Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-08-05 / nr. 61
Inseratele se platescu pentru S inteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru a don» ora cu 5 or. sV [ pentru a treia repetire cu 37. cr. v. a. I Rfcu 61. XULU XIII Telex S ulu ese de doua ori pe nepte i man., joi’a si Duminec a. — I’renume/ ratiunea se face in Sahiiu la capeditur’a foiei pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a prin scrisori francate, adresate p catru espeditura. Pretinsu prenumeratiu nei pentru Sabiiu este pe anu 7. il. v. a. I ear pe o jumetate de anu 3.1. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabiiu, in 511 Augustu. 1865. Im provincie!« din Monarchia pe anu anul K fl. era pen juimitate He anu 4 fl. v.a. Pentru prin«. si fiori străine pe anu III pe, anu. 0l.v. a. La Sitiintimica ile fatia. „Idők Tanúja“ sî după denselu mai multo dîuarie n spunu, ca diet’a tranna se va dissolve. „Debatte“ are o corespundintia din Clusiu, in carea mai intaiu sa espune chiamarea dd. Br. Franc. Kemény si Ludovicu losira la Vienn’a f apoi adauge: „Aici se intereseza lumea forte tare de diet In cercurile respective se discuta multa , déca dieta cea mai aprope se va tine in Clusiu ori in Sabiia, de alta parte n arare ori se aude vorbindu-se, ca nici nu se va mai tine ciel in Tranzi’a.“ In legătură cu chiamarea Contelui Miko la Vienn’a nu aducemu unele date interessante după „Kr. Zig.“ sî adeca „Esc. Sea contele Emericu Miko, carele era pregatitu cu tótu de a pleca la Borszék, au capetatu in sér’a înainte de plecare unu telegramu de urmatoriulu cuprinsu : „Numai decâti la Vienn’a nu trebi de statu.“ După aceea spune ca in dîlele din urma au priimitu telegrame numeróse dela Vieun’a sî dela reg. gubernu ardeleanu. „Debatte“ ne spune totu după corespondintele din Clusiu, ca sî presiedintele dela tabl’a regia, d. Aporu aru fi chiamatu la Vienna. Déca se adeveresce scriea acést’a nu scimu, ne vedemu insa per consequential^ siliti a comunică publicului sî scrrea ce se respandi mai prin tóte dînarele despre transpunerea d. presied. Lad. Popu dela tribunalulu supremu, la unulu din ministerie sî înlocuirea, acelui cu mentionatulu Br. Aporu. Conferintia nona. In numerulu din urma amintiramu, ca iarasi se vorbesce de conferintie regnicolare, ca cele dela 1861. „Herm. Zig.“ etc. aduce in privinti’a acést’a urmatórele : „Idők Tanúja“— dupa cum se vede— o fóia bine vechiuta in cercurile, cari dau acum tonulu, se ocupa forte multu cu „cestiunea ardeléna“. Fói’a acést’a vorbesce despre conducatorulu cancelariei aulice traine de acum, din cuventu in cuventu, urmatórele : „Escel. Lea L. d. M. C. Contele Haller , acesta soldata „nobilu sî cu anima de magiaru, ni se pare a fi alesu pentru „rol’a de a împlini mandatele preainalte ale preagratiosului „nostru Domnu, cari se referescu la bun’a deslegare a cause„loru in cestiunea cea încurcata a Transsilvaniei, sî la reducerea ei in statulu legitimu , de a realisa cu energia sol„datesca, cu predare credinciósa, cu nepartinire sî succesu sî „de a conduce lucrurile iute intr’acolo, ca, falia cu integritatea sântei corone ungare sî de o parte cu respectu la legile „sanctiunate, de alta parte la dreptele pretensiuni de autonomia din partea natiunilorucraine sî cu deosebire din partea fratîloru nostri Români, agendele dietei unguresci sî in „partea acést’a sa se póta continua pe o cale neteda.“ „Időli Tanúja“ opinéza mai departe, ca lucrulu s’aru poté arangiá asta, sa se conchiame de nou o conferintia la Alb ’a Iuli ’a ; din fia-care din cele patru natîuni sa se conchiame câte 10 membri . Conferinti’a acest’a sa lucre unu proiectu despre aceea, ca ce felu de autonomia poftesce Tranni’a; unu altu proiectu despre aceea, ca ce drepturi voru sa-si asecureze cele patru natiuni ; in ce modu aru fi aplecate cele patru natiuni că sa fia representate in Pest’a, in fine elaboratulu conferintiei sa se substerna spre desbatere dietei din Pest’a. „Herm. Zig.“ etc. continua : La aceste avemu sa facemu urmatórele observări: Nu este lipsa de energia soldatesca, pentru realisarea mandateloru Maiestatei Sele in Tranni’a. Maiestatea Sea sa poruncească si — de bucuria ori de frica — Transsilvanenii vom asculta. Déca insa cercurile cari dau acum tonulu , la aceea , ce vrea sa duca in împlinire , voru sa-si câștige si conlucrarea parula a Transsilvaniloru, trebuie sa ne pronuntiamu in contr’a unei noue conferințe Alb’a-Iuliane din causa, ca majoritatea Sasiloru sî a Româniloru de catra Unguri la o asemenea conferintia e evidenta sî pentru ca o conferintia denumita n’are dreptulu de a se pronunția in numele Transsilvaniei. Pentru ca iau placutu provedintiei aceloru autori ai vechiei constitutiuni traine, ca cu privintia la impregiurarea, ca Magiarii suntu putini in Tranni’a, acestia sa se imparta in doue natîuni , asta incatu după proiectulu lui „Idők Tanúja“ aru ave sa intre in conferintia 20 Magiari sî Secui, asia dara togm’a jumetate din numerulu membriloru. Sa presupunemu acum, ca intre cei de alte natîuni sa se intemple, după cum s’au intemplatu la 1861, ca sa fia sî renegați, sa presupunemu, ca s’aru află numai unu renegatu : sî eata 21, adeca majoritate absoluta , carea apoi aru poto decide ce aru vrea despre noi. Pe lângă acestea, la ce asta departe înapoi ? Diet’a Tranniei, carea inca nu e dissoluta e aci. Acest’a e aceiași dieta tranna, care au priimitu diplom’a din 20 Octobre 1860 sî patent’a imp. din 26 Febr. 1861 intre legile Tranniei si legile acestea suntu sanctionate de Maiestatea Sea. Firesce , ca póte se va turbură cineva de legea electorala, pe a carei base s’au conchiamatu diet’a. Dara nu adeveru nici legea cea vechia nici parlamentarismulu pura teoretica nu corespunde Tranniei. In Tranni’a nu merge cu reducerea la numerulu capeleloru, fara de a se uită mai antâiu, déca pe acel’a se afla o palaria, unu capla cu seu o căciulă, sî déca interessele cele mai disparate voru aterna dela cuotientele unei ingrozitóre regule de trr, atunci un’a seu alt’a națiune cauta sa remâna pe josu. De aceea, cum amu dîsu, aru fi diet’a tranna instanti’a cea potrivita, înaintea carei’a sa se aduca întrebările lui „Idők Tanúja“ Déca „regimulu ungurescu“ vrea sa se identifice cu proiectele lui „Idők Tanúja;“ asta sa aduca întrebările sele înaintea dietei traine de acum, sî suntemu convinși , ca va capata unu respunsu la intielessu.“ Sabiiu 4 Augustu. Eri s’a tînutu siedinti’a comitetului Associatîunei estraordinaria sub presiedinti’a D. Consiliaru de finantie Petru Maniu. La acesta siedintia D. Secretariu secundaru I. V. Rusu citesce raportulu concepuții pentru Adunarea generala a Associatîuiei, care cu unele modificări neînsemnate se priimesce. După aceea se ia inainte o causa așternuta Associatîuiei din partea D. Advocatu din Abrudu Mat. Nicol’a in privinii’a unei realități vendute a Associatîuiei, carea causa insa se releaga la Ad. gen. Se considera cu plăcere sî se recomanda ad.gen. descoperirea ce o face Comitetului invettatorulu din Becleanu com. Solnocului S. Moldovanu despre o gradina cu mai multe sute de ullpi întemeiata sî grigita de densulu, precum si dorinti’a lui de a fi remuneratui sau premiatu. Mai romentósa sî de insemnatu e harthi’a dini Mangiuc’a, urmata la provocarea din partea comitetului in privinti’a unificarei ortografiei române. Dlu Mangiuc’a, că fostu professoru spune ca se ocupa mai de multi ani cu lucrulu acestu alâlu de delicatu cum e celu alu ortografiei, sî ca possede cunoscinti’a limbiloru romane, slavice, germane si are cunoscintie despre limb’a celtica dacica etc.— se recomanda deosebitei atențiuni a Ad. generali. Siedinic’a cea mai de aprópe va fi cea preliminaria in Abrudu. — Audîmu ca Sambat’a trecuta aru fi arsu in Sieir’amica. — Unu telegramu a „Herrn. Zig.“ etc. ne impartasiesce, ca