Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-06-03 / nr. 44
172 Livii 51. Iuniu. Gazetele Vieneze amintescu despre o săară, ce ordinariatulu arhiepiscopalu din Viena o apă zi dar Ministeriului de războiu asupra Predicatorului luteranu alu Garnisoanei Vieneze, căci acesta cu nebăgarea de seamă a ordinăciunei previdente au cutezatu a ține Predicăciune și o cântare funebrale cu prilejulu înmormântărei răposatului Capitanu Mecianu în țintirimulu catolicu. Gazetele Vieneze sperează, kb Ministeriulu de Războiu paști să fie în scutință nu numai pre Predikatoriulu luteranu de la Garnisoana Vieneză, om mi a ridica valorea acelei ordinăciuni, la carea se provoacă ordinariatulu arhiepiscopalu din Viena. Încă mai amintescu Gazetele Vieneze, că și altu abusu se va deletura, și adecă acela, după carele Predicatorii protestanți au fost datori a da Capelanului ostașescu catolicu veniturile școlare pentru acele funcții preoțești, care ei ne săvărșeau la Soldații de Relegea protestantică. Noi cu durere aducemu aceste întămplări la cunoștința publicului nostru una pentru aceea, că ele arată greutățile, ce înpiedecă efectuarea egalei îndreptățiri confesionale. Ali vatămă convingerea consciinței, ni a simțului omeniriei, dapă alta, pentru că ni ce reprezentă acele năpăstuiri, care și nouă mai în toate zilele ni se întămplă din partea ordinariatelor greco-catolice în privința căsătorielor amestecate. Noi neuniții nu ne lăsăm de egala îndreptățire confesională, și zicemu, că abusulu antimarțialu au încetatu, earu Ordinariatele unite vreau să știă, (și aci și Guvernul ardeleanu le sprijinește), că încă nu sau adusu legea prin careausulu antimarțialu s'aru fi ștersu. Aflămu de prisosu a ne lăsa mai afundu în descrierea acestoru pâri atâta este afară de toată îndoiala, că nici Ordinariatulu nostru neunitu, nici Preoțimea nostră nu se lasă a se esturba din posesoriulu egalei îndreptățiri confesionale, căci toți, carii sântemu romăni fără deosebire de Relegi, amu juratu, să șăzimu frățietatea pe baza egalei îndreptățiri, și noi vremu, ai sântemu hotărâți a ține jurământulu, ne l'amu depusu în fața națiunei, și de secături nu ne tememu. Sibiiu 1a luniu. Neputenduse tienea sedintia lunaria da inserptata Innei acesteia din firea namegalui prescrisu alu membriloru. D. Rressedinte rostinghi pe membrii Comitetului Asoliatiunei cari se afla aicea in Sibiiu la o conferintia estgao dinaghia, si le descoperi-o ca a facutu a doua rugare catra Inal. Gubernualu Tierii pentru primirea unoru membrii ai Asoliatiunei, carii nu suntu suditi austriaci. 20 ca au intratu . mai multi bani si Presidiulu afla de neincongiurata lipsa, ca numele daruitoriloru se se publice, fiindu ca acestia voru asteptă cu nerabdare cvietentiile si publicarea baniloru trimisi. Acestea lerghimesse conferintta cu multiemire si pana la sedintia viitoare care apoi va aduce asupra lucrarei acestei sondusulu seu. ! uciupm „ Aflamu din isvoru siguru ea llust. Sa D. Supr. Capitanu alu Tierei Oltului in urma serbarei si festivitati din 15 Maiuu despre care cetiramu mai a demedi in Gazeta Transilvaniei, au facutu reportu la presidiulu In. regiu Guberniu, si acesta au luatu cu cea mai mare placere la cunostintia multiumindului supremu capitanu , dovada ca persoanele presinte din sari'an Gubernu nu sunt asta aplicate a vedea in orice miscari , serbari sau adunari romanesti numai bunogatasiuri, reactiuni, Dacoromanismu si Dzeu mai scie ce, că cumu vedeau cele de mai nainte si cumu vedu neste capete seci si in clioa de astadi, ci convinsi fiindu de loialitatea romanului ia lucrulu dupa soma in adeveru este.. — Hațegu pn 28 Maiu 1862. Eri în zisa de Pscani, ascepemă norociți a primi în mijloculu nostru ne Escelenția Sa Domnulu Eecelenția Ca condusu de cinci călăreți romăni hățăgani, îmbrăcați în Costumu naționalu serbătorescu, ajunse în orașiu aa 1 era o poartă de triumfu „Bine Gubernatoru alu țerei contele Crenevile, oară după umezi. În capetulu orașiului unde rădicată, cu inscripțiunea română a venitu,” au așteptatu o mulțime însemnată de petoate clasele. La ivirea poporulu pn chiote de „cs trăiască!” Escelenției Sale erupsă Ajungăndu înnaintea porții de triumfu fuse cuprinsu de bravulu nostru Jude primariu D. N. Băieșiu. De aci întră mai departe „pn orașiu unde cercetă mai nainte Tribunalu comitatensu alu Hunedorei, de unde veni apoi la localitatea Magistratului localu, zi plecă cătră Orăștie. Avemu bună speranță, că nu vomu rămănea nice noi multu timpu isolați de lumea cea mare. În zilele acestea e și o comisiune trimise din partea Oficiolatului comitateneu preste pasulu Vâlcanului la „Târgulu Jiului,” în Romănia, și aceasta remorcănduse nea adusu știrea, că Inginerii ce se afla acolo în causa menționată, sau declaratu, Kle nu săntu greutăți neînvingibile pentru linia drumului ferecatu la Hațegu. Cu începutulu lunei lui Iulie, va merge din nou o comisiune, carea va tracta mai prelargu despre această causă ponderoasă, cu frații nostrii de preste Carpați. Dissu Szentmartinu 4 Ișnip s. n. La 31 Maiu s. n. sau indiieatu alegerile pentru Comitetulu Comitatului Cetatea de balta. Mai inainte de a sci respiratulu acestoru alegeri trebue se premitemu ca acestu Comitatu numera 82,000 de suflete, intre cari 48,000 de romani, 22,000 unguri, 11.000 sasi, restulu judei s. a. Aceasta populatiune posiede la 300 de posesiuni mari cu censu peste 25 fl. diare de pamentu si case. — La acestea concuru la 50 de Comune, intre cami cam la diumetate romane si diumetate sase si ungure; celealalte posesiuni mari cam la 250 sunt proprietati magiare.— Comitetulu are se ste din 53 de membrii, adeca din 8 proprietari supremi si 18 proprietari cu censului peste 25 Îl. va sedica proprietatea mare consta din 26 membrii. Din acestea se pote vedea ca acesti 26 de membrii trebue se vina in mana fratiloru magiari. Comercialu si industria are 2 membrii, — acestia alesi de Samega magiara din Clusiu si sasa din Brasiovu nu voru fi ai nostri. — Deci eata 28 de membrii neromani, eata si majoritatea neromana respesctive magiara in Comitetu. — Se mergemu mai incolo. — Comitatulu se inparte in 8 procese. Desi acestea dape suntu inpopulate prin majoritate magiara, alu treilea prin majoritate sasa, alti patrulea prin sasi si unguri in majoritate visa-vis cu romanii, si celelalte patru prin majoghitate gomana. -- Unu Orasiu romano-magiaru Cetatea de balta da unu membra.Ista nationalitatile Ardealului in miniatura. - Acestea procese se administreza prin 3 Szolgabirai romani, trei unguri si 2 sasi. — Trageimu acuma patru procese majoritate de unguri si sasi, mai remanu romaniloru patru. — Deci dandu acestea optu procese 24 membri, - sub o alta administratiune - ar fi cadiutu pe romani cam pe diumetate din membrii, si potenice atata. — CJuj. Acum sta si resultatulu: 1 Între proprietarii cei mai mari cadu 7 unguri si 1 sasp, Comisii de Bethlen, Haller, Vagonii Szentkereszti, Brukenthal est. — 2 Pentru Proprietarii de midilocu au concursu in Cerculu de diosu 102 voturi; — acestea au reusitu pentru majoritatea magiara cu 73 in contra la 29 romani si 3 sasi. — celelalte voturi seau pierdutu. — In Cerculu de susu au concursu 52 de voturi, acestea au devenitu in majoritate cu 39 pentru unguri in contra 11 voturi Sase si 3 romane. = Asi intre proprietarii de midilosp inca trebui se decademu , si numai intre substituti po turamu bagă pe Escelentia Sa Domnulu Episcopu Vagone de Siagura.— In 6 cercuri de alegere esiga românii, eara în 2 unguriioritate , Cetatea de balta inca ne da unu membru in masi 1 substitutu. — Asia in Comitetu suntu la 31 de unguri, 20 romani, si 2 sasi. Afara de aceia mai avemu si 14 substituti romani. Spntem in minoritate ca asta ne disteza Instructiunea, dara aceasta minoritate e destulu de eminenta. - Asi avemu intre membrii actuali pe ambii Archipastori Contele Stegea Siplutiu si Baronulu de Staguna, Canoniculu Cipariu, — Somitele supremu Ladai, - Protopopii Copecianu si Tamasiu, - Asesorii judecatoresci : Bianu, Pinciu, Darabandu, Rusu, Moldovanu si altii mai multi Amiloiati, Preoti si Proprietari , la cari mai adaugemu membrii Oficiali: Judele primariu de Seggedi, Vise-Somitele de Siulutiu si trei Szolgabirai Popu, Rpianu si Ladai. Cu acesti barbati credemu ca romu pote luă lupta cu ori ce majoritate, si Comitetulu Comitatului Cetatea de balta va fi o dieta unica a tuturoru nationalitatiloru ardelene gerghesentata prin cei mai competenti barbati. — — In 1-a luniu se incepura si pertractarile finale in cause criminali cu solenitatea cuvenintioasa, la care avu ramurlaserea de a vede pertractarea cea din taip in limba romana. — porti din avia Me : fost primitu de Vicariulu gr.orientalu gr. catol. G. P. mi de Protopopuli Î. R. în limba romănă. Pe aa două care plecă i ce era găsc. Ca la Fărcădin an D. Baron E. Nopcea, unde titu prănvulu. De aci apoi cătră seară totu în aceeași :