Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)

1865-07-01 / nr. 51

Sabiiu, in 1­­3 iuliu 1865. Inseratele se platescu pentru sinteia ora cu 7. cr. siculu cu litere I mici, pentru a dou’a ora cu 57, cr.­si pentru a trei­a repetire cu 37, cr. v. a. Telegrafulu ese­n ie a doua ori pe septe­­m­an: joi’a si Duminec’a. — In remume­­ratiunea se face in Sabiiu­ la espeditur­a lojei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Premintu premuneratiu­­nei pentru Sabiiu este pe anii 7. 11. v. a. car’ pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen- Urei 51. ANULU XII i­­ tru provinciele din Monarchia pe unui anu h ll. era pe o junatate de anu 4 fl. v. a. i Pentru princ. si­lieri străine pe anu li­mpe­­­, anu. 6 fl. v. a. Aflamu din funte autentica, ca Prea onoratulu Domnu Protopopii alu Brasiovului sî Archimandritu loanne Po­pa­s­u, la propunerea Sinodului este denumitu Episcopualu eparhhiei române greco-orientale a C­a­­­ransebesiului, sî ca in 15 iuliu va urma predarea d­e­­ceseloru Aradului sî a Caransebesiului. — Provocare. Comitetulu Associatîunei Transsilvane române in siedin­­ti’a tînuta in 4 iuliu c. n. a. c. § 49. a decis a a propune la viitorea adunare generala, ce se va tîne la Abrudu in 27/15 Augustu 1865, ca sa se iee la pertractare sî desbatere, com­punerea unui diction­a­riu in cele trei limbi ale patriei, cum sî compunerea altui diction­ari­u esimologicu. Deci, in interesulu ajungerei unui resultatu doritu in astu respectu, cura sî dorindu a servi­, cu intognatiunile nece­­sarie despre tóte intreprinderile de acestu f­eliu, Comitetulu Associatiunei Transsilvane române, si—in voia a se adressu prin acest’a catva toti acei ba­rbarii de litere din tóta romanimea, cari se ocupa in adinsu cu atare speciali­tate , sau chiaru posiedu elaborate de feliulu acest’a, — ro­­gandu-i totu deodata, ca până la viitorea adunare generala, sa binevoiésca pre acestu Comitetu alu in cunoscintiu despre in­­trepriderile séu operatele sele relative la atins’a specialitate. *) Din siedinti’a Comitetului Associatîunei Transsilvane ro­mâne tînuta la Sibiiu in 4 iuliu e. n. 1865. Constitutîunea. Sancționarea eii cu aplicare la giursiurile nóstre. 1. Consttutîunea este o lege.— Legea este unu preceptu datu de poterea competinte, pentru regularea unoru relatîuni sociali. — Constitutîunea este unu complexu de precepte , date pentru regularea relatîuniloru politice sî sociale ale unui statu.— Cu câtu legea esprima mai credinciosu relatîunile , pentru cari e făcută, cu atâtu este mai buna , mai drepta sî mai duratare.— Ceea ce se duce despre lege cu genu, se pó­­te dîce sî despre constituțîune ca specia . O constitutîune va fi cu atâta mai buna, mai drepta sî mai statornica, cu câtu va es­­prima mai credinciosu relatîunile sociali sî politice ale acelui statu, pentru care e­­s­t­e data. Asia data bas’a ori­cărei constituiri suntu relatîunile so­ciali si politice ale unui statu. Numai acelu legiuitoru, care cunosce bine acestea, va sei combină cele egali sî deosebi cele diferite, va sei face pentru relatîunile egale lege comuna , iar pentru relatîunile diferite, diferite regule , insa corespun­­dintare acestor’a, va sei sa îmbrace fia­ care relatiune in vest­­mentu potrivitu, cu unu cuventu va sei constitui unu statu bunu, dreptu sî statornicu.— Ori care altu legiuitoriu va îm­bracă relatiunile in vestminte sau prea mari, sau prea mici; in casalu d’antâiu vestmintele voru fi incomode, neintrebuin­­tiabile, in casulu de alu doilea, nu voru incape tóte in vest­­mentulu celu micu, voru fi strinse, asia, incatu in scurtu voru trebui sa rumpa vestmentulu. Cu statornici’a constituirei nu voimu sa dîcemu, ca acést’a, fiindu espressiunea credinciósa a giurstâriloru de fatia, va dura in eternu.— Nici’decum.— Dupa cum relatîunile unui statu din ce in ce se schimba sî nu remânu aceleasi, asta sî legea de constitu­ire nu póte remane aceeasi in eternu sî neschimbata. Insa dupa cum relatîunile sociali si politice ale unui statu nu se schimba deodata cu totulu, ci numai in parte sî succesive pe nesimtite; asta sî legea constituinte trebuie sa se schimbe nu­mai in parte sî successive. Se tîne de inttelepciunea unui barbatu de statu, a unui legiuitoriu , ca indata ce a observatu, ca relatiunile in statu s’au schimbatu, au cadiutu, sî altele au castigatu esistintia, sa acomodeze legea pentru cele schimbate, sa o delature pentru cele cadiute sî sa faca legi none pentru cele ce au casti­­gatu esistintia noua. Astfelu pomulu, curatatu din candu in candu de ramurile uscate sî posaitu cu odrasle tinere, va înflori sî va produce frupte tempu indelungatu. Astfelu legea constituinte a unui statu, acomodandu-se din ce in ce relatiuniloru, ce se schimba pe nesimtîte, va du­ră din generatîuni in generatîuni, trecendu in suculu si sângele cetatieniloru, mostenindu-se că unu sanctuariu din tata la fii, nepoți, sî strănepoți sî castigandu-si astfelu o sancțiune traditîonala. Acesta sancțiune este cea mai sigura, Ferice de sta­tuia, ce possede o constitutîune sanctionala in acesta modu. Valurile tempuriloru se voru frânge de acesta poternica stânca sî nu o voru clatină. O astfelu de lege constituinte nu e­­ste scrisa pe hartia debila, ci in sângele, in inim’a cetatie­niloru, sî cetatienii o voru apela până la cea mai de pre ur­ma picătură de sânge, la cea de pre urma batere de inima. Dovad’a cea mai eclatanta despre acest’a este constitutiunea Englitezei, gura. Ori care alta sanctiune de lege constituanta este nesi­De órece legea constituinte in asemenea cazuri este de multe­ ori numai espressiunea vointiei puteriloru legiuitóre, din care causa aceeași vointia, constrinsa fiindu­seu spontanea, o póte desfiintia si esistinti’a eii este amenintiata pe tóta a­­r’a. Acest’a se póte aplica cu atâtu mai m­ultu la constitui­rile moderne, cu câtu acestea arare­ori suntu vestminte croi­te după idei teoretice, in cari apoi se constringu relatiunile sociale sî politice ale statului. Asemenea legi constituinte nu îmbrăcă, ci caricheza corpulu relatîuniloru, corpulu statului sî cetatienii suntu de multe­ ori buni bucuroși, sa se scape de asemenea vestmentu nepotrivitu.— O astfelu de constituire flutura in ven­u. Dar chiaru sî o constituire buna sî corespund iatóre rela­­tiuniloru, pentru cari a fostu facuta, póte deveni nedrepta , debila sî fara potere, déca nu se va acomoda schim­bariloru de relatiuni. Dupa cum amu dîsu mai susu, relatiunile din ce in ce se schimba pe nesimtîte. Déca legiuitorulu nu va observă acele schimbări, seu nu le va consideră, apoi cu incetulu schimbandu-se relatiunile vechi, legea constituinte va remane fara basa, va remane o lege scrisa pe hartia, unu vestmentu fara corpu. Póte va reusi cine­va, c­i sa constringa cu formi’a câtu-va tempu cor­pulu statului in acelu vestmentu invechitu sî strainu pentru densulu; dar logic’a fapteloru, carei’a in fine nu póte resistă nici o potere, vigórea relatîuniloru va isbucni , va trânti a­­celu popantiu sî va desbracă acea haina, ce trebuia immor­­mêntala cu relatiunile morte de demultu , cerendu vestminte acomodate relatîuniloru de fatia. Asemenea schimbări form­ate se numescu revolutîuni, vi­na acelea de susu seu de josu. Torentulu va fi impedecatu in cursulu seu câtu-va tempu printr’o stavila poternica , dar valurile retînute umflandu-se, in fine voru rumpe acea stavila sî spumegandu voru inunda totu tînutulu. Asemenea schimbări forl­ate , asemenea revolutîuni au cele mai triste urm­ări pentru statu, cu deosebire deca vinu de josu. Câtu sânge cetatienescu a trebuitu sa curgă in re­­volutîunea francesa, este in destulu cunoscutu. *) Celelalte dîuarie române inca suntu­rogate a priimi acesta pro­vocare in colonele sele.

Next