Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-03-14 / nr. 22
Telagrafulu ese Duminec’a *i Joi’a, la fie-care doue septemani cu adausulu Foisiórei. — Premimeratiunea se face in Sabiia la espeditura fótei, pre afara la !. r. paște ca bani jat’a prin scrisori francate, adresate cottraespeditura. Pretiusu premmeratiunei pentru Sabiia este pre aim 7 fl. v. a. ar pre o jumătate de anu 3 Ü. 60. Pen Sr. 22. ABULII Sabiiu 14126 Martiu 1876. I treieelslalte pftrti ale Transilvaniei e pentru pro Ivinciele din Monarchia pre uim ana 8 fl.iéra pre I o stmmtate de anu 4 II. v. a. Pentru princ. 8Î tieri I streine pre anu 1‘2, anu 6 I. Inseratele se platesca pentru intai'a ora cu 7 cr. silnici, pentru a doiu’a ora cu 6 '/, cr. si pentru a treia repetire cu 3'/, cr. v. a. La cestinnca contin asfârd si proportii marel. Aristocrati’a nu póte lasa dinaintea ochiloru, ca desdaunarile de pana acum’a s’au papatu un’a după alt’a; si dieu ’i cade greu de a trai din munc’a propria, invetiata fiindu din tempii trecuti la mai bine. Ce tertipuri fericite erau acele, cându măriile sele, boierii tierei, n’aveu decâtu sa-si umple costurile din sudarea iobagilor. Cându acești’a erau prin lege obligati de a munci pentru domnii loru; si totu ei aveu sa porte de alta parte si tóte poverile statului, fara ca dara, dreptu recompensa, sa fie partasi si la beneficiele cetatienesci, din contr’a parti in tóta form’a. Trecură inse tempurile acele de trista memoria. Spiritulu tertipului, si nime altulu, puse capetu ca se nu conturbe intrarea epocei umanitatiei, in carea aru fi sa ne aflamu astazi. Inse beneficiarii tempuriloru trecute, nu puteu remane «nedesdaunati, pentru bunavointt’a esecutata chiaru fatia de servit loru, carii abia mai erau capabili pentru drepturi; si astufel iu urmara : desdaunarile pentru pamentu, pentru decime si vii, cu fântâni destulu de fertile pentru pungile fostiloru boieri. Aceste insetate fura si in cea mai mare parte si trecură. Afara de acestea foștii boieri au aflați astazi asemenea cu iobagii birurile cele grele, după moșiile cele estinse, pre care astadi trebuie sa le agonisésca cu munca propria. Intre astfeliu de impregiurari nu ne póte prinde mirare, cându vedemu pre foștii boieri tânguinduse in organulu loru „Kelet“ , ca relatiunile de possesiune din diu’a de adi in Transilvani’a, suntu nesuferibile, si ca pretindu o organisare grabnica, sub periclu ca sa din contra s’aru nimici de totu starea economica a tierei. Intr’adeveru ca si noi partinimu si simtimu necessitatea, de a se imbunatati starea nóstra agronomica si preste totu economica, cu ori ce pretiu si prin ori ce mijloce legali si ecuitabili; boerii lui „Kelet“ inse se pare, ca voiescu a profită si din cestiunea acest’a numai pentru sine. Caci ei se identifica pre sine cu starea agronomica a tferei intregi si pretindă astufeliu reforme care pentru densii potu fi câtu de folositóre, cu atât’a inse mai daunóse pentru ceealalta populatiune si mai alesu pentru foștii coloni, carii inca suntu isoóre, celu putieru totu atât’a de fertile pentru vistieri’a statului, deci chiaru si numai din punctulu acest’a de manecare au totu atât’a dreptu de a fi respectați si considerați din partea puterei de statu, ca si boierii. Cum ca foștii boieri, nu se intereseza intru atât’a, de starea agronomica in genere a tierei, câtu mai multu numai de aceea, cum sa pata ei profită din cestiunea regularei definitive a relatiuniloru remase din legaturile de urbarialitate de mai nainte; acést’a se vede apriatu din giurstarea, ca organulu loru „Kelet“ atinge intrebari, care au locu mai numai intre foștii boieri si coloni si le pertractéza intr’unu modu, ce o da pre fatia care suntu durerile boieriloru. Haru domnului numai, ca regimulu ’si cunosce mai bine missiunea sea, decâtu presupunu boierii, si astfeliu nu le va face tóte pre voi’a dloru. — Urmarindu in scurtu cele 6 intrebari, ce le pune si portracteza „Relet8 firesce din punctu de vedere alu intereseloru numai boieresci — in privinti’a comassatiunei si regularei posesiuniloru, ne vomi esprima si noi părerile nóstre fara reserva. In ce privesce intrebarea prima: de se póte face pendenta sau nu, regularea possesiunei si resp. comassarea dela învoirea majoritatiei sau minoritatiei composesoriloru? Si de nu, ce juritori au sa fiu decidiatóre, pentru ducerea indeplinire a comassarei? In privinti’a respunsului ce ’lu da „Kelet“ la partea dintâiu a intrebarei acestei’a: ca adeca statulu fara respectu la vointi’a compossesoriloru sa duca cu forti’a îndeplinire compassatiunea, nu putemu fi pre deplinu de acordu cu „Kelet“. — Caci, desi nu se póte nega ca commassatiunea in genere e folositóre ‘pentru agronomia si economia, intrucâtu ea face posibila ca fiacare proprietariu sa-si folosesca libera, neaternatoriu si după plăcu pamentulu seu comassatu, scutesce de alergăturile cele multe dela o parcela la alt’a, si inlesnesce proprietariului supravegherea asupr’a rudeloru ostenelelorusele etc. totuși devinu momente, cari intre impregiurarile nóstre de astazi, făcu sa apara commassatiunea cu modulu celu mai sigura de ruinare pentru majoritatea populatiunei, pentru proprietarii mici. Fertilitatea pamentului nu e pretutindinea asemenea. O bucata de pamentu in unulu si același hotăra póte fi mai priinciósa pentru unu feliu de semănături, ca pentru altulu si până cându possesiunile suntu parcelate, fia-care agronomu ’si folosesce fia-care parcela de pamentu, in modulu care ’i promite venitu mai multu. — Bine ca prin munca si truda ori-ce pamentu se póte face fertilu pentru ori-ce feliu de semănătură si ca prin schimbu, care póte fi si in bani, se póte acoperi lips’a fiacarui’a din prisosinti’a altui’a; sase popopulu nostru agronomu e inca departe de stadiulu acel’a de cultura incâtu sa-si scie ajuta in modu artificiosu, de alta parte mijlócele de comunicatiune cele rele făcu mai imposibile comunicatiunea si comercialu cu cereale. Pre lângă acestea mai devine, ca în casa de daune elementare, până ce suntu possesiunile parcelate, proprietariulu in cele mai putiene cașuri ’si perde recolt’a de pre tóte parcelele imprasciate, pre cându fiindu acestea comassate, stau sub un’a si aceeași sarte, si astufeliu devine proprietariulu nimicitu dintrun’a. Silitu fiindu acum’a a-si acoperi lipsele sele prin împrumuturi, trebuie sa se ingrope in datorii, din care cu anevoia se mai póte eliberă, fiindu-ca noi nu avemu mai delocu astufeliu de institute de creditu, care se servesca, după destinatiunea loru, spre ajutorirea agronomiloru si economiloru. In casa de nevoia ’si vinde astazi plugariulu o parcela de pamentu sau o zelogeste, — se ajuta si totu ’i mai remânu celelalte inca spre sustienerea sea si a familiei, cându vi se va fi silitu a-si vinde sau i se vinde possesiunea intrega, nu-i mai remâne decâtu traist’a de cersitu. — Economi’a de vite, carea e unulu din romii cei mai rentabili pentru agronomii nostri, aru trebui se stagnedie de totu, până ce saru dedu economii rostrii cu sistemulu nou si aru afla modulu de a o pute continuă si sub giursturile schimbate. Competintiele statului inse pretindiendu-se mereu s-aru aduce la sapa de lemnu. Afara de acestea s’aru nasce proletariatulu, cându s’aru efectul indata si sub giursturile de fatia comassatiunea. Caci aru fi o urmare naturale a comassarei, oprirea de a nu se mai impart! de nou sau chiaru a parcelă pamenturile odata comassate. Urmare mai departe aru fi de aci, ca in cozuri de ereditate, averea immobile comassata nu s’aru mai pute imparti intre eredi in natura, ci i s’aru pute transpune numai unui’a dintre densii si astfel cu ceilalti, ara remane proletari, nefiindu inca îndeletniciți de a se prinde de meserii sau alti rami de productiune.*) Prin comassarea fortiata aru scade mai departe pretinsu realitatiloru intre giursturile cele alonorme presente. Lips’a monetei, carea aduce cu sine, de se vendu astadi parcele de pretiu considerabilii, cu o bagatela, aru avé totu acel’asi efectu si fatia de o mosia intréga comassata. Caci cându lips’a de bani opresce concurenti’a, atunci cumperatorii făcu pretiurile după placulu loru. In fine s’aru ingreuiu si schimbulu resp. agonisirea realitatiloru, ba s’aru face mai imposibile pentru poporulu sermanu. Elu după castigulu si midilócele sele, usioru póte sa-si agonisésca adi o mosia, mâne alt’a , castigarea unui complexu intregu inse trece preste puterile sele. Noi asta dara desi in principiu, nu suntemu in contr’a comassarei, in contr’a introducerei ei repenitine si fordate intre giursturile de fatia, trebue sa fimu. — După noi comassarea, fara periclitarea starei de acum’a agronomice si economice, bune rele, cum suntu, numai atunci s’aru puté face ; cându mai intâiu aru umá pregătirile de lipsa si pentru poporulu de rendu si acest’a inca s’aru pune in positi’a de a puté esista si sub giursturile schimbate. (Va urma) Revist’a politica Proiectulu despre regularea fondului regiu s’a terminatu alalta ieri, fiindu primitu in desbaterea generale si speciale. Siepte spractiece deputat sasi s’au abtienutu dela desbaterea speciale. Sessiunea dietei presente dice „P. C.,“ se va inchide luni si cea urmatóre se va deschide marți. Delegatiunile se vor deschide la Budapest’a in septaman’a prima din lun’a lui Maiu. De vre-o dovedile incóce face d jurnalistic’a cea mare de evenemintele din orientu. Press’a oficiasa este indata gata a vesti ca lucrurile s’au indreptatu spre pace. Unele semne inse dovedescu, ca linistea politica de care ne bucuramu de vre-o dóue dile, are sa fia in curendu întrerupta de alte eveneminte, cari se succedu cu fasele unei bule cronice. Austro-Ungari’a aplica neutralitatea acum cu tóta rigurositatea. Dela Liubobratici incace, carele e internatu in Lintiu, au mai pusu mân’a organele monarchiei nóstre pre unu altu capitani cu 80 de insurgenți, cari fura alungati pre pamentu austriacu. De alta parte oficiele vamale din Zar ’a au capetatu ordinu strajnicu a confiscă tóte transporturile de arme pentru Muntenegru si Serbi’a. Unu transportu de 25,000 pusei noue, ce aveau destinatiunea pentru Muntenegru si suntu liferate de o fabrica din Vien’a e deja confiscata. Muntenegru au reclamatu armele, aratandu ca se afla in pace si cu Austro-Ungari’a si cu Turci’a. Din Vien’a inse s’a respunsu, ca Muntenegru nu are lipsa de armele aceste si ca Muntenegru voieste sa le mijlocesca insurgentiloru. Negocierile intre Cetinje si Vien’a decurgă in privinti’a armeloru din cestiune si credemu ca se voru termină cu eliberarea transportului. Muntenegru până un’a alta a opritu din parte si esportulu de mijloce de traiu la Cattaro. Ce face Serbi’a ? se întreba inca si astazi lumea politica. Deocamdată ne spune press’a oficiósa, ca Marinovici a recomandatu principelui Milan pacea si dela recomandarea acest’a se făcu deductiuni după cum se doresce oricare doritoriu alu pacei. Dara, din dispusetiunile regimului deja luate nu s’a revocatu inca nici un’a, din Parisu se aștepta in totu momentulu scriea despre incheiarea unui imprumutu nou, care daca nu se va realisa, se va înlocui prin unu imprumutu fortiatu in tiera. Asta încrederea prea mare in o trenuta pacifica a Serbiei este deocamdată pripita. O telegrama din Belgradu dela 23 Martie spune, ca conscriptiunea reserveloru serbesci au avutu unu resultatu forte favoritoriu pentru Serbi’a. In casa de resbelu Serbi’a dispune de 300,000 de combatanți , 200.000 potu trece preste confinie si 100.000 potu remane in tiéra. Insurgenții se inmultiescu. Intra Grebci si Trebinje suntu 2000 de insurgenți, cari până un’a alta impedeca proviantarea cetatiei Trebinje si impedeca acumularea trupeloru turcesci despre Kleck. In Bosnia aprope de confiniele serbesci, in tienutulu Novovarosiului s’a formatu o trupa noua de insurgenți. Mai ’departe căpitănii Babici, Uzelac si Bilbita au terminatu organisarea unei legiuni de insurgenți. Principele Carageorgevici inca a organisatu unu corpu cu o eminenta armatura militaria, cu instrumente de pioneria, cu tunuri etc.. In trup’a sea suntu oficieri rusesci, austriaci si multi germani. Despre principele Carageorgevici se dice, ca a lucratu cu multa socotintta, preparandu-se cu tóte cele trebuincióse pentru o campania regulata. Ahmed Muchar pasi’a a propusu insurgentiloru unu armistitiu de dóuespradiecedile, care armistitiu inse fu respinsu din partea insurgentiloru. Din Roma se telegrafeza ca cris’a ministeriala ce dureza inca se va termina astfel in: Depretis va fi ministru presiedinte si de financie, Nicoter’a de interne, Mezzapapo de resbela, Brin de marina, Zanardelli de lucrările publice, Coppino de instrucțiune, Mancui de justitia, Maiorana de agricultura si Melegari de esterne. Regele Spaniei Alfonso a intrata in Madridu in fruntea unei armate de 25 mii, reintorcendu-se din campani’a contra carlistiloru, si fu primita cu mare entusiasma. *) Acest’a aterna dela modalitatea cum s’aru face compaisatiunea. K. Dieta Ungariei. In siedinti’a casei representative din 22 Martie n. după cele formale se pune la ordinea dilei proiec-