Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-01-13 / nr. 4
Telegrafulu ese de cine ori pre septemana: Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foios pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate carra espeditura. Pretiusu prenumeratumei pentru Sabiiu este pre aima fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 13/25 ianuariu 1872, fru celelalte patrti ale Transilvanie si pentru l provineiete din Monarchia pre nin anu 8 tt. 1 iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru pride si tier streine pre aim 12 anu 01. Inseratele se platesca pentru intui’a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dón’a ore cu 5 Vj cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 t cr. v. a. Ma 4. AMI LI’ XX. Eveneminte politice. Foile pestane se ocupa cu deosebire cu afacerea Croației. „Pesti Napló” constateza, ca in Agramu au estu deasupra elemente de acelea, cari nu voru sa so ia de nici unu compromisu. Aceste elemente suntu grós’a cea desperata a opusetiunei radicale, pentru carea opusetiunea nu e mijlocu, ci scopu. Politici de acesti’a se gasescu in societate in tóle partile, in specie insa in tieri lovite de sórbogî scóse din fostulul om. Cu ómeni de acestia nu poti pacta ; ei devinu totu mai neimpacati, cu câtu concessiunile oferite suntu de natura de a garantă interesele poporului. Contr’a feliului acestui de elemente trebuiescu deșteptate simliemintele cele mai bune ale natiunei si falia cu acei, cari asculta numai de Miletici si de Politii, dara nu de mintea sanatasa, este numai o cale, trebuie revoltata natiunea, a cărei interese ei le compromitu. Mai la vale face imputare partidei regimului din Croatia, ca n’a facutu nimica si vaieta ca cu ocasiunea alegeriloru din urma regimulu si partid’a lui au statu indiferindi in fali’a agitatiunii ori clerului inaltu si inferiorii si in fali’a influintiei constelatiunei lui Hohenwart. „Napló ® sî promite multu acum dela alegerile fi— laric, din causa ca acelea vom urmă acum cu totulu intre alte impregiurari. Lantiulu electricu intre Agramu, Vien’a, Prag’a si potesî intre Petersburg! estemptu sî castelele politice zidite in aeru, insielatiunea si fanatismulu nu voru mai apare in vestmentulu scopuriloru reali sî realisarile politice. „Hon“ compatimesce, ca rescriptulu rege asia de laconicu scurtu. Croatiioru le place multu a segeră de supusi loiali si a accentua la tóta ocasiunea credinti’a loru catra trona. Deci déca cuventulu r, in adevera sa baga in sémn in Croati’a, nu aru fi stricatu nimic’a cându in tulur, s’aru fi accentuata sî ca monarculu reseripdoresce bun’a intielegere intre popórele sele. Facia de voi’ar. chiaru espresa nu aru fi cutezatu domnii croați i personali, a agită astă decisivu contra intielegerei ambeloru partite, aventurierii si demagogii străini nu aru fi aflatu curaguilu a atittă publice contra nestiintiei oneste a milióneloru, in dieta n’aru fi lie— nutu vorbim asia „de totu fara de taclu“ cu privintia la cari e inca îndoiala ca nu suntu mai ascuțite decâtu săbiile si preste totu nu s’aru fi ivitu in Croati’a fenomene asia de triste. Aru fi unu pecatu neiertareru a lasă pirlid’a unionista fara sprigina sî ajutoriu moralu, sî a o lasă in manile unei partide care voiesce a rădică manifestulu din Septembre de program’a sea. Unu corespundinte din Pest’a aladiariului „Wanderer” ne spune „Fed.” impartasiesce scirea — precum pretinde densule, bine acreditata—ca ministrulu, presiedinte Longay are intentiunea de a încercă transactiuni cu capii nationalitalilorucelu pucinu — dice coresp. — mi se impartesiesce astadi (14. jap.) că fapta autentica, cum ca ministrulu presiedinte au suleratu insusi in clubdu deachistiloru cestiunea de impacare cu natiunililabile, ba ca in liniamente aru fi si comunicatii acele concessiuni, cari densulu este gata a le face nationalitatilor. Românii din Transilvania aru ave — in inttelesulu acestora concessiuni — libertate deplina in privinti’a tuturoru cestioniloru bisericesci, — statutulu congresului serbescu — dupa ore-si cari modificări aru cascigă sancțiunea , si ca guvernulu ung. s’amindelpru a infiintiă si a sustiene din vislieri’a statului in osebite tienuturi ale tierei mai multe gimnasie, scóle realis civili romanesci sî serbesci. — Asemenea in tóte acelea locuri, unde românii si serbii (dara slovacii ?) facă majoritatea locuitoriloru limb’a loru sa se admita de limba a instructiunei publice, iara la universitatea (proiectata) din Clusiu jumetate dintre profesori aru consiste din români. Totunsă s’aru urmă cu concessiunile facia de nationalităti si la administratiunea publica, astfeliu apoi se crede ca ele se voru afla îndemnate la o aliantia fraterna cu magiarii, „Capetînosii corifei ai nationalitatilor, — dice coresp, — nuusioru se voru plecă la impacaciune, daru marea parte a poporatiunei natiunali aru acceptă dóra o impacaciune drepta si moderata.“ Mai adauge acela coresp, ca mare parte a tenerimei nemagiare este eschisa din viéti’a publica si ca astfel ia poteri prea însemnate facu neintrebuinttate, pentru ca este la ordinea dilei a iuferă de renegați pre toti cei ce stau in ore care raporturi cu guvernulu. — Déca tote informatiunile arestai coresp, suntu totu atâta de acreditate că si acest’», atunci revelatiunile dsele nu au nici o valore. De altmintrea dinariulu „Nou’a Presa libera a grăbi indata alta di a desminti impartisurile din „Wanderer“ intempinandu-le estu modu:“ bucurasevoru cu prisosiritia dinariele federalistice (n. n.) devaru află scirea pacinu credibile impartasita din Pest’a intr’unu dinariu de aici (Vien’a), ca Lonyay aru fi intretienutu negotiatiuni secrete cu capii românilorit asupra revisiunei legei de nationalitate, pentru ca românii îmbufnați (bosumflați,) retrași in unghiuleliulu passivitatiei sa se îndemne a intră in camera. Inse camera Ungariei n’au aveta până acum nici cea mai putina causa de a simți cu durere lipsa deputatiloru români (din Transilvani’«) precum nici românii insesi, cariA cu tóta politic’» loru de passivitate n’au despretiuitu a primi demnități sî oficie dela guvernulu ung. —Nu vremu totuși sa ignoramu, ca revisiunea legei de nationalitate, carea intru adeveru este un’a din cele mai aspre legi de sila limbistica, aru dovedi din partea magiara moderatiune sî intielepciune politico, caci inlaturandu rigórea acestei legi, aru scote spinulu celu periculosu din tendinttele federalistice sî staruintiele de a se forma unu mare principatu alu Transilvaniei n’are ea se formedia caci este de o mie de ani. Red. Fed.) sî unu voivodalu serbasem“ Asia „Pressa nou’a ® care pretinde a fi „libera” daru nu de prejudetie si de antipatiile, féra noi facia cu aceste observamu, ca n’avemu cunoscintia de negotiatiuni secrete, dara ca de este intru adeveru intentiune de apropiare, nu capii partitei natiunali voru fi cari sa respingă mân’a fraterna ce li s’aru intii.de. Conditiunile de impacaciune inse, ventilate de aceste ambe dinarte, nu potu fi de ajunsu pentru a se luă de base, ea trebue sa fia mai larga, daru astadata ne maarginimu a inregestră aceste sciri caracteristice. Timpulu de a vorbi sî discute va fi atunci, cându impacaciunea se va pune la ordinea bilei. Representatiunea advocatului Dr. Lazaru Petco sî comod că membrii comitetului comitatense din comitetulu comitatense din Cottulu Hunedora constituita in 28 Dec. 1871, relativa la unele dispositiuni a art. 42 din 1870 a legei municipale, — alegerea representantiloru comitatensi sî a amploiatiloru administrativo-politici, templata in 1871/2 in comitatulu Hunedorei. Inaltu Ministerin reg. ung. Considerându, ca poporului in genere, sî celui românu transilvanenu in specie, nu-i suntu deschise alte cali legali, spre a-si esprime multiumirea ori nemultiumirea, sî preingrigirea fatia cu legile aduse, decâtu in comitetele comitatense, sî prin acestea până la locurile mai inalte, dara sî pre asfa cale intr’o mesura forte restrinsa, intru atâta, incâtu majoritatea absoluta a poporului, e de totu desconsiderata sî eschisa prin legile suslatare, de a potea intreveni activu in administrarea sî ingrijirea trebiloru administrativo-politice ; —• considerându, ca punerea in praca a articulului 42 din 1870 a legei municipale, in comitatulu Hunedorei din Transilvania, a adusu resultatele cele mai triste si nedrepte fatia cu majoritatea absoluta a poporatiunei ; — considerându, ca membrii comitetului comitatense, de nationalitate româna din acestu comitetu, inca cu ocasiunea publicărei acelui artidu de lege, si au esprimatu pre lângă declaratiune de a se supune legei eficiosu, in comitetulu comitatense, preingrijirea sî nemultiumirea fatia cu elu . — asia acesti’a cu atâtu mai verlosu se simtu îndreptatili, ba sî obligati din respectulu datorintieloru patriotice, a o face acum, după ce cu mare durere sî amaraciune, iau vediutu resultatele urmate după aplicarea-i in praca. — Dreptu aceea, falia cu aceea lege, —• contr’a alegeriloru representantiloru contensi, — sî in fine contr’a alegerei sî denumirei amploiatiloru, sî respective procedurei urmate cu acea ocasiune, pre bas’a acelei legi, in urm’a insinuarei deja template, si respective finitei organisuri, ne luamu libertate » ne aduce urmarirea R’epresentatiune: A. Cu privire la articululu de lege 42 din 1870 a legei municipale , înainte de aducerea gravamineloru in specialii, nu potemu trece cu vederea acea impregiorare, ca la aducerea a ori-ce lege, e a se trenea contu de interesele materiali sî spirituali a poporatiunei sî locuitoriloru, fara destingere, pentru carea sî pentru cari se aduce legea, pentru că astfeliu punendu-se in praca, an pro du onn alti c. m îro goncmlo , ț a cărei resultata e prosperarea, înflorirea sî consolidarea binelui publica, sî privatu , pre cându la din contra nemulltumire, neadihna, sî dauna generale. — Ca inalta legislatiune, la aducerea articolului de lege susa mentionata, au fosta petrunsa, sî inspirata de cele mai nobile sî bune semtieminte, sî așteptata unu resultata de multiumire generale, nu dubitamu : iise de ore-ce puterea-i in praca a demustratu sî demustra, cela putienu in comitatulu Huniadórei, resullate forte triste, danióse binelui pubiicu sî privatu, — asia din indemnulu sî obli— gamentulu patriotiioru buni in genere, si in specie, că membrii români din comitetulu comitatense a comitatului Hunedor’a, de nou constituitu, basati si pre esperinti’a propria de totu trista, inca recenta, ne luamu voia a descoperi unele din dispositiunile cuprinse in legea municipala amintita, din cari după modest’a nóstra părere, nu póte resulta, decâtu nemulltumire generale sî in deosebi la majoritatea absoluta a poporatiunei din Transilvani’a — carea e de nationalitate româna — si acelea suntu : 1. Introducerea voturiloru virile, — de órece prin acést’a dreptulu de administrare politica e datu mai eschisimente in mân’a si arbitriulu proprietariloru mari ; — 2. Sustienerea dreptului de alegere, numai a acelor’a, cari au fostu indreptatiti la alegerea de deputatu mai de pte urma, si in deosebi a numerósei nobilime, fara de nici o restringere, — fiindusî prin acést’a, că sî prin introducerea voturiloru virile eschisa, delaturata mai de totu dela inirevenirea activa in administrarea politica, majoritatea absoluta a poporatiunei in genere si in specie cea din Traini’e, adeca poporulu — carele in totalitate formeza poterea adeverata 4.«âtu in respectulu materiale câtu si spirituale in fia-care statu sî cu atâttl mai vertosu in statulu Austro-magiaru. — Deci ecuitatea, fratietatea si egalitatea de dreptu, cum sî târi’a a ori ce stata pretindă ca tóte popórele fara de stingere, sa se bucure si impartasiasca sî de beneficiele publce ale tierei sî tienutului, pre care sa locuescu in asemenea mesura, precum suporta sî onerile publice, sî de stătu, — fiindu asta singurulu raedilocu spre armonia sî e impathia fratiésca intre popórele conlocuítóre, spre asecurarea