Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-09-27 / nr. 79
Telegrafula ese de doue ori pe tepte j mana: joi’a 8 ) Dumineca. — Prenume- I rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște, cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. N. v. a. I ear pe o jumatate de ani 3. fl. 50. Pen • Itru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. " XTM 79. iftULU XVI. tro provinciele din Monarchia pe unu ann I Pelin, Pe ° Ju",,,tate de an"> 4 fl. v.a. > % anur.,n6,fl,Tt."Te,rÂine Pen,i" 12 Sabiiu, in 27 Sepembre (9 Oct.) 1868. /vitesa 6,1“ plat,e9cu a doua ora 5 ■/ V ‘,rUl-U ’ ",entru treia repetire cu SV.’c 'r “ P6"“"" “ Invitare de prenumeratiune l a „Telegrafurii Romanii“. pre patrariulu din urma (Octomvre—Decembre) alu anului 1868. — Pretiulu abonamentului pe/4 anu e: Pentru Sabiiu 175 xr. v. a. Pentru Transilvania sî Monarchic austriaca 2 îl. Pentru Principatele romunite sî străinătate, 3 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu ’ntardîiâ cu tramiterea prenumeratîuniloru. Adresele ne rogâmu a se scrie curatu, sî epistolele de prenumeratiuni a ni se tramite francate, adresându-le dea dreptulu la Editura ..Telegrafului Romanii“ in Sabiia. Sciri speciale dela Congresu. Comissiunea de 27 a trenutu la invitarea sectiunei 1, o ssedintia ieri in 8 Oct. plenaria , spre a aduce in chiaru cestiunea de mare importantia pentru lucrarea mai departe a acestei secțiuni, cari sî cu ce sfera de activitate suntu organele eparhiali, sî după desbatere lunga interesanta, la care au luatu parte cei mai de frunte membri, invertindu -se diferinti’a opiniuniloru mai tare pre lângă întrebarea aceea, ca au sa intre sî mireni in consistoriu , s’a primitu , ca organele eparchiei suntu, se intielege cu Episcopulu in frunte, sinodulu eparchialu sî consistoriulu , cel’a ca corpu, legislative acest’a ca corpii esecutivu. Consistoriulu insa are sa constea din 3 secțiuni, un’a pentru trebile școlari, a dou’a pentru cele disciplinari sî matrimoniali, séra a trei’a pentru cele economice. Congresulu natiunalu bisericescu românii. Siedinti’a VI s’a tienutu in 24 Sept. (6 Oct) sub presidiulu ordinariu. Inceputulu siedintiei la 10/4 ore înainte de amedi. Notariulu Dr. Maniu cetesce protocolulu sedintiei trecute, carele se verifica sî se accepta fara de modificări. După acest’a aduce presidiulu la cunoscinti’a congresului sosirea Dlui Antoniu Mocioni de Foenu si infatiestarea densului la congresu. Aflanduse plenipotenti’a acestui Domnu intru tote corecta , se declara de verif catu (sa traiasca !) Urmeza incunoscintiarea despre sosirea Dlui vice comite Dr. Hodosiu, alesu deputatu in tractulu Zarandului Fiindu st ptenipolenii’a acestui Domnu inzestrata cu tóte formele legale , Dr. Hodosiu se dechiara de verificari. Fiindu ca dlu Dr. Hodosiu s’au alesu in dóue cercuri de alegere de deputatu congresualu : in Protopopiatulu Zlatnei sî intr’alu Zarandului, susu amintitulu domnu resigneza, de a fi deputatulu tractului Zlatnei. Resignaliunea acést’a , prevediendu-o alegatorii din cerculu amintitu in urma , au alesu sî unu substitutu in person’a dlui Georgia Secol’a. Fiindu sî plenipotinti’a acestui domnu provediata cu tóte cerinttele legali, se declara de verificatu. (sa traiasca). Asemenea s’au infatiesiatu astadi DD. Alessandru si Victoru Mocioni congresului, sî fiindu sî plenipotintiele domnielo rusele provediute cu recerintiele legali, se declara de verificați (sa traiasca !) După acestea prediulu presentéza congresului unu recursu insinua din partea reposisentanti d loru din Eparhi’a Didiek,si comisarulu Bihariei,1 1* care recursu se da Wariului Dr. Maria spre cetire, sî in carele se eia restaurarea episcopiei in Oradea mare. Recursulu se transpne la comissiunea petitionarie. Dlu dep. Cermeia substeme unu recursu a comunitatiei mestecate cu serbi, Mehali a de lângă Timisióra, si se rog, ca acestu recursu sa se transpună la comissiuna respectiva (se primesce). Dlu dep. Babesii in câtu privesce petitiunea reinfiintiarei episcopie din Oradea marea, dac»‘, ca desî lucrulu nu este romentu comunu, ci totuși de o mare însemnătate , ca comunele din Banatu , cari sau trenuru de deces’a Timisiórei au aceeasi positiune , carea diece’a sau sisiatu in contr’a protestului asternutu Crede astadara, ca aru fi mai oportunu sa se pna acestu obiectu la ordinea dilei, sau sa se dormésca pentru elu o comissiune speciala. Diu dep. Manurile ctéza , ca in privinti’a acestui obiectu s’au adum condusa, «a se incredintieze comissiunei petitionarie ; densulu asia dara nu póte pricepe prepunerea dlui dep. Babesiu. Escel. Sea Dlu presiedinte provoca comissiunea, esmisa in privinti’a proiectului de lege, adusa de Ministeruilu de culte si instructiunea publica pentru regularea scóleloru poporali. Dlu dep. Budescu c’s referințe dice ca obiectulu, cu carele au Coste insarcinat* comissiunea de 9 este de însemnătate estraordinaria, pentru ca proiectulu ataca dreptulu atonoratei nóstre bisericesci. Comissiunea esmisa nu s’au multiumitu, a desbate obiectulu acest’a numai un sinulu seu, ci au ascultatu in conferintie private si opiniunea totalitatiei. Asta dara propunerea comissiunei este votulu majoritatiei, acceptata de totalitatea membriloru congresuali si este dorinti’a comuna. De aceea se marginesce a ceti propunerea comissiunei sî apoi a face unele observări (cetesce propunerea comissiunei publicata in mului trecutu). Deslusiesce apoi, ca întrebarea cea mai dificila in cestiunea de falia au fostu, ce de a se întreprinde spri ajungerea scopului. In privinti’a acest’a spune, ca s’a manifestatu diferintia, pentru ca unii, sî la inceputu partea cea Mai mare, au fosta de acea opiniune, ca pasii sa se specifice si sa se dici deadreptulu, ca Escelenti’a Senaru avea sa se îndrepte mai antâiu catva regimu sî catva corporatiunea legiuitóre , pentru ca proiectulu acest’a este prdvatu unei comissiuni ad hoc. Escelenti’avea sa ia poftitu in numele congresului sa faca pre acestu temeiu pașii de lipsa lora depa acesti pasi ani si fara resultata, atunci sa se intrepuna la Maiestate , ca sa denege sanctiunea acestui articlu de lege, spre delaturarea perinsului amenintiatoriu autonomiei bisericei nóstre, majoritatea insa, condusa de credinti’a sî principele constituționali a afluturii cu cale, sa *e concreda lucrulu preste totu Escdentiei Sele sî sa aștepte resultatulu dela pașii ce i va află Escelenti’avea de buni ai face in privinti’a acést’a. Vorbitoriulu sî au reservatu dreptulu, a aminti acésta impregiurare , pentru ca sa nu remâna neatinsa seriositatea cestiunei, cu carea au dtcursu desbaterea in comissiune sî in conferintie private, sî ca niminea sa nu presupună, ca acei 9 membrii ai congresului au luatu cessiunea acest’a importanta sî atâtu de grava, pré usioru. Escelenti’a Sea Dlu presiedinte . Nu e îndoiala Domniloru, ca fiacare dintre DVostra n’aro avé libertate deplina de cugetare, de vorbire sî votisare sî tocmai acesta inpregiurare mi demânda mie, sa primescu condusulu domnieloru vóstre. Ca barbati liberi , ca barbati neinfimidati v'ati esprimatu , 2 făcu eu pașii necesari intreb’a acest’a. intr’a autonomi’a bisericei nóstre. Cum ca sî eu voiu face liberu sî neinteresatu toti pașii, cei voiu socoti de corespundietori scopului, amu din viéti’a mea fapte reali, pentru ca eu amu fostu pentru autonomi’a scóleloru confessiunali inca atunci, cându cei mai mulți membri ai congresului nostru de acum, s’au luptatu pentru nimicirea pretensiuniloru nóstre legali si afundu taietórie in vieti’a nóstra. Déca m amii luptatu pentru scóterea scóleloru nóstre confessiunali de sub puterea unui regimu absolutist ticu, inca si in contr’a convingeriloru confessiunaliloru nostri , mi puteti crede , ca acum sub regimu constitutiunalu nu me voiu lupta mai putîau sî cu inima mai slaba, (sa traiasca !). Dlu dep. Hodosiu se roga de cuventu. Dlu dep. Macelariu , sa asceptamu pre Escellenti’a Sea sa finésca ! Escel. Sea Dlu presiedinte continuându propune, a se vota moțiunea, care sau facutu din partea comissiunei (se primesce moțiunea). Dlu dep. Hodosiu crede, ca nu se póte pune întrebarea asta, ca primesce se propunerea comissiunei sau ba , ci ca primesce iu a preț tare , sî déca se va primi, atunci sa urmeze desbaterea generala sî apoi cea speciala. Dlu dep. Maniu dice , ca déca s’au enunciatu, sa se primesca desbaterea generala ca basa a desbaterei speciale, de acest’a nu mai póte fi vorba, pentru ca insusi Dlu reportatoriu au declarații, ca acesta moțiune este numai dupa forma a comissiunei, in fapta insa a majoritatiei congresului. Etc. Sea au avutu totu dreptulu, a pune întrebarea, ca primescese propunerea comissiunei sau ba, pentru ca vediu, ca niminea nu s’au insinuatu la vorbire. Dlu dep. Hodosiu: eu m’amu insinuatu la vorbire. Dlu dep. Maniu se deghiara, ca nu simtiesce cu principiile aduse înainte , ca propunarea comissiuunei sa se primesca de basa generala sî speciala (sa se primesca en bloc!) Diu dep. Hodosiu facenoiu unele observări la propunerea comissiunei , arata , ca e neindestulta cu formularea propunerei, pentru ca desî tate considerantele sî tate argumentele, ce se aducă in contr’a proiectului de lege, in cestiune, care este indreptata catra dieta si după votare se va substerne sanctiunei M*j. Sele, totuși vede o ingrijire mare. Crede mai departe, ca concussiunea facuta din aceste considerante nu este destul de logica , ca sa se ruge de presiedintele sa faca passii necesari , ci ca arti fi mai conformu demnitatiei congresului aducerea unui conclusu decisivu, prin care congresul o sa-si esprime chiaru aprobarea si desaprobarea sea, cu privire la o lege, care taie in atonomi’a bisericei. In patera autonomiei, biserica are dreptu , de a esiste , are dreptulu a securitatiei, care lu esercita prin proteste sî reclame pentru ca biserica are dreptu, de a aduce legi, dar nu are dreptu materiale, ci numai putere spirituala. Unu proiectu de lege alu ministeriului póte fi celu mai bunu, vine insa dela o corporatiune străină, ce nu are dreptu, a se amesteca in drepturile bisericesci. In fine ad Ce sî acest’a la cunoscinti’a congresului ca congresulu sa protesteze in protocolu a priori in contr’a oricaroru legi, care se făcu pentru scal’a sî biseric’a nóstra. Aru fi de doritu, ca acestu condusu sa lu faca congresulu , data fiindcă majoritatea comissiunei *a conferintiei private a primita propunerea comissiunei, nu va mai suscita propunerea sea. Acestea le amintesce numai pentru ca sa remana urme in protocolu, fara de altmintrea primesce propunerea de obiecti aln desbaterei speciale. Dlu dep. Galu : Eu rac alatura lângă propunerea comissiunei. Protestu aru fi numai atunci