Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-10-24 / nr. 84
520 punându prin acesta temeiulu la o căutare a artiloru și a industriei, și alți ofițeri stabali, feldsuperiorele ș. a. Voe bună a domnitu Feodoru, fiiulu acestuia a fostu unu regente slabu de minte și de trupu, cu toate aceste poterea Rusiei pe timpulu lui întru atăta crescuse, în cătu în lovirea ce o avu elu cu Turcia, smulse de la acesta căteva locuri însemnătoarie. Mihailo își lățise în Asia puterea atătu de tare, în cătu fiiului seu Alecsiu, tatălu lui Petru celu mare, ia lăsatu o împerățiă, a cărei periferiă se extindea peste 255,000 mile pătrate. Acesta folosinduse prea înțelepțește de împregiurări, a scăpatu omenește din pericululu ce'i amenința atătu din Polonia, cătu și din Șuedia, în cătu potemu zice, că în aceste timpuri viforoase Rusia are să'și mulțămiască a sea scăpare numai la rivalitatea, ce domnia între poloni și svedi. După mortea lui Feodoru vezându boierii firesca neputință și slăbiciune a lui Ivanu, fiiulu alu doile a lui Alecsie, hotărâră a chiăma la cărmă pe Petru, feciorulu celu mai micu alu lui Alecsiu. Vezându aceasta Sofia, sora vitregă a lui Petru, se puse pe lângă streliți, o milițiă spulberată, întocma ca ianicarii turcești, cu alu căroru ajutoriu reașeză în tronu pe fratele seu Ivanu cu cugetu, că fiindu acela neputințiosu, ea și favoriții sei va pote porta cărma. Boierii, carii sprijiniseră alegerea lui Petru, deveniră trimiși în esiliu, averile loru confiscate și împărțite între streliți. Petru în timpulu acesta a fostu silitu a'și petrece zilele sele la unu satu în depărtare. Însă acolo își desvoltă elu repede talentele sele subt conducerea faimosului învățătoriu Lefortu. Pe cănd, Sofia se precugetase mijloace, prin care aru pute înlătura pe Petru pentru totdeuna, acesta, spriginitu de partida sea, în fruntea căreia se afla și patriarhulu, la a. 1689 o destrană și o trimise într'o mănăstire. (va urma) Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 23 Octom. În privința întămplării dela Isaccea își spargu capulu gazetele atătu vieneze cătu și cele străine, pentru că toate săntu într'o conglăsuire, cum că Omer Pașa a căpătatu poruncă dela Sultanulu să mai amăne cu vrăjmășiele, care ne dă cu dreptulu speranța, cum că noule negoțiațiuni de pace s'au pusu iarăși în lucrare și că aceste negoțiațiuni săntu destulu de materiali, ca să nu se pară porții că nu se voru potea primi. Aceste gazete zicu mai departe, cum că sămbătă a circulatu în Viena faima că între Turcia și Rusia s'aru fi făcutu unu armistițiu, și cu acesta faimă s'aru fi ridicatu fondurile însemnatu carăși prin depeșa despre întămplarea dela Isaccea, să scază ia- Fiindu dară că după toate aceste știri de pace totuși s'a făcutu în monitore știre despre o atacare, gazetele necunoscute mai aproape cu jurstările ei, nu o potu altfeliu desapoda, decătu, în următoriulu modu, este cu putință, cum că în urmarea intercesiunei ambasadoriloru în Constantinopole Sultanulu a datu ordinu comandantelui armatei Omer Pașa, să nu înceapă încă vrăjmășiele, unde din contra comandantelui rusescu principelui Gorceacov nu a notutu să vină dela guberniulu seu astfeliu de inviațiune, și de aceea elu a pusu dispozițiunile sele militari asia la cale, ca mai nainte de ce s'a umplutu terminulu, să se facă atacarea numai ca să nu lasă turciloru pasulu de onoare. Însă acesta întămplare stă în contrazicere cu toate ordinele, ce se credu că au mersu către principele Gorceacof, ca să nu apuce ofensiva. Noi carii știmu cum și de ce s'a întămplatu acesta aferă, nu avemu să ne spargemu capulu cu desnodarea ei, ci după cele ce vedemu că ne înștiințeze tote gazetele notemu aștepta, că conflictulu se va încungiura prin intercesiunea diplomației, la care aveau dreptu a spera cu atătu mai tare, cu că tu știmu, că nici turcii nu facu pregătiri să atace pe muscali, nici aceștiau sau împotrivitu trecerei turciloru în Romănia. Principele țerei romănești Barbu Știrbeiu care petrecu aicea numai doue nopți și o zi a plecaturi către Viena, cu fiulu seu Principele Gheorgiu. În onorea Onomasticei Serenitatei Sele Principelui Carolu de Swartenberg a fost o eri masă mare la Escelenția Sea D. Episcopii Barone de Șaguna, la care a luatu parte înalta generalitate. Șefii dicasterieloru înalte, Adjutanții Serenitatei Sele subt totu prănzulu cu atăta mai multu, cu cătu banda regimentului Niujanu a esecutatu în curtea episcopească cele mai frumoasă piese începăndu cu „Romana.” Aseră a sositu D. Consiliariu ministeriale de secțiune Iosifu Granț în deplina sănetate din călătoria, ce a făcutu la Viena. Austria. Viena 29 Oct. c.n. Despre starea causei turco-rusești citimu în „Presă” următoarea îmbucurătoariă știre: Noi amu încredințatu mai nainte cu vreo căteva zile, cum că Omer Pașa a căpătatu poruncă să nu începă încă vreo căteva zile vrăjmășiele. O depeșă din 21 Oct. ce a venitu din Constantinopole către ambasadorele englezescu de aici adeverește împărtășirea noastră împăciuitoariă. Lordulu Redclife a făcutu drumu la negoțiațiuni noue pe basa conduseloru dela Olomuțu, ce s'au făcutu cunoscute în Constantinopole și pe înpăcătoariele dechiarațiuni ale împĕratului Nicolau, care, pe cum se vede, numai acuma se prețuescu mai bine. În urmarea acestei depeșe s'au dusu astăzi iarăși păciuitorie dechiarațiuni înderăptu la Constantinopole. Noi cugetămu că săntemu bine informați, căndu ase curămu, cum că depeșele, ce au mersu de aici către Lordulu Redclife, și către reprezentanții celoralalte poteri mari cuprindu în sine o garanțiă pentru susținerea păcii, și că precum noi amu încredințatu în decursulu zileloru acestora mai de multe ori, dechlarațiunea de resboiu a turciloru, deocamdată încă nu va ave de urmare bătaia. Inviațiunea nouă, ce așteaptă ambasadorele rusescu la curtea împărătească D. de Maiendorf din S. Petersburgu, poate că va sosi măne aici. În cercurile diplomatice se apleacă Smenii către acea părere, cum că aceste instrucțiuni nu voru fi favoritorie proiectului, ce s'a consultatu de conferința de aici. Din contra însă se sună cu o precisiune, cum că Maiestatea Sea împeratulu Nicolau va trimite însuși proposițiuni înc'ce, după a căroru primire din partea Turciei, aru urma nemijlocitu deșertarea principateloru, în cătu aru ierta aceasta timpulu anului și alte împregiurări. Desăvărșita deslegare a certeloru ruso-turce și prin lipsarea unor astfeliu de stipulațiuni, care aru asecura pacea nu numai pentru unu momentu, ci pentru unu viitoriu îndepărtatu, aru fi să urmeză mai tărziu prin unu congresu, care s'aru ținea în Londona. Faima ce s'a fostu împreșchiatu mai deunăzi în toate părțile, cumcă s'aru aștepta unu congresu alu poteriloru mari în Olomuțu, o potemu însemna cu totulu neadeverată. Îîmntămplări de zi. Maiestatea Sea împeratului denumitu pe D. M. C. L. Carolu Barone de Perglas de alu doile proprietariu alu regimentului de infanteriă marele Ducă Constantinu și pe D. M.C.L. Ioane de Bordolo de alu doile proprietariu alu regimentului de infanteriă Principele Wilhelmu din Borusia. Pentru acoperirea recerințeloru de țeră, și ale descăunării de pământuri s'a întrodusu pe anulu 1854 următoriulu adaosu în cruceri dela totu florinulu a dărei direpte, și adecă: Viena 14, șesulu în Austria de giosu 15, Austria de susu 19, Saltnburgu 18, Stiria 18, Carintia 15, Carniolia 11/ Istria 14, Gherla și Gradișca 14, Tirolulu și Foralbergu 9, Bosnia 12, Moravia 10, Silesia 12, Galiția 15, Cracovia 10, Bucovina 11, Dalmația 9, Districtulu Buda-Pesta 13, Pojana 14, Sopronu 14, Cașovia 15, Oradia mare 14, Transilvania 11, Croația și Slavonia 14, Voivodina 10, Lombardia 37, Veneția 5. Arhitectulu Tun din Moscva a căpătatu însărcinare, a restaura cremelulu în stilulu seu originariu, acesta este celu bisantinu în cele din lontru. În Turim se vorbește de o adresă către regele, în carea mai mulți cetățeni învinge pe contele Cavur că aru fi schimbatu statulu într'unu Bazaru englesescu, și pretindu îndepărtarea lui din Ministeriu, scumpirei pănei, precum și mesuje energiose pentru împedecarea Comuna din Genua ca să împedece scumperea pănei a ridicatu acusele ce erau pe păne și făină dela 1 Noembre pănă la sfărșitulu lui Aprile. Ministeriulu din lentru în înțelegere cu Ministru de finanțiă, și cu suprema comandă militare a rănduitu lungimea mileloru în