimă autenticitatea ei. Contrazicerea bătătorii la ochi a acestei depeșe cu nota circulare a sinistrului franțuzescu a trebuitu să stărnească ideea, cum că aceasta seu este prea timpurie, sau că aru fi numai o manevră de bursă. Cu tote aceste lumea nu încetă a crede că întrebarea de certă este așezată. Decă însă este adeveratu, cum că Anglia și Franția au invitatu pe Monarhulu rusescu, ca elu în locu de schimbu a primirei ultimatului seu prin sultanulu, se concedă unu documentu în care elu arătănduse îndestulitu cu concesiunile, ce le a căpătatu, să declare, că elu nici căndu nu au avutu intențiunea, ca să se mesteze în trebile din lontru, și timporari ale porții, seau să vateme suveranitatea porții, atunci săntemu împuterniciți a crede, cum că înpăcuirea întrebărei de certă nici decum nu e apripe. Monarhulu rusescu au arătatu nu numai poteriloru mari, cum că elu pici decum nu are intențiune a se mesteca în trebile din lontru ale porții, ci elu a declaratu acesta sărbătorește în fața întregei lume în ambele depeșe circulari ale contelui Neselrode, unde zice că aru fi o tănguitoriă neînțelegere ar supune intențiunea cum că elu aru vre să țintească totu într'unu tempu după unu protectoratu religiosu și politicu. Maiestatea sea împeratulu Rusiei a cărui neclătită tărie s'a arătatu în tote conjuncturile dela suirea lui pe tronu în a. 1825, a însemnatu de unica satisfacțiă căreia aru pote elu acorda, simpla primire a ultimatului celui de pe urmă, și acuma vrea să facă acesta primire atărnătoriă de o notă reciprocă, în care împeratulu Nicolau, așia a zice silitu să declare, ce eru de voe bună de atătea ori și așia sărbătorește a făcut'o adecă că elu față cu Turcia nu are intențiuni ambițioase, nu plane cuceritoarie. Acestu proiectu dară seu nu s'au făcutu Monarhului rusescu ce e de crezutu, seu de sau făcutu în adeveru, atunci este mare probabilitate că lu va lepăda. Din contră lordulu zice: Din francfortu se înștiințeză cum că ambasadorele presidiale de confederațiune în ședința adunărei confederațiunei din 21 Iuliu a făcutu înpărtășiri forte în pădurorie în privința statului causei orientali, după care se poate așepta o deslegare favorabile. Corespondinții din Parisu în O. D. P.i din 22 iuliu scriu că ei aștaptă cu mare încordațiune curierulu din S. Petersburgu, care să aducă respunsulu țarului la proiectele ce i s'au făcutu. Bursa în nerăbdarea sea a și vezutu mai mulți curieri venindu, carii după cum se dorește o suire seu coborăre a cursuriloru, să fie adusu deosebite știri. „Înmpĕratulu Nicolau” zicu cei ce voiescu scăderea cursuriloru” a lepădatu proiectele de pace, ce i s'au făcutu, însă nu și mijlocirea Austriei, sultanulu își va lua mijlocitorii. În acestu casu aru cere Rusia despăgubire, care atăta însemnează, căta nu deșerta principatele mai nainte decătu ce i se voru plăti tote cheltuelile. Mai departe se zice că împeratulu Nicolau nu va încopoia iarăși negoțiațiunile în causa acesta pănă nu voru părăsi flotele aliate beshabai fără să'și retragă și ele oștirile din principate. Din contră cei ce dorescu suirea cursuriloru zicii, că împeratulu Nicolau s'a arătatu forte aplecatu la proiectele de împăciuire, și a rugatu pe Austria să taie rola de mizlocitouriu. De romu combina toate aceste cu pregătirile ce se facu în principate, și cu apropierea oștiriloru rusești totu în mai mare numeru către granița Turciei, de vomu judeca că o potere ca a Rusiei nu a pusu oștirile sele în mișcare fără să socotească bine ce face; și că ea din punctulu care'lu ocupă acuma nu se poate altfeliu retrage decătu numai pe calea onorifică, militare eminente, atunci săntemu și noi siliți a cugeta, că proiectele în forma ce se vorbește că s'au propusu Rusiei, nu voru fi nici odată primite. Bănatu. Verșețiu 29 iuniu (sa primitu în 20 iuliu.) A Miștirea și srinirea lui fu pompoasă, cu mare bucurie și entusiasmu. Întăia deputățiune condusă de D. Protopopu Sofroniu Vancicovic îjntimpină pre D. Episcopu cu unu cuvântu sârvescu în vecinulu satu nemțescu Moravița-distanță de o stațiune- a doua condusă de D. Protopopu Iacobu Popoviciu cu unu cuvântu romănescu rostitu de acesta întimpină pre D. Episcopu la hotarulu Orașiului de către satulu romănescu Gamu. Ajungundu D. Episcopu însoțitu de călăreți în orașiu, fu în piața mare întimpinatu de unu poporu peste semă numerosu și de clerulu celu aștepta în ornate bisericești sub conducerea Protopopului centrale D. Filipu Trandafirovic. Aci Presfinția Sea binevoi a se coborâ din caretă și între urări entusiastice fu condusu de D. Protopopu în pavilonulu (cortulu) ce era așezatu în piață și decoratu întro formă surprinzetoariă. Deaci Măria Sea D. Episcopu înbrăcatu în Mantorosu purcese supt baldachinu însoțitu de cleru și de poporu între căntări și resunetulu clopoteloru, pe cale așternută cu earbă și flori pe supt unu arcu de triumfu cu inscripțiune serbescă și romănească, către biserica catedrale erănaintei mergeu mai multe fetițe înbrăcate în vestminte albe aruncăndu flori înaintea Lui. Ajungându în beserică se făcură în datinatele rugăciuni de fericita sosire apoi rosti D. Protopopu Trandafirovici cu cunoscuta sea elocvențiă o cuvântare potrivită ce stârni o deosebită plăcere și impresiă întru toți ascultătorii. La aceasta D Presf. Sea cu o învățetură arhipăstorale solidă către poporu punândui la inimă iubirea către Dumnezeu și către beserica sea și credința și supunerea către Maiestatea Sea preînduratulu nostru Împeratu, apoi cuvântă și în limba romănescă. După acestă ceremoniă merse Presfinția Sea în reședință, acolo îlu întâmpină D. Protosingelu și Administratore a Mănăstirei Meseciului Metodiu Milancovic cu clerulu monatescu. După cuvântări din amăndoue părțile a întratu Măria Sea D. Episcopu în salonu, unde i sa presentatu toată preoțimea adunată. Sera se înlumină turnulu bisericei catedrali, și după a opta oară se făcu serenadă, veniră mai întăiu copiii de scală șerbi în salonu și căntară înaintea Dlui Episcopu și a mulțimei adunate noi căntece de binevenire; apoi veni între facie luminătorie tinerimea clericale, și salută pre Arhipăstoriulu seu cu o orațiune, în care îi arătă sâmțimintele sele, și după ce ascultă respunsulu părintescu alu Presfinției Sele încheiară serenada cu căntece melodiose sub ferestrile salonului între facte luminătoarie încungiurate de o mulțime forte numeroase de privitori, carii numai voieu a înceta cu strigările de urări. Aceste urări de călduroasă simpatie vorresuna și de acum înainte în toate părțile Diecesei, după ce faima despre iubirea de dreptate și a frumoaseloru însușiri ale iubitului nostru Arhipăstoriu ne facu a crede și a nădăjdui, cum că dânsulu va asculta părintește dreptele noastre dorințe și prin cunoscuta sea înțelepțiune va ști căștiga inimele chiaru și a celoru mai înstrăinați, și asia se va întări staululu turmei sele spre lauda și Mărirea sea proprnă și spre bucuria și fericirea turmei sele care e însetată după măngăiere. Trăiască dară Preasfinția Lea D. Episcopulu nostru Emilianu în întregă sănătate mulți fericiți ani, fie ca Numele Lui să se înscrie cu Litere neșterse întru inimele noastre cele mulțemitorie!! Croația. Din Zagrabia se scrie, cum că se adeverește pe deplinu, că deregătoria mai înaltă a țerei ce se numia pănă acuma „Galela banale” va înceta a se numi asia, și va porta și ea nume de c.r. locuuiință, Concursulu pentru posturile cele mai de giosu ale amploiațiloru sa și deschisu, iară cele mai înalte săntu reservate resoluțiunei preînalte. Austria., Viena 26 iuliu. Arestarea mai sunoru tineri din case însemnate de origine italieni, ce în cele de pre urmă 14 zile s'a întămplatu aicea, a datu ansă la o mulțime de faime. corespundintele Austriacu pășește în protiva acestora cu următoria deblarățiune. Unele arestări ce s'au făcutu mai painte în bunulu cămărescu de sare, și mai de curăndu în Viena au datu ancă la unime neodihipitorie, că aru ceista adecă unu complotu estineu și periculosu, ala cărui scopuri finali aru fi departe peste scopurile politice obșteți. la băieri ne veni Arhipăstoriulu D. Emilianu Diecesei Caransebeșu-Verșețului. deacă și Chenghelatu Episcopulu