Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-06-03 / nr. 44
fia premature, dara pregătirile chiaru si in Franci’a unde se cere cu tata grab’aunu creditu estraordinariu de 260 milióne de franci pentru armata, mișcările ce se simtu chiaru si in Spani’a, atâtu in puterea de pre uscatu câtu si pre apa, precum si in alte parti, nu lasa pre omulu cugetatoriu sa se legene in plăcerile unei paci precum se infatisiaza de o insemnata parte a pressei oficiase. O telegrama dela Giurgiu din 12 Iuniu trimisa la „Hrm. Zig.“ spune ca in Rusciucu s’a prinsu unu emisariu rusescu, la care s’au gasitu barbii de natura compromitietare si o suma insemnata de bani, destinata a se imparti intre capii insurgentiloru din Balcani. In Constantinopole situatiunea inca e totu turburata. Spitele, cari au contribuitu forte multu la schimbările cele neașteptate pre tronulu osmaniloru suntu puse sub priveghiare strinsa si li se opresce purtarea de arme. Mesur’a acest’a indica ca atmosfer’a din Constantinopole contiene destule materii pentru o esplosiune noua. Cine mai scie, déca softalele, cari au facutu minunile din urma, nu voru fi capabile a face in tempulu celu mai de aprópe altele, póte pentru alti mușterii. 170 LAnga Aradu Ia serbatorilc Rosaliilorn. III. Fiindcă motivulu agitatiunei începute se dice a fi primirea contrapropunerei lui Paguba si respingerea propunerei comissiunei organisatorie — alui carei membru a fostu si d Babesiu, cugetu ca nu este de ajunsu amintirea loru pre scurtu numai — cum se facu in articululu precedinte, ci ca sa-si póta face oricine judecata asupr’a intemplaminteloru va fi mai bine sa se publice ambele documente din cuventu in cuventu asta precum se afla ele in protocolulu sinodului. Deci înainte de a areta cele promise in articululu precedinte sasa se urmeze aci documentele necesarii la lămurirea situatiunei in ordine chronologica. In protocolulu siedintiei a VII la Nr. 204 cetimu urmatórele: „Comissiunea organisatoria prin referințele ei Mircea B. Stanescu propune: „Desi in reportulu consistoriului plenariu nu s’a datu inviatiune pentru reorganisarea consistorieloru pe venitoriu in senatele sele scolastice si epitropesci, asessorii întregului consistoriu aleși la anulu 1870 si realesi la 1873 se dec hiara de realesi si pre viitoriu lasându in dispositia a se alege numai pentru acelea posturi, care in restempulu perioolului ultimu prin morte ori abdicere au devenitu in vacantia.“ „La acést’a deputatulu Vasiliu Pagubea face urmatórea contrapropunere : „Cu privire la punctulu E, din clausul’a de sancționare mai inalta a „statutului organicu“ sa se enunda: ca sinodulu trece de astadata la alegerea membriloru consistoriali din senatele scolastice si epitropesci pe periodulu de trei ani.“ Apoi in protocolulu si edintiei YIII la Nr. 206 urmatórele: „Se ia in desbatere propunerea si contrapropunerea făcută in siedinti’a premersa sub Nr. 204 referitoriu la alegerea asesoriloru din senatulu epitropescu si scolariu ale ambeloru consistorie. „Sinodulu tienendu in vedere dispuseziunea clausului de aprobare a statutului organicu punctului, prin votare secreta ceruta si ordinată amesuratu regulamentului interim cu 28 voturi contr a loru 18 decide restaurarea senatului epitropescu si scolariu dela ambele consistorie, si efectuirea alegerei normala prin §lu 116 alu statutului organicu, precum si deplinirea locuriloru vacante din senatulu bisericescu o pune la ordinea dilei pre siedinti’a ce se va tienemane diminetia la 10 ore.“ In fine in protocolulu siedintiei XII la Nr. 249 urmatórele: „In legătură cu alegerea urmata in siedinti’a de eri la propunerea deputatului Ioanu P. Desseanu, —• „Sinodulu declara : ca actulu de alegere de sub arii 244 si 245 referitoriu la senatulu scolariu si epitropescu a consistorieloru din Aradu si Oradea mare făcută conformu dispositiuniloru positive din statut, org. nu forméza nici unu prejudiciu si nu altereza intru nimic’a principiulu pe a carui’a temeiu congresulu nostru nationalu bisericescu a remonstratu la guvernulu de tiera in contr’a modificatiunei unilaterale făcute cu ocasiunea sanctiunarei — in statut, org. in privinti’a duratei de funcțiune a membriloru aleși in aceste dóue senate, — sustienendu sinodulu nostru si pe mai departe cu tóta firmitatea acestu gravamenu a bisericei nóstre, si asceptandu inait’a resolutiune a acelui’a in sensulu remonstratiunei făcute, si in conformitate cu autonomi’a nóstra bisericesca.“ Acestea publicate se revenimu la firulu intreruptu. Domnulu Babesiu rogatu prin deputatiunea conferintiei sinodali pentru revocarea abdicerei de mandatu, după multe imbiete in urma s’a convortu, ca lucrulu se remana in suspensu până in diu’a urmatória, cându apoi va vedé ce va face. A sositu si diu’a urmatória, a venitu si d. Babesiu la sinodu, numai decâtu a referatu despre unele lucruri delegationali, si apoi intrebatu prin presidiu de ’si mai sustiene abdicerea ? a respunsu ca da si cu ast’a densulu, cu inca doi banatieni Laurentiu Barzu preotu si Constantinu Lazaru civilu —ambii din cerculu Birchisiului, cu acea dechlaratiune cumca in urm’a cunoscutului condusu „tóta activitatea loru au incetatu in acesta diecesa“ — au parasitu sinodulu. Din „Albin’a“ vedemu apoi cumca d. Babesiu neincrediandu-se in sine, după ce a absolvatu dela sine pe deputatiunea membriloru sinodului a consultatu pe somitățile celoru de o opiniune cu densulu si in specie pe dd. Dr. Vasiciu , si Georgiu de Fogarassy, si a telegrafatu si dlui Alesandru de Mocioni la Capolnasiu, si toti au incuviintiatu pr’ocedur’a lui si nici unulu nu s’a aflatu, care se considere de possibila remanerea mai departe a lui in acestu sinodu. Cum ca dd. Vasiliu si Fogarassy au incuviintiatu procedur’a dlui Babescu mi-o sciu explica, pentru ca pre lângă tóta stim’a ce pastrezu pentru aceste dóue persone onorifice — nu mi potu intipui nici o cestiune si nici o impregiurare, in care dni’a loru aru ave curagiulu a nu incuviintia acea ce aru voi d. Babesiu. Inse despre d. Alesandru Mocioni ne-amu invetiatu cu totii a nutri alte convicțiuni in privinti’a fortiei si esintiei constituționalismului in statu si in biserica, — decatu ca sa me incercu alu vatema cu presupunerea cumca elu, fiindu deplinu — si nu unilateralminte prin omu interesatu de causa — informatii despre cele intemplate — aru fi in stare se incuviintieze fapt’a dlui Babesiu. Cu nimicu nu se póte justifica acestu pasu funestu alu dlui Babesiu. Pentru ce sa nu mai pota remane dlu Babesiu in finalu acelui sinodu, cu care in cele mai multe cazuri a mersu mâna in mâna in trecutu, cu care au alesu episcopi, au infiintiatu institutulu pedagogico-teologicu etc. etc. ? — caci mai bine de 2/s a deputatiloru suntu totu cei din trecutu. — Pentru ce sa-i deroge acest’a numai dineisele si inca dlui Barzu si Lazaru ? Pentru ca majoritatea n’a ascultatu de densulu intr’unu casu după densulu forte ponderosu, dar’ după alții — abstragendu dela interesulu personalii aceloru cadiuti — de insemnatate forte dubia ? E bine! dar’ numai cu densulu, si numai acum’a s’a intemplatu acest’a in sinodulu Aradului ? Va fi in stare din’a sea se arete dela inceputu până astadi cumca in sinodulu Aradului a esistatu cându-va vr’o persona care sa se póta lauda cu aceea, ca in tóte cestiunile lu conduce si cumca pentru voi’a ei aru votu si unu lucru cu care majoritatea nu aru consimti, fia acea macaru si chiaru episcopulu? Ba nu ! Ci déca póte fi dreptu, va trebui se constateze, cum ca sinodulu Aradului si-a pastratu totudeun’a independinti’a de susu si de josu si de catra acei membrii ai sei cari voru se face rolu de conducători, — si asta este bine. N’au fostu acolo si nu suntu partide formali, si până cându nu este partida carea se atace bas’a bisericei — statutulu organicu — nici nu este trebuintta de partide, ci au fostu incosuri concrete majoritati si minoritati formate după convicțiunile individuali a membriloru, cari inse au fostu forte varte după cașuri. A vediutu d. Babesiu pe Episcopulu Ivascoviciu lacremându chiaru după enunciarea concusului prin care i s’a reprobatu nerespectarea conduseloru sinodali, si totu atunci triumfându in alte cestiuni. A vediutu dlu Babesiu pe Episcopulu Romanu revocându-si propunerea carea a vediutu ca nu intempina plăcerea sinodului, si totu atunci esprimandui-se multiumita din partea tuturoru nu anceloru din sinodu. A vediutu pe episcopulu actualu chiaru cadiendu in sinodu cu mai multe propuneri ale sale si totu atunci triumfandu cu altele. E bine apoi dóla episcopii n’au atâtu cuventu de a astepta dela sinodele ce le presiedu si dela biseric’a ce o conducu ca sa-i asculte intru acelea ce densii cu cei mai chiamati afla de bine pentru eparhia câtu are din’a sea sóa veri care altu membra alu sinodului ? ! Si pentru acést’a care episcopu a disolvatu vre-unu sinodu, séu care nu si-a esprimatu multiumirea cu lucrările sinodului ? Nici unulu! Ci toti au fostu mândri ca au unu sinodu atâtu de independinte si consolude chiamarea si demnitatea mea. Dar’ sa mergemu mai departe. Nu se póte nega ca in sinodulu nostru suntu dóue persóne, in sine onorabile si active, insa cuprinse de o ura nedumerita un’a in contr’a celeilalte, pe cari atunci le vei pote uni cându vei uni olealu cu ap’a, — acestea suntu I. P. Desseanu si M. B. Stanescu ambii advocați. De cum va propune Stanescu ceva mai totu-deun’a se scula Desseanu si vorbesce contr’a, iar’ déca propune Desseanu ceva totu-deun’a se scula Stanescu si ’lu combate. Ambii buni oratori si desteri intra motivarea pusetimnei luate. De nenumerate ori a vediutu dlu Babesiu cum ca majoritatea fara privire la persona in un’a si aceeasi siedintia cându a spriginitu pe unulu cându pe altulu, după cum a fostu convinsa in casulu concretu. In fine sa venimu si mai aprópe. Insusi dlu Babesiu in nenumerate, ba potu dice in cele mai multe cașuri a fostu spriginitu de majoritate , dar’ au fostu si de acelea cașuri iéra si multe cându aremasuri minoritate, si eu potu sa-i aducu aminte de unu casu cu multu mai ponderosu cându a cadiutu d-ni’a sea cu propunerea după o agitațiune si lupta forte exagerata — aduca’si aminte de alegerea episcopului Romanu. Apoi preste scurtu tempu totu acel’a’si sinodu in contielegere cu dni’a sea pe candidatulu cu care cadiuse d-sea la episcopia l’a alesu pentru celu mai inaltu postulupa episcopu in diecesa — de Vicariu episcop eseu la Oradea mare, si abia la anulu de episcopu la Aradu. Unde-ti trebue mai eclatante dovedi despre aceea ca sinodulu nostru lucra cu barbatia, cu tactu, cu precugetare, nu se lasa a fi purtatu si influintiatu de nici o autoritate si nu este resbunatoriu. A suferitu deci dlu Babesiu in sinodulu nostru după merita si impregiurari si mai grele căderi decâtu acést’a , ce e dreptu si atunci s’a superatu adencu, a si amenintiatu de multe ori ca nu va mai veni la noi, insa totusi nu l’a rapitu foculu intr’atât’a ca de asta data. Fost’au casuri, cându cadiendu câte cu vr’o propunere a poftitu ca propunerea lui cadinta sa vina la protocolu, pentru ca elu este convinsu „cum ca viitoriulului i va da dreptu fatia de majoritatea sinodului.“ Si majoritatea a fostu atâtu de loiala in privinti’a lui incatu in contr ’a regulamentului afaceriloru interne i-a implinitu voi’a, protocalele siriadeloru trecute suntu pline de astfeliu de propuneri cadinte de ale domnului Babescu. Se pate ca viitoriulu sa lu si justifice pentru acésta vanitate, inse pentru tienut’a de acum ’a a dniei sale, cându se redica peste sinodu si pentru ca remane in minoritate nu numai ca ’si depune mandatulu, ci inca se afla indreptatitu a improsca in sinodu intr’unu modu ne mai pomenitu intre omeni culti — si a agita in contr’a intregitatiei bisericei, fia dii’a lui convinsu cumca fiacare omu de bine in presentu si in viitoriu lu va condemna. Unu fostu membra alu congresului din 1868. întregire. Publicamu cu intregire a cor. din mulu trecutu urmatórele cuventuri in a caroru posessiune amu ajunsu mai târziu, cuventuri cari s’au rostitu cu ocasiunea intempinarei Escel. Sele Archiepiscopului si Metropolitului nostru Mironu Romanulu la Brasiovu. Dlu directoru alu scóleloru centrale rom. gr. or. din Brasiovu Dr. I. Mesiot ’a bineventâ (la Ghimbavu) pre Escel. Sea in numele crestiniloru noștri din acelu tienutu in urmatoriulu modu: Escelmtia! Inaltu Preasântite Părinte Archiepiscope si Metropolite ! Românii din cetatea si districtulu Brassovului suntu fericiti, ca li se implinesce astazi dorinti’a de a putea vedea in mijloculu loru pe Escelenti’a Vóstra. Ei suntu plini de bucuria, caci li se ofere astadi de multu asteptat’a ocasiune, de a bineventa Inalt’a persona a Escelentiei Vóstre, pe care proni’a bolieresca, vointi’a natiunei* si *) Pentru de a preveni orecare susceptibilități, indigitamu la relativitatea, cu care făcu omenii usu de termini cu cei de susu. Red.