Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-01-24 / nr. 7
recomenáa Krmitoriulu proiecta de condusu spre primire . Considerandu, ca sî acele drepturi, care nu mai lasa art de 1. 12.1867) necontenitu se marginescu si micsioréza ; Considerându, ca, trecând« cu vederea situatiunea dejositóre a tierei pre teritoriulu afaceriloru interne^, na simlimu progresu, nu se facil reforme. Considerând», ‘ca sî in privinti’a financiale mergemu inderepti, ca spesele si veniturile nu-si tienu ecilibrinle, ca contributiunile devinu din ce in ce totu mai apasatóre, decide casa . Deorece tiér’a tiene neconvenirem cu interesele sele, a mai lasă administratiunea averiloru si afaceriloru statului in manile regimului de facia, nu primesce bugetulu ascernutu .(Aplause la steng’a estrema). După aceste continua vorbitoriu a ataca regimulu in modu si mai aspru si unesce. Din tóte aceste cause sî din causa ca nu e splicata a se încrede nici in facultatea nici in buna-voinic’a regimului, nu voteza acestui regimu nici baterii unu cruceriu ; densuiu recomanda primirea propunerei sele. Ministrulu de financie Kerkapoly combate pre antevorbitoriu, B. Mariassy vorbesce pentru propunerea lui Simonyis cu ce la 3 ore se încheia ssedinti’a. In ssedinti’a din 23 Ianuariu se autentica mai intâiu protocolulu; pressedintele anuncia unele pentiuni care se transpunu comisiunei respective. La ordinea dilei sta continuarea dibuterei generali despre bugetulu 1371. Br. L.Simonyi asemene imputa regimului, ca a ascernutu bugetulu pre tardiu sî defectuosu; deórece iise, pându n’aru vota, s’aru impedecă administratiunea, densulu primesce bugetulu de basa pentru desb. speciale. S. Bor 1ea imputa regimului in modu resolutu procederea de pân’acum, cu deosebi facia cu naționalitățile. Densuiu nu voteza bugetulu ci accepteza proiectulu de condusu a lui Simonyi. La desbaterea acestea mai iau parte, parte pentru primirea bugetului parte pentru propunerea lui Simonyi si alte Secret. 1. Szapáry, Kol. Tisza, Jui. Schwarz, E. Hrabar,D. Irányi, Berzenczey si in fine ministrolu de financia, care intre altele reiapta imputările făcute, ca aru fi ascernutu bugetulu pre tardiu. Pressedintele : 20 deputați (dela steng’a estrema) ceru voterea nominale si amenarea pre siedinti’a de mâne. Deci eu incheiu siedinti’a. încheierea la 2 ore. 26 Din Delegatiunea reichsratului. In 18 Ianuarie tiend delegatiunea senslului imperial si o siedinlia scurta in care se fim desbaterea speciale despre bugetulu ministeriului de externe si in care se primiră tóte propunerile comitetului, care La fonduru de disposisiune vorbesce Carneri, dice ca ministeriulu are alte midilace de a influintia pres'a ; bani secordati de majoritatea celoru credincioși constitutiunei, serviră nu de multu tempu, pentru de a batjocori presto mesura pre acei’a, cari suntu fideli constitutiunei. Ceste afla fonduru de dispositiune de absolutu necesarii], până cându starea Europei nu va capeta o forma ferma. Vorbitoriulu imputa regimului positiunea ce a pastratu facia cu cestiunea romana si doresce impacatiune cu puterea papale, care e mai mare decâtu a regelui Italiei. Votându-se se respinge proiectulu regimului sî se primesce propunerea comitetului cu mica modifcatiune. La titlula 2 vorbesce Gre 11ter. Densuiu compatimesce ca actele relative la cestiunea romana suntu forte necomplete, căci se începu numai cu invasiunea in statulu papalu. Mai vorbesce inca Beast, respundiendu intre altele antevorbitoriului in tonu sarcasulu si după aceea se incheie si edinti’a. Proiectu de lege pentru regularea relatiunilor umrbariali de posessiune si a celor’a de asemene natura, cari instara in fapta pre fundulu regeseu până in 1848. § 1. Fiindu ca pre barea dateloru istorice, pre a legiloru din părțile transilvane si pre a judecatiloru cu potere de dreptui, după natura fondului regescu nu se póte admite ca acolo au fostu oblegaminte si relatiuni feudali aninte de 1848 : comunitățile din scaunele filiali Talmaciu si Salisce, precum si comunele ce se tienu de celarea Branului (Törös,) prin acésta lege suntu declarate de egale in drepturi cu ceilalti cetalieni liberi ai patriei de pre fundulu regescu. § 2. Se stergu tóte remasatrele legatureloru urbariali, cari au sustatu in fapta pre fundulu regescu pana in 1348, drepta aceea comunii.Soru cari au statu in asemene relatiune urbariala catra cei VII judi, si catra orasiulu Brasiovu, prin acéstea li se dau iéra si in deplina proprietate fundurile loru intravilane, câmpurile loru, riurile loru, padurile loru si intregi serietóriele hotaraloru,raliera regalele mai mice se dau in posessiunea comuneloru insesi,cu eschiderea drepturiloru domniei de pamentu. § 3. Patenta urbariala din 21 Iuniu 1854, precum nici ordinațiunile ministeriali emise pre basea acelei’a, nu se eslindu asupr’a locuitoriloru de pre fundula regescu. § 4. Incatu cei‘ VII jidi sasesci sî orasiulu Brasiovului, prin introducerea potestalei de domnia de pamentu in comunitățile administrate, aru fi infiinkatu pre hotarale acestor’a poduri, pamenturi ei fenatie alodiali, acestea de așisderea sa se declarau si comunitariloru. 5. Ministeriuluri de interne si celu de justitia suntu însărcinate a despune ca pre calea administrativa sa se intemple impartirea si secolele reciproce in privinti’a muntiloru revindicate in pri] vinii a folosirei loru ce intr’aceea o desdamnase erariulu regesen, precum sî in privinti’a fuluseloru ce le-au luatu cei VII judi si orasiulu Brasiovu sub durat’a legaturei urbariali , acestea sa se intemple cu ascultarea pârliloru si după o cercetare strabatatorie in datele ce se referescu la aste cause. — Datu in Clusiu, din adunanti’a generata ordinaria a Reuniunei advocatiloru, ce s’a tienutu la 3 Decembre 1870. Alessiu Simonu Presedinte. Mihailo Kővári Secretariu. Amilii nou la Wilhalmshöhe.’ Dîo’a de 1 Ianuarie a fostu totu deun’a considerata de câtra Curtea Imperiala din Franci’a ca unu evenimentu de o mare importantia, trecutulu ni lu a doveditu de ajunsu. Asta—di insa acést’a ceremonia, cu tóté ca serbată după dalinele Imperiale, ea a fostu trista si plina de o retienere demna. Imperaturu se sculase pusiern mai de diminetii după obiceiulu seu si priimi fincitaliunile persóneloru suitei sele admise in intimitatea sea. După acest’a prima receptiune, Imperatorele trecu in salonulu Castelului, care fusese transformatu in capela sî a asistata la S-t’a Liturgia cu o mare devoțiune. Deosebita de suit’a sea, se vedea si alte persone venite spre a lu felicită, Princes’a de Moscova cu fii ei, Cornițele de Labedoyère, generalele de divisiune, Marquisitlu de Forton, cornițele de Tu Despre simtieminte. (Prelegere publica tienuta in 21 Ianuariu a. c. de prof. Nicolau Cristea). Unu prof. de filosofia, in unu tratatu despre simtieminte, scrisu la 1861 si tiparitu in anulu urmatoriu in Lipsi’a, incepe prefaci’a sea in urmatoriulu modu : „Déca opulu acest’a si a facutu de problema de a duce (pre cetitoriu) mai aduncu in lumea cea tăcută si misteriosa a simtieminteloru , nu a primitu ca aést’a si missiunea celui ce striga in pustia ? „Nici odata nu a fost a póte mai nepotrivitu tempulu pentru o retragere catra cele interiore, cum este celu de fotia. In tempulu de fatia domnesce o viatia mai misoaia, nu insemna, a carei privire sa fia intórsa spre cele interne, ci mai multu spre cele esterne. — Drumuri de feru si de apa așternu privirei fermecste tesaurii (vistieriile) tuturoru zoneloru; fremetulu masîneloru; sgomotulu piatreloru; luptele de partite, pre tribune si in foile periodice, fluiera, necontenitu in urechile nóstre. „Spiritulu“ celiese la „resboiulu celu sgomotosu alu tempului“ nu e favoritoriu unei speculatiuni de cuprinsa scientifica. — Generaliunea presanta. Intre multele distractiuni, invilatóriele plăceri, intre sgomotulu ce cresce mereu alu viscoliloru sociali, cum sa puta afla tempu si liniste pentru că sa-si adune mințile pentru o intuisiune interna Lumea dela 1861 până astazi nu s’a schimbata, ca sa nu potu folosi cuvintele profesorelui drepti introducere, cându ma presentezu înaintea unui respectabile auditoriu cu o tema de natura celei tratate de acestea. Inse estedre de prisosul intră odata si in lumea cea misteriosa a acestei parli a vietiei spirituali, ce o numimu simplu simtieminte ? Ele cuprindu in sine acelu farmecu alu „fericirei, dara si alu patimi loru din esistiutia nostra terestra (pamenleri)“, dice autorulu citatu. Bucuria si întristarea au nu suntu ele nisce vibratiuni, cari ne arata in fine acordele unei vieti intregi a individului si a individualitatiloru ? Simtiemintele ne arata gradulo de inaltimea vietiei spirituali a individiloru singurateci. In ele este oglindata starea culturei unui orau singuratecu si a unui poporu. Sa ne incercamu dara a ne pune înaintea celui mai admirabila caleidoscopu, înaintea spiritului omenescu. Sa ne incercamu a urmări după putintia acea mișcare si schimbare perpetua a formatiuniloru acelora ce cuprindu in sine fericirea si patimile esistintiei nóstre din asta lume. Simtiemintele nu suntu ceva ce sa se pota isola de aceealalta activitate a spiritului, de aceea va trebui inainte de tote sa facemu o scurta privire asupr’a referintiei loru intre celelalte insusiri ale vietiei spiritului. Din cele mai vechi tempuri s'au incercatu omenii a descrie viati'a spirituale si a o impart pentru evidenția in grupe deosebite unele de altele. Platone filosofulu celu vestitu alu Greciloru antici împarte activitatea spirituale in unu modu, pentru noi forte drasticu. Elu împarte spiritulu insusi in Aolog (ratiune), in Ovuog (inima) sî in eniovma (pofta), va sedica, in partea intrelegatoria, simtitória sî doritória sau poslitória. Ballatone face din spiritu trei suflete , pre carile si asieza in locuri deosebite ale corpului , precum intielegerea sau cugetarea , sau sufletulu acel’a carele cugeta si intielege, in capu, sufletulu celu simtitoriu in peptu, iéra celu poftitoriu in pântece. Este adeveratu ca omulu cându cugeta mai indelungatu si mai aduncu simte őre care influintia fisica asupr’a capului, respective a creeriloru, cându simte o bucuria sau o întristare mare se vede o influintia asupr’a organeloru respiratoria, a plumâniloru si animei mai cu sema, féra in fine, cându e vorb’a de dorintie, de a stempera feme sau sete etc., atunci se simte a fi influintiata partea inferiora a trupului, pântecele. Tóte aceste firesce nu suntu suflete deosebite, nici locuiesc in aceste parti numite ale corpului, ci ele adeverescu, ca activitatea spiritului se manifesteza in diferite forme si ca formele aceste sî afla reflecsionile loru sî in corpu, intocma ca sî vibratiunile aerului in paretii de resunantia ai unuiu instrumentu rau si calu. Formele aceste de manifestare se potu reduce la trei principali, pre cum psihologii mai noi le numescu : representare séu idea, simtiementu si insu intia séu dorinta. Mai nainte aceste se numeau: puteri séu putintie séu facultăți ale spiritului, si asta la psihologii cei mai vechi gasimu ca se vorbesce de facultatea representarei, de facultatea simtiementului si de a dorintiei; ba la unii sframu o suma de alte facultăți. Ca sa vedemu de o parte ratacirea de mai nainte, de alta parte, pentru ca sa ne facemu mai familiari cu insusirea vietiei spirituali, trebuie sa ne punemu unu momentu noi pre noi insine in puneticDea, din carea sa privimu, cum se urmeza fenomenele sau arătările vietiei in spiritulu nostru. Noi d. e. privimu o scóna, unde este deprinsa o regiune frumósa cu câmpii cu flori, cu turme ce pascu, cu holde manase si asia mai departe. Ochii sunt o aici partea aceea a trupului nostru, carii representi sufletului nostru prin nervii vederei ceea ce infatisiaza tabloulu séu icón’a. Dara Hindu ca representarea acésta cuprinde frumseti, séu suveniri, fia acele de patri’a nóstra mai restrinsa séu de acelea ce amu veciutu noi io copilari’a nostra,