Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-10-24 / nr. 84
au trecutu dela d-vóstra siese archidiecesani la noi.“ Preste vr’o câte-va momente resultatulu ia datu dreptu. Asia trecendu siese dela archidiecesani si scotiendu-se doi prin sórte dela votu, dei lipsindu cu totulu si unulu nefiindu verificatu, amu remasu cu resultatulu cunoscutu. Acést’a e pre scurtu icón’a congresului intru câtu cuprinde si lucruri, cari nu apartiem de siedintiele oficiali. Noi le-amu pusu aceste pre tartina, fara de a ne demite la alte detaiuri, cari póte le voru pastra altii numai pentru posteritate. Dara si pentru aceea le scriemu pentru ca desiguru, marele „moralistu“ alu secuiului, dlu Babesiu, va scrie câte exageratiuni după obiceiulu seu si după cum audemu ca aru fi scrisu si in numerii cei din urma ai foiei sele. Noi pre acelea din capulu locului spunemu ca nici nu le cetimu, nici nu le vomu face de obiectu alu ocupatiunei nóstre si asta nici sa nu aștepte nimenea polemia cu omeni, cari nu-si făcu scrupule si candu spunu ceva mai presusu sau mai prejosu de cum este. 334 Piet’a Ungariei. Budapesta, 24 Octobre n. 1874. La deschiderea sessiunei celei noue deputații casei representative se infatisiaza in numeru corespundietoriu. După salutările indatinate se ocupara locurile cele vechi, in camera s’a astediatu o bariera impregiurulu tribunei referentiloru. Galeriele erau cercetate de unu publicu numerosu si afara pre drumu ascepta o mulțime curiósa sa veda pre părinții patriei. După deschiderea siedintiei prin ministrulu pressedinte Bitta se cetesce rescriptulu regescu, prin care ultim’a sessiune a dietei este conchiamata pre dîu’a de adi. Pressedintele dechlarându sessiunea de deschisa saluta pre deputații reintruniti după semele de 10 saptamâni si desfasoura lucrurile ce voru veni in sessiunea acestea la desbatere înaintea camerei. Lucruri numerose, însemnate si grele ascepta pre dablegati in sessiunea presenta, continua pressedintele, si intre acestea e fara indoiala regularea stariloru financiari derangiate. Afara de obiectele financiare mai suntu multe proiecte de legi ce au remasu neresolvite din opoeiunea trecuta. Remarcabilu e si numerulu proiecteloru ce se voru substerne in sessiunea acest’a si pentru a corespunde atâtoru agende pressedintele releveza, ca este de lipsa conlucrarea si activitatea neobosita a camerei. Inttelepciunea si patriotismuluon. membri ai legislativei va afla modulu si calea cea mai buna pentru a corespunde problemei seriose ce ne stă inainte. Presidiulu ruga si invita camera spre a lu sprigini intru resolvirea fericita a acestora probleme de la care atenua cele mai vitali interese ale patriei. Pressedintele pune apoi la ordinea dîlei pentru siedinti’a plenara ce se va tiené Luni : alegerea celoru doi vicepressedinti si a notariloru in fiecare sessiune. După constituirea casei presidiulu va anuncia intratele. Va urma apoi impartirea deputatilor in secțiuni si se voru alege comissiunile permanente. Cu aceste ssedinti’a de astadi se inchide. Budapesta 26. Octobre n. 1874. După deschiderea ssedintiei Cas’a pastesce in intielesulu ordinei de distatorite in siedinti’a de Sambata la constituire. Mai intâiu suntu de a se alege cei doi vicepresiedinti, pentru cari se dau voturile separatu pentru fiacare. Partid’a deakista voteza pentru Iosifu Banu ca primulu vicepresiedinte, partid’a stânga pentru baronulu L. Simonyi. După alegerea urmata presidiulu anunde resultatulu, ca s’a alesu de primulu vicepresiedinte I. Banu, care fu primitu cu aplause. Din a dou’a alegere a resultatu de alu doile vicepresiedinte C. Torm’a. Urmandu alegerea cuestorului si a notariloru s’au alesu. De cuestor: Lad. Kovach si de notariu : A. Beöthy, C. Széli, Szeniczey, Tombor, F. Wächter, Mihályi si Huszár. I. Banu multiemesce in numele functionariloru pentru increderea dovedita si amintesce, ca probleme grele astepta pre fiecare membru alu camerei, inse cele mai grele suntu reservate functionariloru. Oratorulu doresce, ca activitatea casei representative sa aiba succesu bunu si se ruga si mai departe pentru increderea camerei. Pressedinte declaiara cas’a de constituita si anuncie, mai multe intrare si in urma se ruga cu cas’a sa dee la protocolu espressiunea sea de condolentia pentru mortea deputatului Beniczky, care a fostu deputatu dela 1848 incoce neintreruptu si s’a distinsu prin caracterulu seu nobilu si sincera. Camer’a trece la impartir’ea deputatiloru in secțiuni. Budapesta 28 Octobre 1874. Siedinti’a de adi a Casei representative a duratu patru ore si deputații s’au infatistatu intr’unu numeru respectabilu. E. Zsedényi substerne in numele a 16,000 protestanți de confessiunea augi. a dangailoru dela granitiele României, o petitiune, prin care comunele evangelice de acolo ceru estmarea loru din senioratulu Brassovului, respective din superintendenti’a sasésca din Sabiia si incorporarea loru la cea mai de aprópe superintendentia ev. maghiara catu mai curendu. Aceste teritorie ungarie s’au intemeiatu prin regii: Andreiu H, Ludovicu celu mare si Mat. Huniadi si s’au dotatu cu diferite favoruri de aceea, pentru ca poporulu magiaru sa scutesca granittele imperiului maghiara si sa fia o sentinela nemedilocita la păsurile Branului, Tomisiului etc., cari juca o rola însemnata in istoria de 1000 ani a Ungariei, cari de atâte ori au fostu teatrulu celei mai profunde dureri nationali si cari nici astadi nu si-au perdutu însemnătatea loru istorica. Astfeliu argumenta Zsetlényi petitiunea susu amintita. A urmatu alegerea membriloru in comissiunile permenente si s’au votatu mai intâiu pentru comissiunile cari atingu si pre croați si după aceea pentru cele ce atingu pre deputații ungureni si transilvăneni. După terminarea alegeriloru ministrulu presiedinte substeme casei program’a lucruriloru. Ministrulu acompania programulu cu o cuventare, in care indigneza stările financiare rele si necesitatea de a se restabili ecuilibrulu in bugetulu statului, care este prim’a problema si dela care depinde esistinti’a statului. Atinge apoi proiectele neresolvite din sesiunea trecuta. Spre a incungiura dispute de partide se voru incungiura proiectele, ce au numai unu caracteru localu si provincialii. Venindu la imprumutulu contra su constata cu durere conditiunile cele grele, dara pana la finea a. 1875 bugetulu va esi din perplesitati consolidandu-se si convertindu-se tóte detortele până atunci. După ministrulu presiedinte desvolta ministrulu de financie Grigczy esposeulu seu financialu, asteptatu cu atata incordare. Pe 1875 se receru 250302896 fi. Venitele făcu: 222816918 fi. resulta deci unu deficitu de 27,490,940 fi. Spre acoperirea acestui’a ministrulu nu vede altu medilocu de scăpare decâtu urcarea veniteloru. In ssedinti’a de astadi mai mlesterne Ghyczy proiectulu bugetului si proiectele de contributiune, câte suntu tipărite până acum. Budapesta, 29. Oct. n. 1874. Dupa deschiderea siedintiei de astadi s’a promulgatii resultatulu alegeriloru de membri in comissiuni si indata substema ministrulu de justitia Paider codicele penalu si legea cambiale. Ministrulu acompania proiectulu seu cu o cuventare scurta, dara semburósa. Cu tóte ca conformu enunciatiunei de ieri a ministrului presiedinte aveau sa se substerna numai acele Martea Metropolitului românu Sava II Brancoveanu. (Urmare:) Totu scutulu celu mai aveau inca românii era biseric’a, condusa de Metropolitulu ei. Si acestu scutu, acésta fortaretia nationale era sub unu asaltu necontenitu. — Metropolitulu era chiamaru sa dea pieptu cu toti inimicii bisericei sele, cari din diferite tabere ’lu atacau cu neastemperii. Din aceste, desi espuse prea pe scurtu* si cu pucina elocuintia, se vede ce greutati avea sa intempine Sav’a II Brancoveanulu in de trei ori dificil’a lui cariera. Cunoscendu in câtu-va timpulu cele criticu, in carele Sav’a II Brancoveanulu a condusu nal’a nóstra natiunale bisericésca, sa vedemu in catuva, câtu se va poté mai rapede faptele lui, aduse la lumina in acele tempuri fatale — ca sa lu scimu aprecia de ajansu. Rákóczi II aduce o plaga infricosinta asupr’a Transilvaniei: Turcii si Tatarii la 1658 scalda Trannia in cange, si o inveltie cu cenusie, Alb’a lu’i’a o ruineza si cu dens’a predeza si ruineza si metropoli’a romaniloru. Națiunea si biseric’a intrega, lovita de o nefericire din cele mai mari, îmbracă doliu. In aceste impregiurari fatale, se intielege de sine, inimicii neadormiti ai romaniloru si-au datu tóta silinti’a a se folosi de nenorocirea acést’a spre a-si ajunge scopulu: ai calvini, papistasi, si apoi unguri. Dar’’ pastoriulu celu bunu ’si pune si sufletulu seu pentru oi. Sav’a II Brancoveanulu nu sta cu cu capulu in pumni, multiumindu-se a plânge nenorocirea ce-i apasa turm’a: elu prin neobositele sele staruinite, cu ajutoriulu marelui seu spiritu, in butulu inimicilorului numeroși, stórce de la principele Acatiu Barcianu (1659) uuu privilegiu (!!) prin carele preoții romani se elibera de tóte "dările! Ajungendu la tronu Michaiu Apafi I, celu mai inversiunatu inimicu alu romaniloru, cugeta dóra cinev’a cu Sav’a II. dinaintea acestui inimicu infocatu si atâtu potinte s’a retrasu, lasandui terenulu de lupta ? ! Nici de câtu! Cu câtu periclulu s’a are tatu mai mare pentru turma si pastoriu, cu atâtu pastoriulu pasiesce cu mai mare resolutiune si demnitate , cu tóta încrederea ce i-o insufla sant’a cea chiamare! Sav’a N. Brancoveanulu, la culmea missiunei sele, pre lângă tóta ur’a ce nutria principele in contra i, in butulu neadormiteloru inachinatiuni ale superintendentelui calvinu, silesce asia ducându prin poterea sea morale ca principele Apafi la anulu 1663 sa scota la lumina unu privilegiu, prin carele preotimea româna se scutesce de diecimele vinului, iéra cu 10 ani mai tarziu, (1673) storse unu altu privilegiu totu dela acestu principe, prin carele preotimea româna este scutita dela diecime din averile loru. Aceste pentru preoțime in specie, după câtu ne spune istori’a. Resiedinti’a metropolitana erá ruinata, biseric’a cenușia. Elu n’avea unde sa-si plece capula, n’avea unde sa-ci inaltie roga tiunile catra Ddieu pentru sine si turm’a sea. Acest’a (resiedinti’a si biseric’a) cugeta cinev’a ca a facutu-o cu ajutoriulu statului, seu din contribuirile fiitoru lui sufletesci ?! ... Sa nu fia ! Statulu aflu o plăcere privindu la lipsele lui si ale turmei conduse de elu. Elu (statulu) i-aru fi luatu cu aviditate si aceea ce aru fi avutu, precum i-a si luatu mai tarziu aceea ce a adunatu cu crunte sudori. Turm’a sea era prea lipsita ca sanu pata ajutora! Nici aici nu stete marele metropolitu rom, cu mânere in sinu. Elu nu ceru dela stătu, ca nu mai tardiu statulu sa-si faca pretensiuni asupra-i, nu îngreuna pre credintiosii sei, cari erau destulu de îngreunați de nefericire. După cum ne areta Engel, biseric’a si monastirea ardieudui a dou’a era la an. 1668 merse in Russi’a, unde petrecu vre-o 5 ani si aduna mila de la coreligionarii de acolo spre scopulu de susu. Alta fapta, carea vorbesce de sine. Aceste, si cele ce in scurtu urmeza, adusera nefericire asupr’a incaruntitului seu crescetu. In 1675 Sav’a N. Brancoveanulu, celebreza unu memorabilu sinodu eparchiale. A si pote dice sinodu eparch, unicu in feliulu seu, pentru condusele aduse in trensulu, cu tóta vitregitatea tempuriloru. Acest’a este alu doilea sinodu despre care ne amintesce istori’a bisericésca, si amu pote dice ultimulu sinodu legalu din tempulu acel’a, până in dîlele nóstre.* Mare s’a aretatu Sav’a N. Brancoveanulu in tóte faptele sele, dar’ in Sinodu culminéza. Am dusu si repetiescu, cu faptele numai combinate cu impregiurarile, in cari au vediutu lumin’a, dau adeveratulu meritu alu autorului loru. Antecessorulu lui Sav’a N. Brancoveanulu, Daniilu, si parasesce turm’a, ne mai potendu suportă greutatile ce le suferea de la superintendentele si principele calvinu, cari se vedu in tóta golitiunea loru in cele 15 puncte sau conditiuni impuse antecesorului, Simeonu Stefanu in Diplom’a de denumire din 10 Octobre 1643. Saga N. Brancoveanulu, sub impregiurari inca si mai grele, conchiama Sinodu, si in presenti’a principelui, póte sub presidiulu superintendentelui elu sciu aduce condusele cele mai romanesci, la cari multi din predecesorii sei póte nici visesera. Istoricul( Engel[) ne presenteza condusele acelui Sinodu in doua parti: un’a contienendu 18 puncte, a dou’a 10, cari de cari mai interesante. Sa luamu numai unele din acele puncte si sa vedemu ce contienu in sine. In 1 partea prima p. 1, se dice: „Cuventulu lui Ddicu sa se vestesca in limba nóstra romanésca crestiniloru in biserica si unde va trebui si va fi lipsa.“ *) Celu ce a?’ doi’i sa la vada mcui pe largu cetésca pe Petru Majru. *) Celu dintâiu Sinodu s’a celebratu, la 1627, alu doile celu despre care ne este vorba. — Sinodulu din 1680, 2 Iuliu numai este sinodu alu bisericei nóstre, ci o adunare după gustulu Superintendeiltalii care depuse pe Sav’a N. Brancovanu, ier’ ceh din 169/ sub Teofilu III. Apostazu nu este sinodu alu bisericei nóstre, nefiindu condusu de capulu si spiritulu ei. Până sub feric tulu marele Andreiu biseric’a nóstra a fostu lipsita de sinóde. *) A se vedé „Vechia Metropolis“ de N. Pope’a pag. 82 seqq.