Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)

1857-10-23 / nr. 84

i „in 17 „fi 334 stricat și ar trebui să i se ia căt mai mult ca pedeapsă. În­­să lucrul nu stă așa. Din contră Turcia, care aduse jertfe ne­­cuprinse spre a nu lăsa să se ocupe provinciile ei Moldova și Romănia de trupele unei puteri străine, poate pretinde mai cu­­rănd remunerația. Ea poate aștepta, cipatele danubiane, dacă tocma sănt­a ca autoritatea ei în Prin­­se întreprinde schimbări, mai curănd să se lățască decăt să se țărmurească. Un stat ro­­mănesc însă ar avea aceași însemnătate cu o desbinare deplină. „Jurn. de Pesta-Buda” scrie: poi totdeuna am dec­larat sta­­tul de împreunare romănesc de un lucru fără ființă și de re­­petite ori ne-am dat părerea într'acolo, că toate năzuințele de partide ce zac în idea împreunării se vor paraliza împru­­mutat de sine, adecă se vor desface în nimica. Aceste afirmări ale noastre se cam adeveriră, și o zicem încă odată, că ele se vor realisa deplin. Rusia și Francia nu mai stau pe cugetul a­­cesta, și Prusia cea precaută de chiară în organele ei oficioase, că a sprijinit împreunarea în chip foarte condiționat și nu se poate zice cu siguranță, că ea la congresul de Paris va mai fi pentru împreunare.­­ Tot în asemenea chip se rostesc pentru starea lucrului de față în Principate și celelalte jurnale mai joate. Îîmtămplări de zi. *! În 19 ale curgăt, descoperi Dr. Suter în observatoriul Cin Dn­seldoră o planetă noauă. Ea este o stea de mărimea a 10, și este acum al 50 asteroid.­­ Un dhemic tânăr spun că ar fi descoperit un mijloc, prin care artia scrisă ori tipărită se poate iarăși curăți și face a­­șa de albă și curată ca și mai nainte. Francia. Votul divanului Romăniei a adus îndestulare mare jurnale­­lor Parisului, din contră sună, că în Tulerii domnește nemul­­țumire cu pretențiile necumpătate ale romănilor, fiindcă prin acele Francia vine în un fel de strâmtorare și confusie. Cum că Austria și Anglia sănt tare resolute a sprijini pre Poartă în opoziția ei la împreunare, se crede în Parte cu atăta mai tare, fiindcă întrarea lui Reșid Pașa în ministeriul turcesc ca mare­­vizir s'a înștiințat acum­ oficios.­­ Numai ca veste împărtă­­șim aici, mănească, că grasul Morii va păși ca candidat pentru coroana lo­­­­r Frăncia se ocupă de present cu aceea, ca în înțelegere cu celelalte puteri, ce a subscrie pacea de Paris, să ptărască ziua deschiderii congresului de Paris. Se crede că ședințele ace­­stora vor începe încă în întăia jumătate a lunei lui Noesaris.­­ „Monitorul” aduce o depeșă din Alessandria, care anunță căderea cetăți Delhi. Asaltul începu în 14 Septemvrie; englezii a­flară în Cabcultor resistență serioase.­­ În Paris se așteaptă știri mai de aproape despre evine­­mintele din urmă în Constantinopol. „Patria” mai adaugă, că i­ntrarea lui Reșid Pașa nu va schimba politica ministeriului turcesc. Rusia. O corespondință a jurnalului „Ssmr. 7” din Varșovia asecu­­tează din izvor secur, că diecesa unelmeg țiitoare de biserica unită vrea a trece întreagă la Biserica ortodocsă răsăriteană. Admi­­nistratorul și preoțimea mai înaltă a acelei diecese sunt deplin răștigați pentru Biserica răsăriteană și numai prin preoțimea de jos se mai găsesc unii, carii se dec­iară în contra trecerii; nume­­rul acestora însă arăta e de mic, încăt pasul propus se va face și fără dănși. Populația se ține cu totul pasiv. Biserica catolică va pierde în chipul acesta în Rusia iarăși preste un milion de suflete.­­ Turcia. Puternica reacție a moamedanismului în contra creștinis­­mului și francismului, ce dobotește cu flacări mari în India, a­­­­­­flă în Turcia păn acum puțin loc cu toată causa Principatelor dunărene. Numai în unele provincii independente vin erupții săl­­batice înainte. Astfel nu se vede din scrisori dela Muș din 25 Sept. că Curzii săvărșesc escese înfricoșate prin satele crești­­nești. Între altele se povestește, că la Bulanec, unde în satul Gogac vod­ă Curzii a zidi o moșea, șeful lor, întrebat fiind despre aceasta, au dec­larat că în fundamentele moșeelor trebue a se îngropa capetele a doi preoți creștineți. Îndată năvăliră o trupă de kurzi cu căpitanul lor Magan Gulic din satul Gargonți asupra satului Gogac, apucară pre preotul satului Chir­­cor (nume armenesc în loc de Grigorie) și pre ajutorii lui și le tăiară capetele. Omer pașa, care se pregătește a călători la Bagdad, va avea destul de lucru și cu oardele acelor provincii. Prusia. Principele de Prusia emise îndată după priimirea trebilor guvernului un ordin de oaste, în care dănsul face împregiurarea aceasta cunoscută armatei și 'și esprimă deplina sa încredere, că dănsul după însănătoșarea Maiestatei Sale regelui va avea de a -i raporta numai lucruri de laudă despre oaste.­­ O depeșă telegrafică de la Berlin ne raportează, că fiind că regele a întrat în stadiul reânsănătoșerii mai­otărâte, publicarea mai departe a buletinilor se contenu­ă. Serbia. Un raport mai nou al „Gaz. austr.” datat din Belgrad în 21 Octomvrie n. ne încunoștințează, că pe acolo se afirmă cum că întreg senatul ar fi încurcat în cunoscutul proces de con­­jurație. Președintele senatului Stefan Stefanovici s'a luat a­­stăzi prins și a făcut descoperiri însemnate. Nu e supus la vreo îndoială, că urzitorii morali ai dramei, ce era să se înfățo­­șaze în Belgrad, își au reședințele lor în Buciuieți. Și președintele curiei cassative, Țvetco Rasovici, s'a prins și a fă­­cut aceeași mărturisire ca Stefanovic. Întărâtarea și totodată mișcarea cea mare cășunată prin aceasta în populația tuturor eialetelor slavice în Turcia, este pe toată întâmplarea un semn că bărbații viitoriului regat romănesc a pus mâna la lucru si­­stematice.­­ Chestia zilei încă tot o formează protestul celor șapte senatori. În acela nu numai se neagă toată conștirea de un atten­­tat asupra principelui, ci se și afirmă, că nici unul dintre se­­natori nu se ține de partita aceea, care ar fi agitat pentru îm­­preunarea tustrelelor principate dunărene Moldova, Romănia și Serbia. Consulii Rusiei și Franciei priimiră ordin de a cere dela guvernul sărbesc deslușiri în aceasta privință. Senatorul Simis este președinte provisoriu al senatului. În cursul zilelor ace­­stora se vor denumi senatori noi. Principatele dela Dunăre. m Berlin depeșe, care fac reportări foart­e importante.­­ În,,0st D. P.” cetim următoarele: Romănii cer pen­­tru statul lor cel nou un principe străin și­­ i a prescris încă și religia, de care are acela să se țină. Asta chiar și guver­­nului franțuzesc se păru prea groasă. Condeiurile păn acum unionistice ne asigurează din toate părțile, că romănii ar fi mere prea departe și aduc pre guvernul franțuzesc în strâmtorare. Tendința de a desface provinciile dunărene de cătră Turcia a ră­­sărit prea desvălită. Însă vălul și fără de aceea era atăt de străvăziu, căt fiecine, care avea voie, putu străbate cu vederea prin el. „Nordul,” carele însuși se lăsă de părtinirea împre­­unării, concede unui corespondinte de Paris a mai face o încer­­care din urmă spre a dovedi, că conferința de parte cu toată contrazicerea Turciei, Austriei și Angliei e destoinică a decreta împreunarea princia­telor dunărene. La aceasta ar fi destul o pluralitate simplă de voturi. Însă întreaga doveditură are o gaură urătă. După articulul 25 al păcii de Paris Turcia încă e o parte contractantă. Libera ei înțelegere e trebuincioasă, și nu i se poate lua cu sila.­­ Din Paris se scrie, că guvernul a primit de la ambasadorul Să

Next