Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-05-04 / nr. 36
Telegrafulese de dóue ori pre septemana: Dumineca si Joi’a. — Prenume J rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu banii gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anul fl. v. a. ear pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen Sabiiu, in 4:16 Maiu 1S72. rtru celelalte parti ale Tansilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fl. I fara pre o jinetate da anuu 4 fl. v. a. Pentru s priuc. si tieri streine pre anu 12/3 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intaia 1ara cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu [ 5 Vi cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 Vg ser. v. a. MTM 36. ANULU XX. In dina ultima a sinodului. Sinodulu archidiecesanu s’a presentatu luni in 1 Maiu, conforma unui conclusu »la seu, înaintea Escelentiei Sele Presantitului Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu, sub conducerea predemnului P. Archimandrita Nicolau Popea. Acest’a, in numele sinodului, in cuvinte binesimtite, esprima durerea sinodului pentru morbulu de care Escel. Sea patimesce tempu mai indelungatu sî in urm’a cânii fu detienutu dela afacerile sele sî dela conducerea sinodului, si de alta parte esprima multiemita sî recunoscintia pentru ingrijirea ce a documentat’o chiaru sî in bai’a 6ea compunendu diat’a sî inventariulu, predate in grigi’a consistoriului. Dorinti’a espresa in urma, ca Ddieu sa daruiasca reinsanatosiare, sanatate si viatia îndelungata Escelentiei Sele pentru multi, multi ani, ca sa véda si fructulu osteneleloru sele, a aflatu unu sincera echo in inimile tuturoru sî au escitatu însuflețite eschiamari de „sa traiasca.“ Escelenti’a Sea miscata a respunsu ca scrietorii cei vechi ai bisericei diceau despre eppi, ca suntu miri ai bisericei, densule inse dice ca eppulu este mire alo poporului credincioșii. Precum caracterulu mirelui este acela alu credintiei catra mirés’a sea, asta este sî alu eppului catra poporu , dara de aci urmeza ca sî poporulusa fia cu aceeasi credintia catra episcopulu seu. Acést’a a fostu ide a conducatóre a sea totude un’a. In tempuîu din urma de bóa inse neputenduse ocupă cu alte lucrări, a cetitu tratatulu lui Cicero „de senectute1”. Acolo a aflatu precisate bine tóte graduationile etatei si Escelenti’a Sea s’a conformatu intru multe după cele indignate acolo, pentru ca asta sa corespunda datorinttelorusele in etatea înaintata. In fine da binecuventare membriloru sinodali si le poftesce, cu sanatosi sî ca bucuria sa se intorca toti preia casele si familiele loru. După repetite esebiamatiuni de „sa traiesca*1, parasescu deputatii in corpore ressedinti’a metropolitana spre a continuă siedinli’a sinodale. Conferintia. Faptele se succeda de unu tempu incace asta de rapede incatu abia se potemu urmări. Comitetulu centralu generale alesu de adunarea séu conferinti’a din Duminec’a Tomei, indata după ce s’a constituitu, s’a si apucatu de lucru, si conformui conclusului conferintiei a asternutu Escelentiei Sele dlui Archiepiscopu sî Metropolis Andreiu Baronu de Siaguna adres’a ce o publicamu mai la vale, carea, prin reculrarea ce s’a facutu din partea Escelentiei Sele domniloru Pavelu Dunc ’a de Sajocens. gub. in pens. si Constantinu Stezaru c. r. capitanu in pensiune, carii in persóna au caletoritu la Blasiu s’a sî comunicata Sarabat’a trecutu cu Escelenti’a Sea Dlu Archiepiscopu Metropolitu Dr. Ioanu Vancea , de unde memostrații domni au adusu respunsu imbucuratoriu. Aici urmeza acum adres’a din partea comitetului centrale. Escelenti’a Ta ! Până cându capii bisericiloru române din Transilvanii au statu in fruntea inteligatiei nóstre si impreuna au conlucratu in activitate pre terenulu polilicu—natiunalu, spre binele poporului românu, au domnitu armonii, buni inttelegere si solidaritatea in natiunea nóstra, sî acestea au produsu resultate indestulatórie, după cum le-au concesu acestea impregiorarile si situatiunea politica ale acelui tempu. De atunci inse, de cându o fracțiune a inteligentiei, s’au abatutu dela acésta procedere consecința a natiunei, si tocmai pre acelu tempu, cândn schimbările in sistem’a statului eî inaugurarea principieloru constituționali pretindeau mai multu că alta data solidaritatea in proceduri activa a natiunei, au venitu desbinare in inteligintia, si mi’a natiunei au plutim fara cârmaci, in nesiguranti’a eveneminteloru, si acésta stare au produsu tocmai contrariulu dela tienut’a consecința, ce o au urmaritu națiunea intréga până atunci. Din cursulu naturalu alu activitâtiei poporului pre terenulu politicu, care este devis’a fiacarui poporu cu viétia, mai alesu iu staturi constituționali, au devenitu poporulu românu din Transilvanii in absoluta passivitate, prin carea mai bine de 3 ani de dile din viéti’a lui au peritu fara vre-unu resultatu câtu de câtu favoritoriu, ba din contra acei 3 ani de dile au adosu natiunei nóstre mari perderi, si numai autonomi’a bisericésca ni s’au salvatu prin neobosita activitate, ce siu intretieritu pre acestu terenu prin conducerea Escei. Vóstre, acestea perderi naționali au umplutu pre mulți români de ingrigiri , sî acei ingrigiti pentru binele natiunei inca de temperiu au indinitu a intempină evenemintele, ce se pregatescu pentru viitoriu, cu acea vertute, ce o au pastratu totudéun’a si a midiloci coiutielegeri cu patrotii loru. Tóte încercările au remasa diadarnice, căci vocea celoru intâiu chiamati la acesta inițiativa lipsea. Amu ajunsa in ajunulu slegeriloru de deputați pentru diet’a viilóre, pre cari a le mai amană nu sta in puterea nóstra. Standu inaintea ochiloru esperintiele cele triste de până acum in asta privintia, ca adeca poporulu nostru alegatoriu au devenitu prada iachinatiuniloru străine, si ca tiér’a sî prin urmare sî națiunea nostra au devenitu representata in parlamentu prin barbarii altori națiuni, sî in unele locuri chiaru prin concursulu poporului nostru, carele, prin rătăcirile de până acum, s’au dedatu a nu mai ascultă de inteliginti’a sea ; vediendu mai departe ca tóte națiunile statului, pricependu-si missiunea loru in vieli’a constituționala, pasiescu cu tóte poterile si in solidaritate la eserdiarea celui mai eminentu dreptu alu cetatiénului de statu, adoperându-se a-si apera drepturile loru prin acestu mijlocu, fia elu deocamdată sî in cea mai mica mesura datu , de alta parte ascultându multele si diferitele manifestatiuni ale româniloru nostrii din multe pârti pentru activitate — cu plăcere amu alergatu la o adunare si consultare, la carea ne-au chiamatu clubulu nationalu alu tierei Oltului pre 5 Maiu a. c. in Sabiiu, sî aci in majoritate mare, după cum arata protocolulu alaturatu aici in copie sub nr. 1) amu adusu condusulu, ce avemu onoreala impartasî aici sub nr. 2) in copie *). Neamu dechlaratu pentru activitate sî participare la alegerile viitore neconditionata, féra tienut’a politica a natiunei si alesiloru ei de aci încolo si precisarea postulateloru româniloru le-amu supusu votului unui organu centralu conducatoriu alu natiunei. Pentru realisarea alegeriloru prin noi, dimpreună cu cluburile ce esista sau se voru face in tóle partiie tierei, asta si pentru realisarea organului centralu orna instituim unu comitetu, precum arata protocolulu sub 1). In privinti’a punctului prima nearau sî adresatu hartbi a adusa aci sub nr. 3 in copia ** catra diferitele cluburi. Iéra in privinti’a punctului ala doilea, avemu onore a satisface datorintiei nóstre prin present’a adresa. La acest’a au fostu conferinti’a sî comitetoru nostru induși prin convingerile ce ni le-amu esprimatu mai susu, presupunandu, ca capii nostrii eclesiastici inca vomu apela principulu activitatiei, carele este celu mai salutariu , ca esemplulu loru, déca voru stabili solidaritatea intre sine, in acésta direcțiune va atrage si pre alti multi — ba speramnt mai pre toti — conaționalii la acést’a, sî nai’a natiunei nóstre pre marea politicei va pluti séra si in cursulu seu naturalu. Modalitatea, după carea archipastorii aru realisa séu reindi unu orgona centralu conducatoriu o amu lasatu la judecat’a cea matura a loru. Ceea ce privesce adresarea la persón a Escelentiei Vóstre purcede din acelu motivu, ca v’amu privitu depresiedintele comitetului permanentu Instituiții si recunoscutu de intreg’a naliune in congresele ei, si ne place a ne aduce aminte de tempulu, cându domnia armonica in națiune. Bine-voiti dara Escela ne ascultă, si in contielegere cu Escel. Sea Metropolitan gr. cat. Dr. Ioannu Vancea a face pașii cuviincioși in direcțiunea primita de noi. Pentru ca publicul a sa aiba si ceva mai autenticii despre adunarea tienuta de cum este unu raporta diurnalisticu si asta sa-si póta face icón’a sî ide’a completa despre loto evenementele însemnate din urma suntemu in placut’a pusetiune de a face sa urmedie aici la loculu acest’a Protocolulu adunarei inteligintiei române, din 5 Maiu 1872 la Sabiiu. Inițiativa la acésta adunare o au luatu cina bulu natiunalu alu districtului Fagarasiu, alu cărui comitetu permanente, prin harthi’a dto 14 Apriliu 1872 subscrisa de câtva dlu Ioane Antonelli ca vice-presiedinte sî dlu Arone Densiusianu că notariu, sau adresatu la fruntașii inteligintiei române din Transilvani’», pre cari i róga, că fara omenare sa constitue cluburi naționali si acestea sa trimita delegațiiloru la o consultare, in căușele politice nationali sî asupr’a cestiunei alegeriloru de deputați la diet’a vuilóre. unu După ce s’au adunatu in localulu asociatiunei numeru frumosu de inteligintia, din capitanu districtuala in pensiune Branu Popa de Lemenyi, ca pressedintele clubului Fagarasianu, intaresce, ca invitatiunile făcute suntu adeverat’a espressiune si vointta a clubului nationalu din Fagarasiu , séra la întrebarea dlui Dr. Ioanu Borci’a din Sabiiu , ca ce condusu au adusu acelu clubu in privinti’a alegeriloru dieta si descopere : ca Fagarasienii s’au declarata a participă la alegeri. Dupa acest’a inteliginli’a infatisiata, privindu-se de o adunare a tuturoru româniloru de falia fiitori cu scopul de a se consulta, a se inttelege intre sine si a-si esprima o opiniune in amintitele cause grave naționali, că o directiva pentru cei ce o vom afla de bunaruga pre din Branu a purta presidiulu in adunare si a deschide siedinti’a. Din cap, Branu deschide siedinti’a. Dlu Mezei trimisu de catra clubulu din Alb’a- Juli’a ia cuventu, sî dechiarandu, ca singuru este pentru activitate, esceptionandu asupr’a competintiei adunarei, de a aduce vre-unu condusu deobligatoriu, propune : că sa se amâne desbaterea sî sa se transpuna la o conferintta generala mare nationala, pre carea sa o conchieme acesta adunare la Alba-luli’acută După multe desbateri se nasce propunerea săde dlu advocatu Iosifu Fuscariu, trimisulu clubului din Brasiovu , ca adunarea sa se dechlare pentru participare la alegerile dietali, sî numai cestiunea tenutei politice mai departe sa se concreda unei adunări generale, apoi propunerea dlui Petru Nemesiu dela Glussu , ca adunarea sa se declare pentru activitate si participare la lucrarile pregatitóre pentru alegerile dietali, iara cele lalte cestiuni Publicatu in nr. 34 alu foiei nostre. M. **) Se va publică in mulu viitoriu. R.