Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-01-01 / nr. 1
cari avemu norocirea a locui, de unde vomu pote apoi scote consecuintie, ce intarescu pretensiunile poporului nostru. Ei, sasii, intru adeveru au scóle — in parte mare — mai bune decâtu românii de printre ei, se si adapa cu cunoscintie mai bogate totu in aceeasi mesura, dara unu morbu, o cangrena, o patima nu voru, si nu o scotu din scól’a loru, ura asupr’a românului si a totu ce nu e sasu. Eu nu amu fostu totu cu ei in scóla, dara se [tote usioru vedé din aceea,ca copii loru esindu chiaru din scóla, ori mergendu la scóla, ne cum se de binetie unui românu, dara nici din cale nu-i ferescu, ba inca ’lu mai injura ori sburatorescu. Tinerii loru apoi suntu si mai indrasneti! Chiaru si părinții. Trecendu chiaru pre lângă unu preotu românescu, dintre diece școlari abia ’lu va saluta unulu! Trecendu preotulu românu pre lângă doi séu [mai multi sasi in discursu, de glob’a ’i saluta, caci ei nu-si intrerumpu discursulu spre a multiemi preotului salutatoriu, cu atâtu mai putienu pentru altu români, de unde se vede apriatu, ca de-si densii se dicu — facia de religi’a loru — evangelici, totusi faptele ’i arata ca suntu de o opiniune concreta cu iudeii vechi, cari nu puteti suferi pre samariteni, considerându-se numai pre sine de poporulu celu mai alesu. Asia si sasii noștri, cugeta ca numai densii suntu omeni, ceealalti suntu numai animale simple. Dicendu acestea ’mi vine aminte o espresiune din o scurta vorbire a unui preotu betrânu sasescu din Nocrichiu cându amu datu esamenulu cu pruncii de acolo. Veciendu elu adeca, ca cum respundu elevii mei de corectu, de promptu si bine in uimirea sea s’a esprimatu „ca elu n’a credintu nici odata, ca dela unu poporu asia tfilru se póta au di astufeliu de respunsuri!“ Nu e deci mirare, déca unu preotu are astufeliu de idei, ca poporulu de rendu se aiba mai bine ! Nu e mirare aici aceea, déca poporulu sasescu e asia antipaticu facia de români si de ceiabolti colocuitori, cându preotimea loru are astufeliu de convingeri, caci ea — Pătimea — numai aceea trebuie si póte si, invetie, despre ceea ce singura e convinsa; si apoi poporulu sasescu pun4 nmbtu pandu pre invetiaturile preotimd cele. De aicea — credu eu — ca vina si aceea ura in copii sasi asupr’a româniloru, transplantata din generatiune in generatiune ca o boia epidemica. Astufeliu in scóla si biserica fara de locu de privire la moral’a mântuitoriului: „Iubesce pre deaprópele teu ca insuti pre tine.“ Astufeliu de procederi suntu totu atâtea lectiuni, care ne arata invederatu urmările dauiese provenite si proveninde din ele, pre care trebuie, după modesta-mi părere, sa le cvntamu si in locu-le sa se introducă cu tóta seriositatea prin scólele nóstre „omeni’a“ pretinsa de poporulu nostru românu. Altureliu elu se vede vatematu in bunulu seu simtiu ; si după maesiu’a, ce tie nu-ti place, altui’a nu face, va ca copii sei sa fia de omenia,“ sa dea cinstea cuvenita tuturoru, celoru ce li se cuvine; si astufeliu lucrându barbatii de scóla vomu satisface dreptei pretensiuni a poporului nostru ce ’si are bas’a sea morala si binefacatóre. Cu acést’a dorintia ferbinte, ama onarea a me insemna etc. Ioanu Grecii, Parochu gr. or. dlui Cretin pre sém’a romaniloru de arși din Sabesiu. Banii acesti’a s’au impartitu intre diece nenorociti in parti egale. Vine deci subsemnatulu comitetu a aduce in numele de arsiloru multiumita si susu numitului daruitoriu. Sabesiu 16 Dec. 1875 Comitetulu. (O casina romanesca) s’au infiinttatu in opidulu Dobra. Si uramu durata lunga. O noua espeditiune la polula Nordu. Mai multi armatori si oficieri din marina de negotiu Stateloru Unite suntu pe cale de a organisa o noua espeditiune la polula Nordu. Acesta espeditiune, ce va fi dirigenta de capitanulu Osborne, va caută si hartiiele pre cari Ioanu Franklin le-a ascunsu in stâncele regiuniloru arctice. Deja s’a pregatitu unu vasu si s’au retienutu mai multi Eschimoși, intre altii betrânulu caleuzu Iovu dela Frederikshaab. Mai multi americani ce au visitatu deja Groenland’a se voru uni cu acesta espeditiune a carei plecare e lipsata la 1 Aprile 1876. Unii geologu savantu ’si propue de a studia regnuni mineralii si vegetalii, specialmente plantele fosile particulare aceloru regiuni septentrionale si cari au fostu descrise de curendu de caletoriulu anglesu E. Whymper. Varietăți. *** Multtamita publica. Au tramisu deunadile dlu Avramu Armeana concipistu in Sabiiu 5 fi. v. a. in numele Redactorii respundietoriu Xirodan Cristea, 4 Nr. 1555/Plen. Concurs« de premiu. Intru esecutarea condusului sinodului archidiecesanu din anulu cur. Nr. prot. 95 prin acest’a se escrie concursu cu premiu pentru cea mai buna biografia a fericitului archiepiscopu si metropolitu Andrei Baronii de Siagun’a, pre lângă urmatórele conditiuni: 1. Biografia sa cuprindă tóta viéti’a marelui barbatu dela nascere pana la morte, ba chiaru si datele mai momentuóse genealogice ale familiei lui , iar’ activitatea lui se fia privita din tóte punctele de vedere, si datele mai momentoóse se fia întărite si prin documinte. 2. Terminalu pentru asternerea operateloru este diata de 31 Decembre 1876 cal. vechiu. 3. Operatele suntu a sa pune sub cuverta sigilata cu sigilu strainu de alu autorului, a se scrie de mâna străină, si a se prevede pre partea din afara cu unu motto, scrisu totu de mâna staina; 4. Asemenea suntu a se sigila tatu cu acelu sigilu strainu si concursele, pre cari suntu a se scrie cuvintele: „Concursu la premiulu pentru biogrq.fi’a metropolitului Andrenii“, scrise totu cu mana străină; ier’ in launtru este e se reproduce motto de pre cuvert’a operatului, si a se subscrie concurintele in man’a propria ; 5. Premiulu pentru cea mai buna biografia este de 500 d. v. a. cari se selvescu celui premiatu deu cas’a epi_ tropiei archidiecesane celu nultu in terminu de 30 zile după incun^ciun_ tiarea lui din partea consistoriuluiT,1_ chidiecesanu; 6. Biografi’a premiata este proprietatea archidiecesei, iar’ autorelui, carele este datoriu a se ingriji pentru intreg’a corectur’a tipariturei, se dau după fiacare editiune 50% ale venitului curata din editiunea premersa. 7. Operatele nepremiate se voru restitui concurentiloru, pastrandu-se in deplina discretiune numele densiloru. Din ssedinti’a plenaria a consistoriului archidiecesanu tienuta la Sibiiu, in 12 Decembre 1875. Mironu Romanul m/p. archiepiscopu. Nicolau Fratesiu m/p. (1—3) secret, consist. Nr. 462 1875. (’ o ii curs ii. Pentru ocuparea:* vacantei parochii de clasa a III Siulumbergu, protopresbiteratulu Nocrichiu Cincu mare, in urma parintescei incaviintiarL consistoriale Nr. 2947 a. c. se escrie prin acést’a concursu cu terminalii până 8 Ianuariu 1876. Emolumentele ti suntu: 1. Porțiunea canonica de 10 jugere pamentu oratoriu si de fenatiu. 2. Dela 140 familii romani si neorustici câte o ferdela de cucuruzu sfarmitu. 3. Dela atâtea familii venitele stolari staverite de sinodulu protopresvitoralu, care tóte împreuna dau sum’a de 400 fl. v. a. Doritorii de a ocupă acésta parochia, vom avea si așterne petitiunile instruite amesuratu statutului organicu la subscrisulu până la terminulu indicatu. — Nocrichiu in 8 Decembre 1875. In contțelegere cu comitetulu parochialu. Oficiulu ppescu gr. or. Nocrichiu C. mare. G. Maieru, adm. ppescu. ad. Nr. ex. 1875/prof. Concul* sii. Pentru postulu de Capelanu, lângă protopresbiterulu din P’nzes St. Petru că parochu conformii inaltei resolutiuni consistoriali dtn 4 Sept. a. c. Nr. 2485 se escrie concursu pana la 31 Ianuariu 1876. Emolumentele suntu: Deosebitii 5 jugere de pamentu, casa de locuintta in odăile parochiali venitulu din stol’a parochiala de jumetate, voindu se póte ocupă si cu postulu invetiatorescu din locu, prelânga 100 fl. 40 viei de bucate si 4 orgii de lemne — 4 punți, de lumina si gradin’a scólei. — Afacerile protopresbiterali competu eschisivu numai protopresbiterului. — Concurenții voru avea si așterne concursurile sele instruate conformui depositiuniloru sinodali din a. 1873 protopresbiteratului Ungurasiului in Fizei Sf. Petru până la diu’a susu citata. Câtu pentru catecinisarea in scala, si pastrarea bunei ordine in biserica si poporu, concurenții se cere a fi celu putieri absoluți de 4 clase gimnasiali, teologi si pedagogi absoluți, precum a fi portatu si postulu de invetiatoriu câtu-va teippu. Fizes St. Petru 13 Dec. 1875. Comitetulu parochialu in inttelegerea avuta cu protopresbiterulu si parochulu locale. Petru Rosc’a. (1 — 3) protopresb. Cu n cursii. Pentru ocuparea postului de invetiatoriu la scól’a poporala gr. or. din comun’a Fintoagu se escrie concursu până la 25 Ianuariu 1876 st. v. Salariulu anualu, in bani 72 fl. v. a. in naturale 64 mesuri mari parte grâu, parte cucuruzu, 8 stângini de lemne si cuartiru naturalu in scóla. Doritorii de a ocupă acestu postu, au a-si așterne suplicele loru instruite a sensulu Statutului organicu până la terminulu indicatu lu subscrisulu."er’a 13 Decembre 1875. í>etru comitetulu parochialu Ioanu Papiu, (I 3) protopresbiteru gr. or. Nr. 2883 PIen. Con |. su Nepotendu-se confer unuiu din stipendiere de 100 fl. din fumlai„nea mogaiana, menitu pentru ascultători la vii_0 academia din patria, nici unui concurinte , pntru acea se publica prin acest’a de nou concinu pâna la 15 Ianuariu v. 1876. Competitorii suntu provocați a-si su_ sterne la consistoriulu archidiecesanu până la terminulu amintitu cererile sale instruite cu atestatu de botezu, ca suntu de religiunea gr. or., cu testimontulu scolasticu despre sporiulu facutu in studii in semestruiu espiratu, apoi cu adeverintia despre cercetarea prelegeriloru in anulu acest’a precum si cu atestatu de paupertate. Sabiiu, din sredinica plenaria a consistoriului archidiecesanu tienuta la 12 Decembre 1875. Mironu Romanul m. p. archiepiscopu si Metropolitu. Nicolau Pratesiu m. p. (1—3) secretariu consistorialiiati Ni~92—1875. ^ = concursii. Devenindu vacanta parochia gr. or. din Roscani ppresbiteratulu Dobrei, se escrie prin acést’a concursu cu terminulu pana in 25 Ianuariu 1876 st. v. Emolumentele suntu : Cuartiru naturalu cu gradina de 750 sting. □ porțiune canonica 15 jug. 1022 steng. [aratoriu, 6 jug. 665 stâng. □ fenatiu, si pentru stola dela inmormênturi si cununii 300 fl. v. a in bani. Tóte aceste emolumente compuitate laolalta dau unu venitu aprópe la 500 fl. v. a. Doritorii de a ocupă acesta parochia au a-si așterne concursele loru instruite in sensulu statut. org. la subscrisulu până in terminulu susu amintitu. Deva 13 Decembre 1875. Pentru comitetulu parochialu. proto presbit. Devei (1—3) adm. Dobrei, Ioanu Papiu, Concursii. Pentru ocuparea statiunei irvetiutoresci vacante in parochi’a Mad’a popresbiteratulu N alu Geoagiului, se escrie concursu până la finea l unei Decembre a. c. salariulu este 150 fl. v. a. 12 ferdele bucate cuartiru libera si lemne. Doritorii de a ocupa acésta stațiune voru așterne petitiunile for fi instruite conformu statutului organicu pana la terminulu presiptu, la oficiulu protopresbiteralu. Secarembu 28 Novembre 1875. __(3—3)______________protopr. Depuneri de capitale spre fructificare. se primescu la institutulu subsemnații a)pre lângă anunciarea radicarei in sensulu statutelor cu 0u/ interese. b) sub conditiune, de a se anundă institutului radicarea depunerei la trei luni înainte cu 6%°/0. c) sub conditiune, de a se anundă institutului radicarea depunerei la sase luni înainte cu 1 % interese. Cu privire la conditiunile b) si c) depunem culuarea se declară in diu’a depunerei, alta cum inlocarea se va privi că urmata sub conditiunea a). Interesele incepu cu diu’a, care urmeza după diu’a depunerei, si inceta cu diu’a premergatoria dilei, in care se ridică depunerea cu acelu adausu inse, ca numai dela acele capitale se dau interese, cari stau depuse la institutu celu putieri 15 dile. La dorinti’a deponentului se potu stabili in diud a depunerei capitalului si conditiuni speciali de solvire, cari se insemna apoi in libelu si in cartea deponeriloru institutului. In atare casa restituirea depuneri urmeza după aceste modalitati speciali. Depunerile trimise prin posta, pre lângă comunicarea adresei deponentelui, se resolva totodauna in diu’a primirei. Asemenea se potu efectul prin posta anunciuri si radicari de capitale. Sabiiu 21 Decembre 1875. „Albîn’a 44 Institutu de creditu si de eco 2—4____________nomii in Sabiiu. Sabinu Pîs o , Post’a redactuimei Dlui N. Petrescu. La recercarea D-vóstra constatamu ca autorulu corespundintiei Si- Lüu etc. din Nr. 100 a. tr. este cu tot cu altulu si nu D-vóstra. Editura si tipariulu tipografiei archidiecesane.