Telegrafulu Romanu, 1869 (Anul 17, nr. 1-103)
1869-01-02 / nr. 1
Teleeratuln e»e de done ori pe «eptomana , joia 11 Dixninec’a. — Prenumeratiunea ne sar ® *n Sabiiu la cepedilm ;■ 1 loiei pe »fum la c. r. poste , cu ban | gata prin »priaori francate , adrenale catra e»fierlitura. Pretitilu premumeratini nei p entru Sabiiu este pe anu 7. (I. v. a.lear pe o jmnetate de aim .I. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei ai pen.. Xaptea spre amuibii noi. Este insemnatu in viatia acelu pondu, rarele ti causiza o repliere asupra unei catatimi dintrei cutului leu. Intemplarile placate si neplăcute mai treci mixta, ra msée năluci pre duminica fantasiei, intemplanduse fiacurea dop» felii la ei. ru unit nomniu de buc uia eren in milti le instrislare. Amestecul« aci si’aj^ftfele varinzi mereu in omn, la asum nea ocasimi servnsitalea aceea re e asia direndu carucUrtifica tuti romineim ntiloru mai insemnate. Ore pentru națiunea nóstra , care e impressiunea acestui pin cu însemnații «Iu templim, in care suntrmii in insemne de a reprivi imumplurile unui ami înciudații ? Eramu mea cu vre-o câteva sperantie cându puseșimu piciorulu pre prxgulu *1111111111 espiratu. Ulfani s’a impliniit; celelalte vise au renvnsa, ca ea sa petrecute in categoria celora numite „pia desideri«“ ? Un’a dîcemn ca ni s'a împlinit» A'es a e amsitiiinea pre corupulu bisericesc« sî toiti odata sî nationale. Acesta « legea sanction»!», prin carea se garantez;» î'U'onomi’a fiencei nótreba nu treceam asta zisiorii preste intemplerea arest’a, «ai ea este unica ce ne motioneza cându foimu, ca acesta lege a familialii in sc«rlu intrunirei celei mai frumpe mierginte române din pârlite Ugami, Băiatului si Transilvanie • jre teriiu Iu autonomiei bisencesci, pieoti sî mireni in Unu congiesu aciuivi le bisericetei, a cărui insemn dat" o respira din deslulu cuvinteli dini Sicrelariu de Siaiu Gorgiulo»«nvici", carele o numescermpuientii epocale in istori’a bsericei mastre“ , „templu ale liberluții confessiunale* , care rise a isginili libertatea consciinliei 11 iside sî propășirii l ei injie decale pre calea ciuturei, iar» cat ea unu popom nu pote deveni 1 nn faploru însemnații intre națiuni icra dlu Mission dice , « a dîli’a indh erei congre-mliii natiinaie bisericescu „va remane scrisa cu litere indelir si pre paginile istorici biser cei nostre“ , sî mai la vale arta ca im marii adunati la arestu congres» au asemenatu pre tercuulu bisericei nóstre semenii a princpietori liberale democratice constitutiunale“, cari Ksc«I. Sen Piesanditulu Metropolitu Andreiu, le recomanda tu sa ne fia ,pâne buna“ sa nu adusâmu de ele, aducând tmne tutu de una aminte ca suntemu cilatiein «11 snntii“. Kala dara o impregiurare carea are sa n* cansize hurnna cândum o instisiamu in sîmlu ceioru petrecute in decursulu anului mento. Cu lale, ra chiaru sî aici nu pisteniu suplimente si cari presimiuti nebiiuscilóiie, pentru posib si marinări de a pirali d cele dobemlite pro I bmtarea bsericésca, sn cedamlu adeca strautilnrci a arunca veninnici indoierei de fo ósele institutiuniUiru bisericesci sî intreboinicarea luni. cri acest’a tóte «sterielele de până 111 anu casu ammu sî in viituriu áru filesiette ; noi iusîue anm Iurá almi si stingerea vittiei bisericesci, carea toana acum era sa se pună in cursulu ei fire cu . sî sa ne arate In nelurile ci prin regenerarea vietiei nóstre natiunali. Daca trecemu mai departe domn numai de intempluri nepl ctite. La gia rlela care asceptamu forte militii, n 11 a fi tina Iitatilor 11, premiu sî a umilitei nu ne a salisi cutii nici decmn. S' ima si > l’a ne implii» numai deion'n di* a progbia sî mai multir sî de « luciau miji ce legai sî mai tare pentru ca 1 ei lg purii tu din acuc sa nu cresc« sî mai pare asupra capelelorune ire. Reprivirea acést’a cătu e de scurta, ca'u e de cera ca de intemplari , totuși e de cuprinsu forte mare. Ea are in vedere sortile unui poporu cum e celu românu, carele aspireza a deveni folositoriu omenimiŭ!', nu numai prin noblețe» înnăscută lui , déra și prin civilis 'tiunea la care.'se mai'ia pre fia care dî. Cele citate despre insemnelare^ câștigului pre lerenulu bi ericescu. cumpanescu, pre lângă tóte temerile nóstre espresse, spre bine ; celelalte dlone ligi inse sui,tu cari ne arata sursile ameninttate. Déja sî aceste au ceva ce ni suscita unu felin tie bucuria ; arést’a e vocea binesului, ««rea a resunalii prin organele deputatiloru nostri nalituiali in dieta sî in ti rnp’a, ari tândi acestei nedrept; lire» sî n* mulți > 111 *una cu care se înscipina o națiune mare in era libertatiei constitutionale. Dela afacerile interne atinse in cele de mai susu, trecemu la cele estetne, cari ne plingu sî pre noi, pentru ca sî pre noi ne interesez» si semnul deca e de intemplate 111 pulitic*« mare ne d„uasecuranti» de pac seu ne ameninti» cu resbelu. De pace se bucura tot 11 omulu, pentru ca «a este fórte potrivita pentru easigrea pânei, a veni n1el«,a si a tilororii treburii«' a « lom. £>. b d* ns'a inflor' sce agricultura, indesta si se imtie , va se die», totu ce dovrdesc pre drui millahuma ce s e data lui de insusi creatm inlu seu, Ddieu. Rt. b< Iu Iu pieu face pre emu infern crudele, iéra paciniciloru li se conțin ha aci vindea sî li se împuținez» aiAIu cast gulii trebuiundoru tripesci câlu si a ceioru spirituali. *■In anuu trecutu nu a fostu nici unu resbelu, drf?r-ttrniÄrdr' sr ein-Hseee-H-s*; • «se contiuu in tóle pârlite. Eurupa itlrega e ' un arsenal» cu de tot 11 Miulu de arme. Atmiu trecutu se pote prinde o preparatume pentru resbelu. Intre Franci’a si Prussia parea ca exista o inrordare, carea are sa se imcheia cu unu resbelu iulie aceste bune puteri. Amu dîsn, parea, pentru ca e anevoa de credintii, ca si un’a sî alta se va încumeta a se ajata in brațele unei sorti nesigure, iiraicându, ori mi’a, ori «Ir», responsabilitatea cea mai mare a unui resbelu asupra-si. Ofien’ile ne lasa unu conflict» escatu intre Greci’a sî Turcia, escatu din afarer le Cretense, ca rom le-a ormau acum sî o conferinla de representanti ai putrriloru europine. Mane poimâne voinu sei resnil«t**ln cunlui viliei sî vomu sei sî ileca lin acesta parte suntemu «meninliati cu, seu crutiati le resbelu. Conferint’n mentiunnia porta in crdrele ei pacea seu ii* p«era, după cum se vom grij á pateric spre a pute seu p'C tn'a seu pre e ealalta parte de price a o iui pleca la concesiune. Rom'» sî acum esti'iennin de baionete francise. Ilnlmuii mnm 110 au pututu sa-si capete capitala lorii naturale, pre carea o au reclamai cu sacrificiile cele mai simblorie in 1867. Revolutiunea spaniola de care a amintiramu la rndulu seu a produsii contra revolutuui la diferite puncte ale Spaniei, cari numai circuiati mari se potu suprime. Intr’aceea alegerile m nncipali si ale comesîmrii nu vaiu mai mnlârdiu 11 trage de pa sine sî decide;ea. fleca Spania are sa remana monarchia seu republica. La slâmu pre lucii si reamin indii ne încă 0- I data tóle cele diîse pâna aci sa dice mu :ra nn sperantie desi de pre alin ce-va de alu pre resubtele Imiorei no Ir* in launtru, sa nemlaiésca, cum Iii puneaiiicior la s pre pregulu anului v uitrin Barbari a nóstra sa ne «suire de greutatea de anini sî sa ne duca ca la o surle mai bun». In afara insi sa dea ceriul« >â acei ce ducu soriile popinei*c*i»era catre a castga valore drepturiei in tóte pârtile sî pentru cei ce se afla sul jugu paganescu sî chiaru si creslinescu , sa lucre ca in decursulu anului venitoriu sa se poti imbratisiu tote poporele in egalittea dreptulici. Aceste sî de aceste se fia cele ce le asceptamu de.'a anulu 1869 ! De sub Predeiu 1869. Meditatiuni asupra anula 1868. Era unu usu bunu la întruni, ca la firea dilii, la finea anului repriveau asupr’a celoru ce le-au petrecutu. Din ard t» reprinre vedeau cele ce au dobendilu si mullerneau lui Ddieu, si cele ce le sapa e nefacute le numerau, ca sa nu le scape din vedere pre viitoriu. fliulii si lineci e «îsludi facil acest’a. Imenii cna sî eu a reprivi I« cle ce amu dobenditu iu interesii consumi pre cum putu ajutîc si a îumeia di1 cele ce ne nu se.*satu nelacule. Desî a fost nefavor sorit acestu amn in cele politce . totusi amu dobend*tii in cile ecl**>'in>t ce. liege a diet i pentru narticulrea Metropoliei romino gr. or. a uns utu Co 11 sres 11 luna 1i 11 nasu bisericesc 11. Folosul acestui’u prec m s-a desfisu de la’ra altii in confierie înmi organisarea metropoliei, nu arata numai antonuni'» («sericei nóstre , ei a inlesnitu crestiniloni rom en gi. or. care» desvoltarei bisericesci p in s nóde p *rob ale protopopesci si episcopesci. Ce nu potu la* c in ccestea pentru prosperarei socielâriei române? Cele de e mii de g Ibeni pre «iu car** sau soliendiki pentru infiniti «r .* sadiatura. : 1 !?••— siovu sfintii f. ciorii p in li ii I li ni 1111 i' ea meiobaloiu clasei sociali de mijlocii, cere «ici mai ne lipseste. Cele trei mii de f ori în del« Uo versitfd* a din b biin ne-a aretatu dreptulu a ne interesă mai mulții de ceea ce nn m*i in p. m nlt.lii regesen Pien grigiren Brasiovomloru pentru reunionea in*sieru bru si fond. Iu pentru ingulieiorii nenorociti ar *la «s gu*area binelui. Dnimalu de feru in Transilvani’» ne «rata irebiiiitie, ca sa avemu producte de micutu sî usioru de espedutu, ne «rata neessitatea ca sa nu vindemu pamêntulu, ci sa lu imi iulimo. Si alte felose «vino din acelu «nu, care oricum ne arata ca prin Idle impedeurile propasîmu , prin tote v Iniile înnotami, lumai energia sî activitate sa fia. In politica adeveratu ca amu mersu ce cam rmului, căci suntemu repusi iu deiepiu, dara tutu amu dobenditu multu in scala ei. Eroii luptei politice din an 1808 nu îmriu avutuoua «cinsta infirmati. Lupi’n lom in<udr» ne-Hii folositi inului „ nu numai ca prin a* ecu a ficutus« see Europ’a pusetiunea notra, dar« e] are sî acelu fotou , ca déca n a avutu asladireî sulatu de sigurii Iu va «române. Lângă aceste, done interese mari de disvolt»re ne-a arelatu barbarii natrinei o()• re «ci vita— tea pre terenulu politicu sî eden iastiu, sî sp iitulu simnlirei sî ale «socarei. Acestea, aspr’a caror’a se pl ngeau mulți de scriitorii rob’ului fiind i 1 cuprindu impulsuln desvoltarei, e«ta leemu ««di'ni- I risiatu. Deci de obste si pre in. le locuri (du «mu propasîiu, nurlii'mita lutului ceresc«. — Cu tote acestea noi, mu cu séma partiale, nu rredu, ca amu ficutu t tu cutu tubuia sa facemu iu decisulu «nul i b’a scris« ca se începem« bine deli fnd«meniu, se murg mti, ci sa avenul 1 in tutu iocule scóle bune sî sa mjbicimu , că iti fi a-o« re comuna sa cere etc lie toti fiii «pli scóla , sa «venin scóle de catichisat une sî de Duminec a (trb* repetitiune). ele Se va fi facutu pre unele locuri ce s’a facutu (lira n’asi crede, ca in tot« luculu s a facutu, destulu. — Cându -ma fi ectitu mai multe Siri bmie scolastice, dspre prunci vredi nici de scula si despre căli au cercetata stelele la HT