Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-04-20 / nr. 31
doi Sibiiu 20. Aprilie 1857. MMAI pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirul cu slove mici, prin c. și țeri străine pe unu an 12 f. pe 7, an 6 f. m. c. Telegraful ese de doe ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerația se face în Sibiu la espeditura foiei; pe aflată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiu este pe an 7. fl. m. c. ear N2 31. AN la V. pe o jumătate de an 3. ol. 30 cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și din Monarhiă pe pentru provinciele un an 8. fl. ear FI 1 Depeșă telegrafică. 1 Parie 28 Aprilie e. n. Marele Principe Constantin aus sosit ori în Marsilia, de unde va pleca mâne. Se sperează că treaba Naenburnului se va desprăvi cu desăvărșire în opt zile. Împăratul au primit în vinerea trecută pre Lordul Baghin. Regulământ provisoriu de servitori și servitore pentru marele principat al Ardealului. (urmare), bin,vicul (hrana) și îmbrăcămintea famulului. §. 20. Domnul ce ține famuli va respunde acestora simbria tocmită la timpul hotărât. Cănd despre modul și mărimea simbriei nu s'ar fi făcut învoiele hotărâte, se va da simbria aceea, ce e îndatinată în loc a se da clasei acei de famuli. Daruri și minuscule, ce domnul în timpuri deschilinite și din îndemnuri speciali dă din bună voia sea odată seau mai de multe ori famulului, nu'l obleagă pe dănsul, pre aceastea și mșcei i depare ale de. DrDR - - Simvria se va respunde, cănd un timp de respundere nu s'ar fi datorit la termeinii uscați în loc, și cănd în privința aceasta n'ar domni nici o datină, la o durare de servit de un an la pătrariul anului, ear' dealtminte în toată luna. S. 21. Vidul, (jrana) unde se va da, să fie sănătos și de ajuns, sănt oprite. Condițiile speciale despre modul și sărimea vidului Îmbrăcămintea și cămeșile, cănd se fac de condiție a servitului, se vor da amesurate referințelor clasei servitoare. Remâne la treaba învoirei, ca stăpânul să lase servitoriului au servitoarei bucățile de vestminte, ce le a cumpărat el, după anume periode de timp, seau la eșirea acelora din servit. Prnmbrăcămintea și cămeșile, cari servesc numai spre luce, seau nu sănt amesurate clasei servitoare, nu se vor potea face de condiție a servitului. Retejirea famulului. §. 22. De se betejesce famulul, domnul seu va purta grnge despre căutarea și tămăduirea lui, și spesele făcute cu beteșugul numai atunci se vor putea scădea din simbriă, cănd famulul prin propria sea vină s'ar fi betejit. Cănd beteșugul ține mai mult de patru săptămâni, famulul după trecerea timpului acestuia, cănd se diștie din servit (u. 29, sp 11), și nare nici o avere, se va tracta ca și orcare alt neavut ce pare nici un servit, și pentru aceea se va face despre aceasta antistelui comunei de timpuriu arătare. 5. 23. Cănd se poate arăta că betejirea famulului se trage din vina domnului la care stă în servit, acesta va purta singur toate spesele de căutare și tămăduire, fără ca să se poată scădea ceva din simbriă, remănând prin aceasta nevătămat dreptul famulului de a pretinde rebenificarea cuvenită. Domnul va putea prefamulul beteag să -l țină și caute în casa sa, el îl poate însă așeza și în un institut public seaga în un alt loc, cănd aceasta fără de primejdia beteagului va fi cu putință. Desfacerea legăturiței de servit. Renunciarea 8. 25. Legăturița de servit se poate prin înțelegerea de amăndoue părțile ori cănd desface. 8. 26. Prin moartea domnului ce ține famili înceată legătuința de servit numai într'atăt, încăt erezii n'ar voi să o continue. În casul acesta vor rebonifica ei famulului ce casă, cănd legătuința de servit a fost încheiată pe un an întreg, simbria și vidul tocmit pe trei luni, care dealtminte pe o lună. Cănd însă încă cel reposat a renunciat famulului servitul, atunci i se cuvine lui rebonificarea numai pentru acel timp mai puțin, pecăt ar fi avut să mai țină legăturița de servit. S. 27. Disposiția aceasta căt pentru servitorii luați pentru economie va avea și în casul acela valore, cănd economia prin cumpărare, schimbare, arândare sau alte cariva legăturile ar trece la o altă persoană. §. 28. Încăt nu s'a statorit espres, că legăturița de servit după decurgerea timpului tocmit să nu se mai continue, decurgerea timpului va căsiuna desființarea legătuinței de eruit numai după pretrmisa renunciare a servitului. Renunarea la servițele ce țin un an întreg se va face cel muai tărziu cu șase săptămăni, eare de altminte cel mai tărziu cu patrusprezece zile înainte de curgerea legătuuinței de servit, cănd nici din o parte renunciarea nu se face la timpul cuvenit, atunci legătuința de servit prin tăcere se înverce pe acel timp și de sine se înțelege, că și pe acele condiții, care a fost mai nainte , prin trănsa. (va urma). Ceva despre școalele reale (încheere). Dacă aruncăm o privire mai adâncă în istoria desvoltării staturilor europene ne încredințăm numaidecât, că cele mai multe din trânsele au venit încă de timpuriu la acea convingere adevărată, că prosperarea și înflorirea lor nu atârnă atâta de la numerul țerilor și dela mulțimea supușilor, peste care stăpânesc, cât dela înființarea deosebitelor institute de învățământ și de creștere, prin care se răspândesc razele luminării și ale culturei asupra masei întregi a poporului, departe ele au cunoscut, că numai prin singura extindere peste Mai mai multe țări și peste mai mulți supuși nici un stat nu se poate înălța la o poziție însuflătoare de respect, pentru că când ar fi aceasta, atunci împărățiea cea uriașe a Chinei, care numără deja trei pănă la patru sute milioane de supuși, ar trebui să joace cel dintâiu rol între sfaturile lumei. Însă noi vedem, că aceasta nu e așa, pentru că zisa împărăție cu massa ei cea îngrozitoare nimic nu apasă în cumpăna politicei, și nu se bagă în samă chiar nici atunci, când se lucră pentru hotărârea sorții unui popor din apropierea ei, ba ce e mai mult, China cu sutele ei de milioane vedem, că nu e în stare a respinge năvălirile și a înfrânge puterea câtorva mii de Englezi. Și oare pentru ce? Pentru aceea, că acolo lipsind școalele și insitutele de creștere, lipsește și luminarea și adevărata cultură, acolo sutele acele de milioane și astăzi încă gem sub jugul cel apăsătoriu al întunerecului și al robiei. Apoi de la un astfeliu de popor, care zioa la amiazi umblă orbouând, - -