Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-05-16 / nr. 39
Telegrafiile ese de done ori pro, f=epte. mana, Dum'nec a si .Joi’a. — Prenume-1 rațiunea se face in Salam la espeditura I foiei pre afara la e. r. poște cu bani gata prin scrisori franate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. ear pre o jumetate 1q anu 3 11. 50. Peu Sabiiu, in 1628 Main 1871. t tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre unu anu 8 fl. Iiera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru ■ princ. si tieri streine pre Arm 2 .‘/3 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intrti'a I óra cu 7 cr. siruri, pentru a doua ore cu [ 5 ‘/a cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 */* cr. v. a. As 39. A MI A XIX. U. \t Z eVnesc 10 Maiu. •1- Die Redactoru ! Eris a petrecutu o festivitate din cele mai pline de jale in comunitatea nóstra. Remasinele ilustrului barbato, septemvirului loanu cav. de A Idulianu s’a predatu aici mormentului spre eterna odihna. Scriea despre sosirea mentiunateloru remasite nici si despre depunerea loru in mormentu a adunatu pre dic’a de 9 Maiu, afara de locuitorii Zernesciloru si Branului, unu numeru forte mare de brasioveni, romani, magiari si sasi, carii asistara dimpreună la ultimele onoruri făcute celui mai demnu nationalismu si patriotu. Cu deosebire românii brasioveni fura bine representanti la acesta serbare de doliu. Mai multi preoți cu preonor. p. protopopu alu Fagarasiului p. Popescu in frunte erau de fictia, iéra vre-ou functionara doiescile servicie funebrale. Însemnătatea bărbatului repausatu, obidnt’a familia, aspectulu gelitoriloru adunaui in mode asia de spontaneu, corurile din Brasiovu si Zernesci, cu deosebire inse retoriculu cuventu funebrale rostitu de dlu Dr. Nicolau Popu profesoru dela gimnasiulu nostru din Brasiovu a miscatu inimile tuturoru. Nu era orbiu, carele sa nu lăcrimeze. Sî nu adeveru acestu fiiu alu Branului, demnu de o jale generale de câtra toti românii, după lupte si fotige multe pre câmpuru bisericescu natiunalu si patrioticu se asiedia in O mangaiare, dara mica mormêntulu rece sî mutu. mangaiare este, ca fiinlu celu bravu alu acestui tienutu, si alu patriei, de s’ a traitu in anii din urma departaru de locuia nascerei sale, se odihnesce acum sub acela si pamentu, pre care a vediutu, înainte cu 52 ani, mai intziu lumin a. Fiai tierin’ansióra l Preon. p. protopresbiteru I. Metiano intru pomenirea repausatului a data o mésa pentru sute de persóne. Mancarea si beutur’a era la dispusetiunea celoru ce simtieau trebuinli’a loru, ci sa sustiena ritualei« fiacarei biserici in cuvenita veneratiune, conformu demnitatiei fiiloru unei natiuni luminate, carea vrea sa traiasca in iubire reciproca. — Austria invitase consiliulu federationei Elvetia de a trimite representanti pentru o conferinta internationale, care sa se consfatuiasca despre mesurile contr’a introducerei balei de vite din Russi’a si Principatele dunărene. Cu privintia la acést’a ne impart fisiesce unu telegramu din Bern, 19 s. c. ca consiliulu a primitu invitarea. Facemu atenti pre cetitori ca acesta mesura momentósa pentru infrângrea acestei calamități repetite avemu a multi ami sasectorei dini Dr. B. Szabó, fisiculu coomitatului Albei superióre, prin raportulu seu catra inaltulu regimu dio 28 Decembre 1869 (publicata si de noi in nr. 103 din același anu) apoi prevenirei unoru barbati notabili de specialitate, caror’a le deslnise dlu Dr. Szabó ide’a sea sî verbalu cu ocasiunea caletoriei la Vien’a intreprinsa in luu’a c. anune spre acesta scopu. Eveneminte politice. In loculu acest’a engetamu ca va fi potrivitu sa iregistramu unu faptu carele se cuprinde in urmatorea: Programa, pre barea careia s’au infratitu romanii, maghiarii sî germanii (nesasi) din Brasiovu in 22 Aprilie 1871. I. Românii, maghiarii sî germanii din Brasiiovu se lega intro sine, a pasi pre viitoriu solidariu in tote afacerile loru locale pre basea principiului de egalitatea naționala. II. In interesele generale ale nationalitatiloru din patria sî ale patriei comune s’a purcesu la incheerea frantatiei din punctulu de vedere, cu toti in unire sa conlucre solidariu spre a aplana, după pulinica, diferintiele ce exsistu intre naționalitățile patriei, fiindu ca amu devenisu la acea convingere, ca numaî importiendu, nu numai sarcinile, ci sî drepturile, de o potriva intre toti locuitorii, fia ei de ori ce naționalitate, se póte asgura viitoriulu tare sî ferice alu patriei. HI. Spre efeptuirea acestei programe s’a alesu câte unu comiletu din fiecare naționalitate infratita, care, după ce s’a primitu sî aflatu de bunu, s’a si subscrisu. Presiedinti: Notari: Lemeni m/p. Ios. Pușcăria m/p. AdolfKenyeres m/p. Franc. Vizy m/p. Wilh. v. Fehrentheilm/p. L A. Simigino vicz. Altu evenementu mai insemnatu avemu deschiderea delegatiuniloru in Vien’a. Documentele din cartea rosia trateza conferinti’a din Londo nu si afacerea romana (Rumänische Angelegenheit). Despre cesta din urma dice „Köln. Zig.“. Este interesanta a vede ca Austri’a si Prussia in ceea ce privesce Romania „realminte si personalminte“ suntu pre acelasi terenu. Si Beust si Bismark se interesedia, ca principiele Carolii sa remana la postulu seu si cu ajutoriulu elementeloru mai bune, ori câtu de rari aru si ele, sa puna capetu sbuciumuriloruceloru turbulente ale rosiloru. Acesta e unu progresu demnu de insemnatu. Pentru ca trebuie sa ne aducemu aminte ca pre tempulu, candu principele Carolu s’a asiediatu in Romani’a, in Vien’a domina suspiciunea ca Prussia are cugete amenintiatóre pentru imperiu (Austr. ung.) S’a adeveritu vise ca Prussi’a nu are nici o causa de a urmări interese deosebite in Romani’a, sî cu atâtu mai putieru interese de acele, ce ara paie strica Austriei. Ca imperatu alu Germaniei, regele Wilhelm are interesse nemijlocite, ca la Dunărea de jos si carea curge până la Passau pre pamentu nemtiescu, sa se stabilesca civilisatiunea sî sa se sustiena pacea si liniscea in loculu desierteloru planuri de cucerire (? R. T. R.) romanesci. Tratatulu de pace intre Franci’a sî Germani’a, ca unu acta insemnatu alu presentului su reproduceam si noi mai la vale. După telegramele sosite dela Parisa amu anunciatu sî nd luarea acestei capitale francesci. Cu tóte aceste Parisulu in tóta intregitatea lui nici astadi nu se afla in mânile Versaillistiloro. Multu vise nu va trece si insurectiunea va fi cu totulu sugrumata. Alegerile in Romani’a a esîtu favorabili pentru regimu. Vom nu vedé din lucrările nouei camere, décaliér’a are dreptu de a se felicită de resultatulu loru asia după cum a resultatu. Sântirea de stoguri honvediane. Din partea autorizatiei cercuale honvediane din Kassovi’a s’a escitatu întrebarea, ca are ceremoniele sânlirei de stoguri la tóta intemplarea sa se seversiasca depa ritulu bisericei rom. cat.? Cu consideratiune la întrebarea acést’a a emisu ministeriulu honv. urmatoriulu cerculariu : „Deórece conformu articulului XX din 1848 si celui alu LUI, 1868, confessiunea romano-catolica a incetatu de a mai fi domnitoria in patria a nóstra si confessiunile primite prin legi suntu de a se consideră de egalu indreptatite, cu deosebire inse cu respectu la §§. 19 si 21 ai in urma atinsului articolu de lege, nici decum nu se póte admite, ca numai ceremoniele bisericei rom. cat. aru fi sa se aseze la sântiri de stoguri honvediane. — Din contra, nu sta nunic’a in cale, sî inca manecându din principiulu de egala îndreptățire alu religiuniloru, nici nu se póte pune nici o pedeea, ca in teritoriulu balaliuneioru, in cari prevaléza representantii religiunei protestante sau greco-or. sa se sever siasca Gântirea de steguri dopa ritulu confessiuniloru religióse pomenite. In teritorii», unde religiunile suntu amestecate — cuviiuti’a si principiulu de tolerantia reciproca pretinde, ca stegulu cu aceeasi ocasiune sa se bineenvinte die de pastorii duóra seu a trei cofesiuni sî adeca de flacare in modulu seu. — ritualele ce suntu a se sever si in biserica suntu sustienute parochului confessiunei celei mai numerose, pre cându parochii celoru-lalte confessiuni, in locu libero polu sa tiena cuventare sî sa bine-cuvinteze sirgulu. In casuti de aceste dela tactici a comandantiloru cercuali respective celoru ai batalioneloru se astepta, ca pentru că sa se pota seversi ceremoniele religiose in cea mai buna inttelegere, sa se chiarifice înainte inca cu autoritatile bisericesci sî lumesci, astă incâtu festivitatea sa nu va teme pre nimenea in egala îndreptățire confessiunale sî ia libertatea consciinliei. Dieta Ungariei. Siedinti’a din 10 Main a casei dep.o deschide pressedintele Somssich la 12 ore Pre fotoliele ministiloru: Gorove Szlávysí Tóth. Protocolulu siedintiei precediule se Pressedintele anuncia mai multe petiliuni, autentica, care se transpunu comissiunei de petiliuni. Dep.orasiului Aradu, Fr. Chorinu ’si presinta mandatulu. Se tramite comissiunei verificatóre. Dupa resolvire inca unoru afaceri particulari trece case la ordinea dîsei, la care sta a trei’a cetire a proiectului de lege despre regularea judecatorieloru de instanti’a prima. Se cereste, primesce definitivu sî trimite casei magnatiloru spre pertractare. Ministrului de comunicatiune Gorove ascerne articolulu de lege, despre drumulu de feru Eperjes= Tarnow, sanctiunatu de M. Lea, se va publică si trimite casei magnaliloru spre acelasi scopu. . Referințele comitetului centralu E. Hodossy presinta proiectulu de lege relativii Ia nuraerulu sî resie dintrele judecatorieloru regie, mai departe despre o propunere a lui Er. Simony si amendamentulu lui Ion. Hajdú. Comitetulu a primitu proiectulu nunutu ca modificatiuni însemnate, caci comitetilu de 25 a determinatu, in lips’a de date, numai provisoriu resiedinti’a a 115 curti judecatoresci si 407 judecătorie cercuali. Afara de aceea ca regimulu a declaratu a nu putea esecută elaboratulu acesta fara ingreunarea erariului , comitetulu centralu nu póte recomandă prefigerea unei atari legi provisorie. Elu este de părere, ca ministeriulu sa se incred intiedie cu prefigerea provisoria a numerului sî resie din tiiloru judecatorieloru, ca sa ascerna după 2 ani legislativei date autentice despre decurgerea afaceriloru la deosebitele curti judecatoresci sî judecătorie cercuali, cu pre basm a acestora date sa se póta prefige numerulu juditoru. Amendamentele lui Simony sî Ior du sa se resepte. Pressedintele: Raportulu se va imprime sî pone pre poimâne la ordinea dîlei. Ed. Zsedony face propunerea, ea considerându momentuositatea raportului sî proiectului asternutu de comitetulu centralu si considerândn impregiurarea ca in sessiunea acest’a numai o siedintie se mai potusienea, pre lângă aceea tier’a intrega ascepta cu nestemperi deciderea finale a acestui obiectu — siedinitele sa se tiena dela 9—2 ore. Casa primesce propunerea lui Zsedény. Incheerea siedintiei după 1 ora. Pressedintele Majl ăth deschide siedinti’a din 10 Maiu a casei magnatiloru la 1/2 1 ora. Protocolulu siedintiei precediule se autentica. Contele G. Károlyi presinta raportele comis-