Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-02-22 / nr. 16
59 obiceiurile bune a oricarei eparciii si metropola nestrămutate. Dovada despre praci’a acést’a in biseric’a nóstra proprie ne sta si mai aprópe. Actele sinodeloru ardelene din 1850, 1860, 1864 ne dovedescu,celeadise despre competinti’a diecesei resp. a archidiecesei, iar’ condusulu sinodului nostru episcopescu tienutu la 16 Augustu 1865 (vechi pastoral’a lui Siagun’a adusulu ultimu) arata, ca crescerea morala religiósa a tenerimei scolare s’au recunoscutui de o causa momentósa si comuna. Acestu sinodu episcopescu, in frunte cu Siagun’a, desiguru nu aru fi decretatu regularea si arondarea protopresbiterateloru de o causa comuna , caci atunci si regularea parochieloru, si administratiunea averiloru aru potea deveni cu cause comune, si prin acést’a amu ajunsu la unu comunismu si de autonomi’a unei eparchii nu aru mai potea fi vorba. Sa vinu si mai aprópe, la restaurarea Metropoliei nóstre si la crearea „ Statutului organicu.“ Constatezu, ca si acestu Statutu au organisatu biseric’a după principiele canonice mai susu aretate,se trecu preste unele dispositiuni speciali, pe cari impregiurarile le-au facutu necesarie.) Punctulu alu III alu dispusetiuniloru generali Stat. org. dice , ca fiacare parte constitutiva a metropoliei, asia si eparhi’a — are dreptul regulă, administra si conduce independente de alta parte siesi egala afaceri ce sele bisericesci, școlari si fundationali afacerile ce atingu constituirea protopresbiterateloru si alegeriloru si intaririloru de protopopi le supune Stat. org. nn §§ 46, 50, 53 aprobarei Consistoriului eparchialu, ier’ sinodele protopopesci au a se conforma olaririloru sinodului eparchiala. Din contra in competinti’a congresului metropolitanu pune Stat. org. numai căușele comune ale intregei Metropolii (§ 154) si intre agendele Consistoriului metropolitanu conumera numai căușele apelate si apelabili, conducerea trebiloru scolari comune ale intregei metropolii, si administrarea fonduriloru, ce suntu ale metropoliei ca atare, iar’ consistoriului metrop plenarul reserva numai a dispune in privinti’a conchiemarei congresului si a alegerei de deputați la acel’a (§§ 166—170), pana cându arondarea cercuriloru electorali remane in competinti’a sinodeloru eparchiali (§ 96 p. 15). După tóte acestea se cautamu natur’a obiectului din cestiune, adeca , ce cuprinde amintit’a regulare a protopresbiterateloru din archidiecesa ? Inca sinodulu archidiecesanu din an. 1870 au condusu, a se aronda tractele protopresbiterali pentru înlesnirea administratiunei locali protopopesci ; iar’ sinodulu archid. din 1871 au otaritu, ca arondarea acést’a sa se intrunesca cu arondarea cercuriloru electorali. Arondarea tracteloru prot. după proiectulu asternutu s’au si primite in sinodulu din 1871 cu acea părere a comissiunei resp., ca acestu operatu sa se impartasiasca sinodeloru protop. spre opinare si completare si apoi sa se asterna sinodului prossimu spre decidere finala, dupa ce sinodulu viitoriu va statori modulu definitivu alu punerei in lucrare. Acesta procedere o cerea si natur[a obiectului. Sinodulu din 1872 au ordinatu inca odata completarea operatului. In sinodulu din an. 1873 ierasi se amena deciderea finala, cu aceea, ca pana la arondarea definitiva sa nu se mai ocupe definitivu nici unu- protopresviteratu aflatoriu sub administratore. Sinodulu archid, din 1874 aflandu operaturu arendurei completatu si vediendu argintiu a regularei, au statolitu modalitatea punerei in lucrare prin aceea, ca administraturele prot. sa înceteze si sa se inlocuiésca cu protopresbiteri definitivi cualificati, aleși prin sinódele protopr. si intariti de catra Consistoriulu archid. ieru comuneloru sa se dea unu terminu de 3 ani de reclamatiune locala, déca voru a se incorpora la unu tractu cu centru mai aprópe; apoi au otaritu, ca acesta regulare sa se puna in lucrare numai decâtu prin consistoriulu archd. (v. nr. prot. 27 pag. 52—56.) Consistoriulu archid. prin cerculariulu din 16 Ianuariu 1875 nr. 132/92 au publicatu regularea, au dispusu tóte cele de lipsa si au denumitu comisarii pentru alegerile noue de protopresviteri in tractele vacante respin administraturi. In sinodulu din 1875 s’au decisu asupr’a unoru reclamatiunii locali delaturandu-se prin acést’a si putienele pedeci devenite pana aci. Din acestea se vede, ca arondarea seu regularea amintita cuprinde in sine formarea tracteloru spre inlesnirea administratiunei locali si in strensa legătură, cu acest’a alegerea si intarirea protopresbiteriloru noi in tractele vacante. Me simtu dar’ in dreptu si necessitate pre barea citateloru canone institutiuni si pracse bisericesti a opina: ca acésta regulare cade de jure si de facto in esclusiv’a competintia a archidiecesei si a organiloru ei proprii, si ca acest’a nu este causa comuna a intregei metropolii prin urmare nici obiectu alu congresului. Caci precum nu se póte amestecă archidieces’a in alegerea si intarirea unui protopresbiteru sau si parochu, in hirotoni’a séu hirotesi’a loru, in incorporarea séu dismembrarea cutarei comunități la si dela cutare tradu protopr. ce se petrecu in alta diecesa sufragana, asta nici dieces’a sufragana nu are a face cu acestea lucruri intemplate in archidiecesa. Caci altmintrenea libertatea si autonomi’a, egalitatea si coordinarea eparhiiloru, si reciprocitatea intre ele că a celoru mai esentiali elemente sociali in organismulu bisericescu ; aru dispare, si prin o centralisatiune contrara canoneloru aru patimi insasi intregitatea metropolitana, caci acea unitate metrop, numai atunci póte fi tare, cându o sustienu membrii întregi indreptatiti si autonomi. Este adeveratu, congresulu din an. 1870 au atinsu incatu-va acestu obiectu alu arendarei, inse in legătură cu principiulu reducerei parochiiloru alu inbunatatirei sortiei preotiloru si salarisarea protopresbiteriloru si au avisatu pre sinódele eparhiali a face proiecte despre acestea materii si a le așterne congresului procsimu spre ulterior’a afacere. Prin acestea congresulu nici pre departe nu au intenționate a se amestecă in sfer’a curata autonoma a eparhiiloru séu a o rumpe cu principiile canonice, caci tocmai elu este chiematu a sustiene acea autonomie atâtu a bisericei preste tote câtu si a partiloru sele constitutive (v. § 154 p. 1. stat. org.:) Iata ce esclama presidiulu acelui congresu din 1870 in frumós’asea cuventare de deeschidere: „Nu cunoscu nici o parte a bisericei nóstre acum, unde elementele organice aru fi astă regulate ca in metropoli’a nóstra, pentru că nu aflu in nici o parte, ca s’aru recunosce demnitatea reciproca a elementeloru bis. si acelea s’aru lasă a funcționa după posetiunea ce o ocupa in organismulu bis.“ si mai incolo: „cându ’mi infatie siediu ca tustrele eparchii ale metropoliei nóstre au trenutu sine de eparchiali si intrensele fia care independentii s’au constituitu si au regulate trebile sele.......... óre nu afirmu unu adeverit nedisputa veru, ca bisericile din metropolia a nóstra au pace..... etc.“ Congresulu din 1870 tocmai au respectate acea autonomia a elementeloru bis. si reciprocitatea intre ele (vedhi condusele in prot. pag. 38, 67, 68, 69, 76, 78 etc.) si elit asiă precum au facutu si ce’lu din 1868 in sensulu canonicitatiei si după statut, org. § 154 p. 2. au cautatu a află si a aduce in sfer’a sea numai atari obiecte principali, cari s’aru puté reduce si aplică la tóte eparhiele de asemenea si la intréga metropolie pre care o representéza si in afara; spr. e. principiulu reducerei parochieloru, imbunatatirea sortiei si resp. salarisarea preotiloru, cualificatiunea loru si a invetiatoriloru si alte asemenea. Nicidecum inse nu au pretinsu congresulu, ca fara scirea si aprobarea lui d. e. sa nu se incorporeze o filiala la mater’a ei, séu o matera la alte protopresbiteratu, séu sa nu se ocupe unu postu vacante de jpreotu, protopresbiteru, séu invetiatoriu, séu sa nu se alega intarésca si hirotesasca unu protopresbiteru, până cându nu va face congresulu o lege despre acestea. De acea congresulu din tómn’a anului 1870 nu au pretinsu espresu că condusulu sinodului archid, din primavér’a anului 1870 despre arondarea protopresbiterateloru se i se asterna spre aprobare, precum nici congresulu din 1874, câruiv a au împărtășite consistoriulu archid. proiectulu sinodului nu au datu nici o aprobare acelui’a nici nu au pretinsu, ca sa se aștepte cu reocuparea posturiloru protopresb. din archidiecesa, până cându va decide congresulu, carele până adi in materi’a ast’a nu s’au vediutu indemnatu a decide ceva. Sa ne inchipuimu mai departe, ca déca vomu interpretă condusulu congresului din 1870 Nr. 157 astă precum s’au facutu din unele parti, in ce stagnatiune póte ajunge cursulu trebiloru bisericesci ? Ore ce aru fi din administratiunea bis. cându aru trebui se asteptamu cu delaturarea vre-unei abnormitati locali din cutare eparchia séu cu reocuparea unui postu de protopresbiteru etc ? Incheiu dar’ tractatulu sustienendu ca arondarea amintita a protopresbiterateloru din archidiecesa nu o póte impedecă condusulu citatu alu congresului, si deóre-ce acea regulare s’au pertractatu si complectatu mai bine de 6 ani prin 5 sinade si in materia si in forma, este matura de a se pune in lucrare. Dr. I. B o r c i ’a. *** Parastasu. Dumineca in 15 Februariu s’a seversitu in biseric’a nostra din cetate parastasulu anualu pentru nemuritoriulu fundatoru Emanuelu Gojdu. Din mai multe epistole din protopresbiterateni se scrie ca si in alte parti s’a seversitu acesta solemnitate pentru eternisarea memoriei fericitului reposatu fundatoru. (Gambetta cu avere de 25 milióne). „Figaro“ aduce scriea sensationale, ca dlulu Gambetta a moștenite o avere colosale. Dlulu Dubochet, care a introdusu in Franci’a iluminarea cu gazu, sedice ca a lasatu dlui Gambetta din admiratiune pentru densulu prin testamentu diumetate din averea sea. Acest’a avere se urca la colosal’a suma de 50 milione de franci. Déca acesta scrie e numai pre diumetate adeverata, Gambetta póte fi multiemitu. l redactoru respundietoriu Nicolau Oiștea. Cursa de agricultura pentru invetiatorii dela sculele populare. La cursuru de agricultura s’au insinuate până la 22 Februariu n. dintre invetiatorii dela sculele populari 17 sasi si 5 români. După trenuturi insinuații se imparta astă: 5 din scaunulu Mediasiului, 4 din districtulu Brasiovului, 2 din scaun. Nocrichiului, 2 din sc Cohalmului, 1 din sc. Sighisiarei, 1 din sc. Sabiiului 2 din sc. Sebesiului, 5 din comitate. Alte insinuări pana la multi de 50 mai au locu. Mediasiu 25 Februariu 1876. Dr. Salfeld. Varietăți. Multiamita publica. Subscris’a eforia scolare aduce prin acest’a profund’a ei multiamita Ilustrutatiei Sele domnulu episcopu alu Aradului Ioanu Metianu pentru donulu oferitu in suma de 42 fl. scrie patru dieci si doi floreni v. a. pentru înmulțirea fondului scólei nóstre centrale din Branu. Datu in ssedinti’a eforiei scolari tienuta in Branu in 10 Fauru 1876. Ioanu Mosioiu, parochu pressedinte. Ioane Ratiu, notariu. Nr. 28—1886. Concursu. Pentru ocuparea vacantei parochii a Vi~ draseului, din protopresbiteratulu Târnavei inf., in urma otarirei Prevenerabilului Consistoriu archidiecesanu de sub nr. 700—1873 se escrie cu acest’a a III—a era concursu cu terminalu până la 28 Martiu a. c. Emorumintele suntu: 1. Porțiunea canonica de 16 Jugere Illed0aratoriu si cositura. 2. 0 di de lucru cu palm’a (claca) dela 58 familii. 3. Dela 58 familii câte o ferdela cucuruzu cu grauntiu. 4. Stol’a usuata de până acum. 5. Casa parochiale cu 3 încăperi. 6. Usufructulu cintirimului Yechiu pe care este cas’a parochiale. Doritorii de a ocupa acestu postu preotiescu suntu poftiti a tramite concursele sele bine instruite, in sensulu stat. org. subscrisului pana la terminulu de alegere presiplu in 2S Martiu a. c. Cu inttelegerea comit. parochialu. Deagu 12 Februariu 1876. Daniilu de Tamasiu,1—3 adm. prot. El (1ictii. Georgiu Lazaru din Feldiór’a de religiunea gr. or. carele a parasite pre legiuit’a sea socia Mari’a Calbazu dela Martie 1865, si astadi nu sa scia unde se afla, sa citéza prin acést’a a se infaticsiă la subsemnatulu foru matrimoniale, caci de nu se va infatiosiă in restempu de unu anu si o di dela datulu de fatia ce va petractă acțiunea muierei sele si in absenti’a lui. Brasiovu in 17 Ianuariu 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu tractului N alu Brasiovului. Ioanu Petricu, (1—3)_________protopresbiteru. Banc’a generale de asecuratiune reciproca „TRANSILVANIA. A VI-a ailunaru generala ordinariu va avea locu in 26 Martiu c. n. a. c. la 3 ore după prandiu in sal’a Magistratului de aici. Obiecte de pertractare : 1. Raportu despre decursulu afaceriloru in anulu 1875 : 2. Biluntiulu pentru anulu 1875; 3. întregirea consiliulu administrativu; 4. Alegerea comitetului pentru revisiunea computeloru pe anulu 1876; 5. Modificarea statuteloru in conformitate cu legea comerciale unguresca; 6. Alte propuneri incurse. A se infatisia la adunarea generala si a escreta conforma statuteloru dreptulu de votare e indreptatilu fiacare membru. Propuneri din partea membriloru suntu de a se substerne in conformitate cu art. 22 lit. c) a statuteloru 14 dde înaintea adunarei generale, directiunei nóstre generale, că sa puta fi pusa la ordinea dilei. Sabiiu, in Februariu 1876. Cosiliula administrativii. Editura a si tipariulu tipografiei archidieceeane.