Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-09-19 / nr. 75

292 sultatulu a fostu ca pentru majoritatea comitetului de 35 s’a datu 161 si pentru minoritate 81 voturi*), prin urmare proiectulu majoritatiei a devenitu condusu. Dr. Borci’a si consoti a insinuatu representatiune la ministeriu. Sa facemu acum o scurta revista asupr’a impartirei celoru patru cercuri dintâiu. In cerculu celu dintâiu se ia la Sabiiu comun’a Avrigu, cale de 3 miluri si dincolo de Oltu si Sacadatea dincole de Oltu dara in aceeași depărtare. In cerculu alu doilea Cornetielulu si Nucetulu iérasi intr’o depărtare forte mare, dara acestea aru mai trece, déca centrulu cercului aru fi in cercu. In cerculu alu treilea se ia Amnasiulu de lângă Saliste si se da la Sabiiu. Totu asiu Magulu, Sacelulu si Aciliulu care din urma este intre Saliste si Apoldulu sasescu din cerculu alu si eselea , séra Orlatulu dintre Gurariului si Cacova se smulge si se da totu la Sabiiu resp. la Cristianu. Cerculu alu patrulea, celu romanescu, are patru comune in tier’a Oltului se continua apoi dincele de Oltu pre sub Carpati, incependu dela Boitia in lungime de mai bine de trei miluri in trei grupe si adeca grup’a: Boiti’a, Talmaciu, Talmacelu, Sadu ; grup’a : Rășinari, Poplac’a si Gura-Jiului; grup’a: Cacov’a, Sibielu, Vale, Saliste, Tilisc’a, Galesiu si in fine in mijloculu cercului alu sieselea gruppa: din o singura comuna : Jin’a. Cetitoriulu in depărtare va intreba cu mirare, pentru ce acést’a împărțire fara de nume. Respunsulu este forte aprópe. „Majoritatea prevalenta“ cu care paradeza sasii in scriptele loru se face asia ca se iau comunele românesci si se impartu de asia intre cele sasesci, pentru ca sa-si asigure majoritatea si apoi dispunu in modulu acest’a de tóte beneficiele municipiului. Si n’amu avu nimic’a de disu, cându lucrulu s’aru tiermuri numai la atât’a, pentru ca noi nu invidiamu pre conlocuitorii sasi, caci se indusa in tóte funcțiunile, déca ’i amu sei ca suntu ecuitabili, ca sa nu dicemu mai multu. Dara daca cautamu asupr’a comuneloru curatu românesci, respective la administratiunea din trecutu, vedemu o adeverata debalasare in tóte si ne miramu, cum de acei’asi individi, cari administréza utcunque mai bine comunele sasesci, nu suntu in stare sa o faca acest’a si in cele românesci si acést’a ne da de gânditu, ne da multu de gânditu. Siedinti’a fu întrerupta la or’a 1 din di si continuata după media di la 3 ore. Rex Kästner raporteza mai departe asupr’a personalului oficialiloru sau functionariloru in comitatulu celu nou, cari suntu luați din personalulu jurisdictiuniloru scaunali de până aci. In catu personalulu de mai nainte a intrecutu numerulu celoru de lipsa in comitatu s’a demissiunatu. De sartea acést’a din urma a fostu loviți vre-o 10 oficiali de mai nainte, cari desiguru ’si voru afla asiediementu la întregirea magistrateloru, din Sabiiu si Sabesiu afara de cei doi români din fostulu scaunu alu Mercurei Oficialii români cu salariele ce le-au avutu si se impartu in patru categorii. A. Oficiala comitatensu: 1. Vice-comite : Adolf Gibel până acum fostu primariu alu cetatiei Sabiiu cu salariu 2000 fi.; 2. notariu primariu : Carolu Henrich până acum senatoru in Sabsiu, salariu 1200 fi.; 3. vice-notariu: Nicolau Popa până acum senatoru in Sasu-Sebesiu, salariu 700 fi.; 4. Vice-notariu: Albert Leonhard până acum notariu primariu in Sasu-Sebesiu, salariu 800 fi.; 5. Vicenotariu : Franciscu Schreiber până acum senatoru in Sabriu, salariu 1000 fi.; 6. fiscalu oficialu: Gustav Göllner până acum fiscalu in Sabriu, salariu 900 fi.; 7. Contabilu primariu: Carolu Schochterus, până acum notariu primariu in Sabriu, salariu 1000 fi.; 8. Vice-contabilu: Carolu Ackner până acum asessoru in Nocrichiu, salariu 700 fi.; 9. Medicu comitatensu primariu : Dr. Augustu Arz până acum medicu scaunalu in Sabriu, salariu 6OO fi.; 10. veterinariu comitatensu: Carolu Kreutzer, până acum medicu de vite scaunalu in Sabriu, salariu 300 fi; 11. Translatoru: Adolf de Stock până acum translatoru in Sabriu, salariu 600 fi.; 12. Archivariu: Emiliu Emerich, până acum fiscalu in Sebesiu, salariu 800 fi.; 13. Protocolistu : Nicolau Blasianu până acum fiscalu in Mercurea, salariu 700 fi.; 14. Diriginte la espeditura: Ferdinand Sander până acum vice-notariu in Sasu-Sebesiu, salariu 600 fi.; 15. Cancelistu : Albert Teutsch, secretariu magistratualu in Sabsiu, salariu 600 fi.; 16. Cancelistu: Gustav Wolff până acum secretariu magistratualu in Sabsiu, salariu 600 fi.; 17. Cancelistu: Mauritiu Gibel, până acum secretariu magistratualu in Sabniu, salariu 600 fi.; 18. Cancelistu: Nicolau Tróncea până acum notariu scaunalu in Mercurea, salariu 700 fi. 19. Presidentu: Ludovicu Herbert până acum jude regescu in Nocrichiu, salariu 1200 fi. 20. Asesoru : Andreiu Seivert până acum senatoru in Sasu Sebeșiu; 21. Asessoru: Franciscu Huttern până acum senatoru in Sasu Sebesiu, salariu 800 fi; 22. Curatoru orfanalu: Albert Löw până acum asessoru in Mercurea, salariu 700 fi; 23. Vice-notariu: Iosifu Drotleff, până acum vice-notariu in Sabiiu, salariu 800 fi; 24. Cancelistu : Ludovicu Bertleff până acum fiscalu in Nocrichiu, salariu 700 fi; 25. Cancelistu: Carolu Ettinger până acum secretariu magistratualu in Sabriu, salariu 600 fi. 26. Cassariu: Fridericu Roth până acum senatoru in Sasu Sebesiu, salariu 800 fi; 27. Controloru: Ioanu Römer până acum notariu scaunalu in Nocrichiu, salariu 700 fi. 28. Jude procesualu (szolgabiru): (Sasu-Sebesiu) Simeonu Balomiri până acum jude regescu in Sasu-Sebesiu, cu 1600 fi.; 29 Jude procesualu: (Mercurea) Dimitrie Macelariu până acum jude regescu in Mercurea cu 1200 fi.; 30. Jude procesualu: (Cisnadia) Wilhelm Klein până acum senatoru si inspectoru cercualu in Sabiiu, cu 1200 fi.; 31. Jude procesualu : (Vulperu) Henricu Kästner până acum senatoru si inspectoru cercualu in Sabiiu cu 1000 fi.; 32. Jude procesualu : (Resinari) Martinu Fleischer până acum senatoru si inspectoru cercualu in Sabiiu 1000 fi.; 33. Jude procesualu: (Cristianu) Wilhelm de Hochmeister până acum senatoru si inspectoru cercualu in Sabiiu 1000 fi.; 34. Jude procesualu: (Nocrichiu) Carolu Mangesius până acum asessoru in Nocrichiu 900 fi.; 35. Subjude procesualu : (Resinari) Ioanu Cretiu până acum secretariu magistratualu in Sabiiu cu 600 fi.; 36. Medicu cercualu : (Sabiiu) Dr. Samuilu Möferdt până acum chirurgu scaunalu in Sabiiu cu 400 fi.; 37. Medicu cercualu : (Sasu- Sebesiu) Dr. Ludovicu Simonis până acum medicu scaunalu in Sasu-Sebesiu cu 500 fi.; 38. Medicu cercualu : (Nocrichiu) Iosifu Albrich până acum medicu scaunalu in Nocrichiu cu 400 fi.; 39. Medicu cercualu: (Mercurea) Clemente Munteanu până acum medicu scaunalu in Mercurea cu 300 fi.; 40. Chirurgu cercualu : (Sasu-Sebesiu) Ioanu Schuller până acum chirurgu in Sasu-Sebesiu cu 300 fl.; 41. Chirurgu cercualu : (Nocrichiu) Wilhelm Knopf până acum chirurgu in Nocrichiu, cu 300 fl. Cum ca acesti’a s’au primitu toti precum s’au propusu credemu ca nu se va mai indoi nimenea din cele aflate de până aci. Bologa face cu ocasiunea acést’a propunerea ca propusulu sub-jude procesualu sa se stêrga, dara nu se primesce. Statutele privitóre la diversele oficie s’au cetitu, dara numai nemtiesce, si primitu fara multe desbateri. La celu ce privesce preludii procesuali (szolgabirai) s’a adaugu, la propunerea contelui Schweinitz, ca celu putieru in fia-care '4 de anu sa inspectioneze fia-care comuna din cerculu seu,iera la celu privitoriu la forestieri, la propunerea lui Hannia, sa li se dea o instructiune speciala spre a pune capeta devastatiunei paduriloru. Propunerea lui Dr. Borda, la statutulu scaunului orfanalu in privinti’a elocarei sigure a baniloru pupililoru, nu s’a primitu. Faza de modificări s’a primitu si statutulu comissiunei, permanente din comitetulu comitatensu impartitu in dóue secțiuni, in un’a politica administrativa si alt’a economica. Kästner raporteza mai departe asupr’a unui raportu motivatorul care B. Oficiulu orfanila. C. Cass’a. D. Oficiali estranei. *) Uniculu magiaru dintre votanti a votatu cu majoritatea. O societate literara. (I. Nedruzzi.) (Urmare.) Atunci d. Suliminiu, care era advocatu, venitu de câti-va ani din Parisu, propuse cestiunea prealabila de a se sei, déca discusiunea póte urma, fara presenti’acelu putieri a majoritatiei membriloru ce propusese modificarea statuteloru. După ce se admise discutiunea cesziniei prealabile, totu d. Suliminiu arata cu argumente convingatore ca nu se póte discută propunerea nefiindu majoritatea presenta, de vreme ce nu se póte sei, deca absentii nu se desista dela propunerea făcută; ca in acestu casu, care aru fi posibilu, numerulu cerutu de § 93 din statute nu s’aru indeplini si propunerea aru remane fara efectu. Aceste argumente convingentru adunarea, se admite cestiunea prealabila si se amana discusiunea propunerei de modificare a § 82 din statute până cându majoritatea propunoriloru va fi presenta. Presidentulu anunciandu acum ca ordinea serei este conisata, intreba déca cineva mai cere cuventulu. Atunci se scula d. Filipopulo si intrebu pre onor, biurou pentru ce până acum nu s’a indeplinitu nici odata dispositiunile § 77 a statuteloru ? Cazacacii necunoscendu pe din afara ce cuprinde acela paragrafu, deschise iute statutele ce erau pe mésa dinaintea lui si ceti: „§ 77. In fia-care septamana cassariulu va da socotela biuroului de cheltuelile făcute si pre fia-care luna, biuroulu după verificare, va imparta și resultatulu societatiei, care are dreptulu superioru de controlu.“ Tóte privirile se atintiru asupr’a lui Petru Neculiu-Raresiu, care se facu rosiu cu par’a focului. Ceru cuventulu, dise elu, dandu cu mân’a lungulu seu peru inderetu si ridicandu inalt’a frunte cu mândrie. — Aveți cuventulu ! „Déca onor. d. Filipopulo a facutu o simpla întrebare, a-si dori sa sciu după care paragrafi alu statuteloru ’i este iertatu sa o faca, caci aceste nu prevedu intrebari; daca este o interpelare atunci după § 29 trebuie sa o adreseze inscrisu pressedintelui care o comunica societatiei. De voiesce inse a face o pr’opunere aru trebui sa o sustie celu putieru doi membri după § 47 alin. 3. Asta dar’ aici nu póte ave locu nici o discutiune. Câtu privesce espresiunea dlui preopinentu intru câtu-va banuitóre, asupr’a biuroului, dlui aiba curagiu de a propune unu votu de blamu, in formele cerute de statute si atunci se va vede daca societatea lu va admite. Câtu despre mine, eu nu tienu nici decum la sarcina de a face parte din biurou, nici dorescu a mai ave votulu dlui Filipopulo in viitoriu. Sfersiescu cu cuvintele unui vestitu poetu a strabuniloru nostri: „Timeo Danaos et dona ferentis. Calcanfaunu dedu er’ semnalulu aplauseloru, dar’ nimenu lu urma. După Neculiu se sculu iéra si advocatulu Suliminiu si dise ca pentru densulu cestiunea are unu caracteru puru juridicu, adeca de a se scideca după legea fundamentala a societatiei potu ave locu simple intrebari catra birou, desi suntu prevediute prin unu articulu anume. Este, dise etu, de admisu principiulu dreptului penalu, ca totu ce nu este opritu este permisu, sau principiulu contrariu ca este permisu numai ce este cuprinsu in statute si nimic’a mai multu ? Cestiunea da locu la controverse, de vreme ce statutele cuprindu dispositiuni de natura penala, precum si de natura civila, prin urmare prin mai intâiu acesta cestiune prealabila, pentru care, daca discutiunea ei se va admite, ’mi reserva dreptulu de a vorbi. Sfersindu, amintescu onor. societati ca cestiunea acest a este de cea mai mare importantia fiindcă, déca aru fi sa se decidă ca intrebarile nu suntu permise, sau cu alte cuvinte déca întrebarea aru fi iubita de nulitate, se nasce a dou’a controversa nu mai putieni grava, de a sci deca acesta întrebare odata anulata, ea se mai póte pune pe tapeta sub alta forma d. e. ca interpelare si déca aici nu aru ave locu pr incipiulu de dreptu una via selecta non datur recursus ad alteram. Astfel cn discutiunea luându proportiuni însemnate, câtiva membri, cu care Raresiu vorbise in secretu, propuseră amanarea ei pe alta data fiindu orele forte înaintate. Adunarea consimți la acést’a si ne mai fiindu nimicu la ordinea dilei, presidentulu ridica siedinti’a. — Ce feliu de societate literara este ast’a, dice Vereanu catra Victoru Melini cu care esise împreuna, amu auditu vorbindu de paragrafele statuteloru tóta sér’a, afara de momentulu candu sburau injuriile in tóte partile, numai de literatura nu a fostu vorb’a. De cându esista societatea literara „Ulpi’a-Traiana“ ea nu s’a ocupatu inca nici odata de literatura, respunse Melini. In patru siedintie s’a discutatu numele societatiei, doue dieci si patru au fostu ocupate cu discutiunea statuteloru si alegerea biuroului si de atunci incace nu se trateza decâtu despre modificarea partiala a statuteloru. Asta credu ca se va urma si de acum inainte, desi membrii platescu regulatu contributiuni pentru satirea gustului scientificu literaru si artisticu, pentru tipărirea de carti didactice si alte publicatiuni folositóre. — Si cu acest’a ’si pierdu vremea o multime de omeni seriosi ? „Omeni seriosi? Se vede ca nu-i cunosci inca. Cazacachi e unu betrânu, care are desiertaciunea de a fi proclamatu protectorulu litereloru si sclintieloru. O multime de barbati ’i smulgu bani sub felurite proteste literare, magulindu-lu prin câteva pamflecte caror’a le dau numele de diurnale politice si literare, cu titlu de „Mecen’a alu româniloru“, apoi prin alegerea lui ca presiedinte a societatiloru literare si altele de asemene. Care gandesci ca a fostu scopulu lui Neculiu introducendu pe natacaulu de Covrigu in societate ? Totu acel’a de a pute smulge contributiuni literare si patriotice. Suntu intielesi Calcanfaunu si cu Raresiu, ei se folosescu de banii societatiei si bietulu Mecen’a dice aminu la tóte. (Va urma.)