Telegrafulu Romanu, 1875 (Anul 23, nr. 1-102)
1875-01-02 / nr. 1
vernului romanu ca Austro-Ungari’a in momentulu cându Romani’a va apucă armele pentru Serbi’a va ocupă Romani’a cu armat’a. „P. N.“ indignéza in acest’a privintia la alianti’a poteriloru dela nordu, care se estinde asupr’a intrebariloru in orientu si nu crede, ca monarchi’a va fi constrinsa sa ia positiune numai pentru sine spre a se sustiene status quo. Nu avemu temeiu sa ne ocupamumai in detaiu cu tóta afacerea, pentru ca Port’a nu armeza si astufeliu nu e nici lipsa nici ocasiune, ca monarci’a nóstra sa ia positiune in fati’a acestei eventualități. In tipografi’a diurnalului „Zastava“ din Neoplant’a s’a secuestratu o brosiura a revolutionariului comunistu serbescu, Pelagies. Dinartului „Közérdek“ i se scrie din Neoplant’a, ca procurorulu de statu a continuatu cu Celu mai bunu resultatu cercetările sele, cari probabilu voru aduce o lumina asupr’a legaturei ce esiste intre „Omladin’a“ din Neoplant’a si partid’a revolutionaria din Serbi’a. Titlulu brosiurei este : „Nuntiu catva amicii mei, cari gemu inca sub jugulu turcescu.“ Mai multi membri din partid’a revolutionaria din Serbi’a au intrebatu pre Pelagies, ce svatu le dă elu pentru casulu, cându va erumpe in orientu o revolutiune, si cându „provinci’a aru cade sub unu jugu crestinescu séu paganescu ?“ Respundiendu la acést’a întrebare Pelagies scrise brosiur’a sus atinsa, care fu secuestrata. Acést’a cuprinde in 27 puncte idei socialistecomunistice si revolutionarie cu unu coloritu serbescu. Titlurile, dignitatile bisericesci, armatele stabile sa se sterga, tronurile sa se restórne dela celi dintâiu pana la celu din urma si pre ruinele loru sa se intemeeze domnia comunei federative. Astfeliu de idei voia sa puna in circulatiune Pelagios in scriearea sea fulminanta. Cu unu fanatismu turbatu intarita vestitulu comunistu tenerimea sa aduca la valore aceste principie si o admonéza „sa alunge câtu mai curendu pre principi si pre preoți, spre glori’a nu numai a Serbiei, ci a intregei omenirii.“ O corespundintia din Rusciucu a „Mesagerului d’Orient“ arata cum pâna si in cestiuni mici, guvernulu turcu nu voiesce a ne respectă drepturile ce avemu : este vorba de reciprocitatea representatiunei intre aceste doue tieri. Bata ce scrie corespundinti’a: „Suntu aprópe patru luni, de cându guvernulu otomanu decise a se creă pre lângă fia care schela séu orasiu tiermuréau alu Dunărei câte o agenția comerciale — sub form’a unei agenții consulare. — Titularii se si designara si plecara pentru destinatiunea loru. Dara, după câte se pare, a inalt’a Porta nu crediuse de datoria incunosciintiă prealabilu despre acést’a pre guvernulu romanu ; astufeliu ca de indata ce cabinetulu din Bucuresci afla ca impiegații turci functionau afara din teritoriulu turcescu, fara autorisatiunea sea, dete ordinu autoritatiloru tiermurene de a nu le recunosce nici o atributiune de a functiună si de a nu le permite nici unu amestecu intru nimicu. Acum numai si după mesur’a luata de autoritățile române, sublim’a Porta se decise a dă in cunosc intiare la Bucuresci de otarirea luata. Cabinetulu din Bucuresci a profitatu de acestu incidentu pentru a pune reprocitatea că conditiunea acceptati unei sele, adeca dreptulu pentru densulu de a creă la rendulu seu totu asemeni agenții in Turci’a. Cestiunea sta aci , Pórt’a desita, se pare, a dă unu respunsu categoricu. In tota asta afacere, după cum se vede, Portea e bătută si amploiații sufera consecventiele, din caus’a chieltueleloru de dislocare, de locuintta. De câte-va septamani ii vedemu preumblandu-se prin Rusciucu plangendu-se câtva cei cari voiescu sa-i asculte. Spuneți, déca asemene lucruri nu se intempla decâtu guvernului turcescu. Trecu sub tăcere caracterulu, instrucțiunea, etc, ai tuturoru acestoru amplosați turci trimisi pre celalaltu tiermu alu Dunărei................ Danielu Effendi, directorulu generalu alu tuturoru acestoru agenții otomane in Romani’a, a sositu aci in Rusciucu. Scopulu seu este, se dice, de a se intielege cu guvernulu generalu alu acestui vilaietu spre a se ajunge la o solutiune. 2 Independenți’a belgică dela 29 Decembre vorbesce in revist’a sea si despre cestiunea tractateloru de comerciu române si despre perplesitatile in care dice ca se gasesce in Porta, care cauta unu medilocu de solutiune altulu decatu celu dreptu si rationalu. Diverse consilie si solutiuni preocupa pre in. Porta, recunosceri, ratificări posteriore tractateloru nóstre, etc. Totu ce aru face mai bine inse in Porta, spre a esi din impasu si a nu se incurcă mai multu este, după espresiunea Independintiei, de „ a lasă lucrurile sa-si „urmedie cursulu soru“, adeca liberulu esercitiu alu dreptului României de a tracă, dreptu consacratu de vechile nóstre capitulatiuni, si de tractatele moderne. Mai multe dinare austro-ungare, precum si le Nord dela 28 Decembre au reclamatu contr’a procedurei de ancheta putieri satisfacatóre ce s’a urmatu de catva guvernulu generalii alu Albaniei asupr’a masacrului ce au suferitu muntenegrenii la Podgoriti’a. Le Nord ne spune ca mai multe puteri au cerutu deja in Pofta sa trimita la fati’a locului agenti speciali cari sa se ocupe mai seriosu si sa revizuiasca lucrarea autoritatiloru locale. Austro-Ungari’a, dice le Nord, a luatu initiativ’a acestei cereri de justitie, la care s’au asociatu indata Russi’a si Germani’a, că sa se póta ajunge la unu resultatu seriosu alu unei anchete imparțiale si sa se pedepsesca toti cei culpati cari au participatu la acea crima oribile. Organulu diplomației ruse consilia pre Porta, in interesulu liniscei din acele parti ale Turciei, de a se face justiție si a nu se face casa de amorulu propriu alu unui guvernu de provincia. „Independinti’a belgica“ ne spune ca Part’a aru fi decisa a se face deplina justitie in cestiunea dela Podgoriti’a. Soirile ce sosiră de curendu din Spani’a ne spunu, ca noulu rege Don Alfonso, fiulu ex-reginei Isabel’a, proclamatu mai intâiu de catva armata de domnitoriu alu Spaniei, a intratu in 9 Ianuarie n. cu fregatia in portulu de la Barcelon’a, unde a fostu primitu intr’unu modu stralucitu din partea rasti&A. Electricitatea Intrebuintiata spre a descoperi frand’a ia comerciala stofelor«. D. Conte de Moncelu, inginera in administratiunea linieloru telegrafice din Franci’a facă esperintie si descoperi unu mediu forte ingeniosu de a se descoperi fraudele intrebuinttate de cei mai mulți fabricanți in confectionarea stofeloru, si acestea prin ajutoriulu electricitatiei. Cum trece electricitatea prin diferitele treseturi ? Autorulu recunoscu ca conductibilitatea stofeloru depinde de facilitatea loru de a absorbi vaporii apei. Contrariu de ceea ce presupusese pana acum, matasurile producu o conductibilitate electrica mai mare decatu lanurile. Bucati de metasu negra V^u datu o deviatiune de 40 grade, metasurile colorate au lasatu instrumentulu (galvanometrulu) mai impasibilii. Metasurile negre, cari au datu cele mai mici deviatiuni si cu pretiu mare, 16—20 fr. metru, totu faceau sa devieze aculu cu 4 grade. Stofele uscate cu ferulu caldu intre 2 foi de barbie sugatorie perdeau conductibilitatea loru electrica, dara indata ce se puneau tempo de unu cartu de ora, intr’unu focu umedu pentru a si-o relua, după 6 cre xnetăsi a ce deduse 40 grade de deviatiune dede 80, aceea care aretase 17 grade, indica 66. Lânga da in genere deviatiuni mai mici, si colorea sea nu pare a avea influintia, ca pentru metasa, asupr’a conductibilitatiei sele. Se explica lesne diferinttele de conductibilitate a metasei negre si a celei colorate, candu se scie ca fabricanții incarca metasa negra, dara pentru metasele colorate nu s’a gasitu miciloculu de a face totu astfeliu. Metasile negre cuprindu órecari materii cari se combineza cu tesetur’a si potu a-i mari greutatea intr’o proportiune enorma care merge câteodata până la 30% din greutatea metasiei. Totuși, in conditiunile ordinare a unei bune fabricatiuni, acesta argumentatiune nu variaza decât de la 10 până la 60 ° C. Când acesta incarcare nu este exagerata, pote da metasii unele proprietăți folositorie si permite a se vinde tre seturile mai eftina , dara devine stricacióse cându trece limita precedenta. De ordinara, aceste incarcare se capota prin treceri succesive a fibrei metasóse in bai de saruri si de feru si de tanu. Dara tanatulu de feru astfel in produsu absorbe mai multa umiditate, după starea atmosferei, si face stofa mai multa sau mai pucinu conductore de electricitate. Pre metasurile de colare mai închisa totu se póte ficsa pucinu tanina, dara încărcarea nu póte trece de 10"o. Aceste treseturi suntu naturalmente mai pucinu bune conducatorie. încercările d-lui de Moncelu se voru puteapleca la industria; este evidenta ca conductibilitatea electrica fiindu in raportu cu incarcarea unei metasi, va fi fórte usioru a se deduce dela prima vedere, din deviatiunile acului galvanometrului, proportiunea de tanatu ce cuprinde stofa; comercianții voru avea astfel cu unu medilocu de controlu destulu de comoda si voru cunosce imediatu déca incercarea tieseturei n’a fostu exagerata in detrimentulu loru. Pândrele suntu tieseturele cari absorbu cu cea mai mare facilitate umediata aerului si cari dau prin urmare cele mai mari deviatiuni ; cu câtu pânza este mai grasa, cu atâta conductibilitatea sea cresce. Pânz’a grasa arata 9 grade, cea midilocia 59, pânz’a forte fina 31. Stofele de bumbacu suntu forte conducatorie. Madipolenulu da o deviatiune de 32 grade. Indicatiunile galvanometrice suntu asta de precise pentru aceste diferite tieseturi ca este posibila a se distinge stofele de lâna sau de metase in cari intra bumbacu séu atia. Astfel in stofa de lâna cu bumbacu da o deviatiune de 7 grade, in tempu ce lâna curata da zero , si astfel iu cu tóte tresaturile. Electricitatea dara va servi pentru revelarea fraudei in comercialu stofeloru de lâna si de metase. De aci se vede câtu de multu cercetările speculative potu conduce la aplicatiuni neprevediute. (Economia nationala). G. Parv. prefectului si a mai multora deputatiuni si de o multime de popor, care saluta pre bunele rege cu strigări entusiastice de bucurie. In respunsulu seu catva acesti’a regele dîse ca se simte fericitu reintorcându-se preste Barcelon’a in Spani’a, ca cunosce trebuinttele Cataloniei si titululu de care regele e mai incantatu e titlulu conte de Barcelon’a. Regele merse apoi in catedrale, tienu o revista preste trupe si plecă spre Valenti’a. Republic’a se afla in agoniele mortiei, in curent lu regele Alfonso va intră in Madridu si fara îndoiala pronunciamentulu armatei pentru fiulu Reginei destranate se va primi si de națiunea spaniola, care este disputata de furiele crâncenului resbelu civilu. Alungarea Isabelei dela tronu n’a adusu Spaniei libertatea si linistea, fericirea si bunăstarea așteptata, din contrarele cari au ameninttatu nefericit’a tiéra aprópe cu perire totale. Sperantiele lui Castelar si sociloru sei de principie, de a intemeia o republica solida pre ruinele regatului, nu s’au realisatu. Principiele dela cari republicanii sperau reîntinerirea si regenerarea Spaniei n’au potutu isbuti facia de resistinti’a puternica a monarchiei. Realitatea a dementizu fortiele loru. Partidele se luptara până la cutite, unu rege importatu că o umbra fugatória trecu pre scena fara de a lasă vre-o urma după sine; in sudu se rădică flamur’a sângerosa a intrasigentiloru, in partile nordice negrulu stindardu alu reactiunei carliste jesuitice, armat’a perdu ultimele teste de disciplina si concordia si statulu autoritatea si valorea sea in afara. Intre atari stari desolate fiulu reginei alungate apare după atari esperintie că unu mântuitoriu alu Spaniei de gresele flagele ce le-a adusu resbelulu civilu asupr’a ei. Siese ani, scurtu tempu inse bogatu de evenimente, a invetiatu pre poporulu spaniolu cu fortia neresistibile politica practica. Intervalulu acest’a fu plinu de suferintie, de sânge si lacrimi si din miseri’a ce a suferitu poporulu in acești siese ani se póte explică lesne entusiasmulu cu care se primi regele Alfonso de câtra popor. Sarcin’a domniei fara indoiala va fi grea de suportatu pentru umerii Resbelulu troianu. (Pre la anulu 1200 n. de Christosu.) după Grube. VII. Bălăcirile lui TJlysse. Insula Sie fa eră locuita de poporulu veselii si comercialu alu Pirealtiloru, preste cari domiiau doisprediece regi ; celu dintâiu intre acesti’a eră eroulu Alcinou. Acest’a avea o fiica cu numele Nausirca’a, care eră fórte harnica. Acest’a voiă sa spele de diminetia hainele si pieptarele fratîniloru ei, porunci sa prindă catârii la caru se puse cu conseciele ei pe caru si mersera la hulu la a carui gura se ascunse Odysseu. Fetele asiediaza hainele in nisce găuri patrate pline cu apa, le bătură cu maiugulu si le întinseră apoi pre albulu nisipu. După aceea se scaldara si se unga cu uleu stralucitoriu, pre urma incepu a se jucă cu pil’a. Desă voiau sa se reintorca acasa, atunci Nausuca’a mai aruncă odata pil’a spre un’a dintre jucatorie, inse acest’a nu o prinse si pil’a cadia in apa. Copilele începură a strigă atâta de tare incâtu tredira pre Ulysse. Elu iese afara golu, diformatu de noroiu, iarba de mare si fruncie. Fetele fugiră inspaimentate la vederea figurei curiose, dara Minerv’a insuflă curagiu in anim’a fiicei lui Alcinou incatu ea cutedia s’asculte noroirea rugatorie a străinului. Acest’a ie spuse cu cuvinte dureróse sortea trista in care se afla si se ruga sa-i dea o haina, că sa se îmbrace. Nausika’a miscat a incuragiu pre ambele sele si comandă sa-i dea haine si uleu de unsu intr’o sticla de aura. După ce se duse fetele, Ulysse plini de bucuria se scalda in riu si după ce se curata de noroiulu de mare ’si unse corpulu si se îmbracă cu hainele cele pretióse. Dieés’a lui patrona i inaltia marimea staturei si făcu că perulu sa-i inunde la vale in bucle. Astfel iu stă strainulu celu putieru mai inainte neinsemnatu, plinu de putere si frumsetia juvenila înaintea feteloru uimite, a câroru priviri pline de admirare pansau pre omulu celu atâtu de frumosu. După ce se recrea Odysseu