Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-08-05 / nr. 62
relegmfura ese Duminec’a si Joi’a, la fie-care dóue flepte muni cu adausulu Foisiórei — Freiuxneratiunea se face in Săbiiu la espeditur’a foiei, pre afara la 3. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate eot traespeditura. Pretiusu prenumeratî m i ei pentru Sabiiu este pre unu 7 fl. v. a. iar pre o jumetate de unu 3 Ü. 50. Pentr. 62. ANUL XXIV. Sabiiu 5|17 Augustu 1876. trofeeleslte pftr fi ale Transilvaniei el pentru provinciei din Monarchin pre nun ana 8 t.ierii pre o jumetate de annu 4 fl. v. a. Pentru princ. ai tieri flireine pre anu 1‘2, ana 6 fl. Inseratele se platescu pentru intai'a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a ddu’n era cu p ', crai pentru a trei’n repetire cu 3 cr. v. u. Resbelulu. 3 Augustu. Telegramele din urma din Belgradu se contradicu. Unele spunu ca Serbi’a este decisa a purta resbelulu pana in sfarsitu cu ori ce pretiu. Altele ca principele Milano cu ocolirea ministeriului a inceputu a negotia cu marele veziru alu Porției pentru pace; altele iera sustienu ca principele s’a pusu in contactu cu representantii puteriloru mari, vrendu sa puna capeta resbelului, si in legătură cu acest’a spunu telegramele, ca se astepta retragerea cabinetului serbescu actualu, denumirea unui ministeriu provisoriu si convocarea Scupcinei. Serbi’a este dara intro fasa de transițiune. Se póte ca dela acțiunea cu armele, lucrurile sa treca la acțiunea la mas’a verde; se póte inse ca in scurtu tempu sa se continue resbelulu si mai cu vehementia ca până aci. Déca este adeveratu ca principele nu are partida mare in tiera, atunci mai ca nu va pute străbate cu ideea sea de pace si mesurile politice cu schimbarea ministeriului si cu convocarea Scupcinei, vom mai amână lucruru, nicidecum inse nu voru fi in stare a pune capeta varsuriloru de sânge. Situatiunea militară inca contribuie a dispune pre serbi si mai departe pentru lupta. Trupele serbesci suntu scóse din valea Timocului. Turcii inse nu se potu mișca înainte nici spre Bani’a, Alexinatiu-Deligradu, nici spre Paracina. Din sudulu Serbiei pe valea Moravei in josu potu inainta fara nici o pedeca până la Alexinatiu- Deligrad. Aci inse fortificatiunile suntu mari si tari, ele potu scuti o armata de 15000 si suntu prevediute cu cele trebuincióse pre unu anu de dile. Intariturile dominéza tóta valea Moravei. O perdere pentru turci la acestu punctu serbii o trenu ca sigura. Dara si cându n’aru fi acést’a asta precum credu serbii, e probabilu ca celu putienu aici turcii voru fi tienuti in locu de a înainta mai departe. Cu astfeliu de calculi, ca adeca voru fi in stare a tiene in locuire turci la aceste trei puncte dela inaintarea mai departe in launtrulu tierei, mai combina serbii si unu altu planu. Până cându cu trupe patiene se voru pute apela serbii la resaritu si media di, cu grosulu armatei in care se afla o trupa de 50,000 intacta, va sedica, carea inca n’a fostu in focu, Cernaieff, luându ofensiv’a sa intre in Bosni’a. Aci Cernaieff sa dea mân’a cu colonelulu Despotovici, care le organiseza insurgentii si dispune deja de 15,000 omeni si de tunuri, sa ocupe tier’a pentru ca sa aiba Serbi’a o remuneratiune pentru fatigiele si spesele resbelului de fatia. Cele de mai susu suntu tote supositiuni; positiva anuncia unele telegrame ca in sudvestulu Serbiei serbii suntu inca in posessiunea Iavorului. Scriea de mai nainte despre înaintarea turciloru spre Ivaniti’a se esplica cu alta sorie ulterióra, după carea unu despartiementu de turci s’a furisiatu prin munti spre Ivaniti’a, dara mai tarziu serbii le-au nimicitu unu taboru intregu iera ceilalti au scapatu cu fuga spre Novibazaru. La apusulu Serbiei, in 12 Augustu, dóue bataliuni de șerbi cu dóue tunuri au facutu dincolo de Bielin’a, la Tobut’a unu marsiu de recunoscere si a fostu atacate de 6 tabere de turci. După o lupta de 13 ore turcii fara respinși. Serbii si-au continuatu marsiulu spre Brczka. Turcii au avutu 200 morti si serbii 6 (?!) 4 Augustu. Din Cetigne se telegrafeza ca in 14 Aug. Bt. n. a fostu cea mai sangerosa lupta din resbelulu acest’a, la Cuci. O zi intréga s’au luptatu 20,000 omeni. Turcii au fostu batuti totalu Muntenegrinii si au alungatu dela Fundine până la Podgoriti’a. Noptea a pusu capeta luptei. Sambat’a trecutu a fostu o lupta crâncena la Petrovatiu in Bosnia, unde insurgentii sub Despotovici au invinsu pre turci. Cetatea Petrovatiului a cadiutu in manile insurgentiloru. Se vorbesce ca generalulu Alimpici va fi inlocuita cu colonelulu rusescu Comoroff. Alta scrie importanta vine din Belgradu cu datulu dela 15 Augustu st. n. După scirea acést’a a avutu locu o intielegere intre Domnitoriulu serbiloru si alu Montenegrului cu ambii sa continue resbelulu până se va eliberă națiunea serbésca de jugulu turcescu. Cor. specialu alului „P. Lt.“ scrie din Viddinu (9 Aug.) ca populatiunea serbesca a disparutu cu totulu din partile ocupate de turci, mai bine parasite de trupele serbesci. Corespondintele descrie si fug’a nenorocitiloru serbi cari cu muieri copii, cu vre-o câte-va haine si bucate incarcate precara, cu cotetie de găini, mergu spre Belgradu si adauge ca déca nu voru puté sa se misce mai curendu, cerchesii acuși voru fi in urm’a loru. Militi’a regulata turcésca spune ca este mai umana. In Zaicaru a aflatu 270 serbi vulnerati greu in spitalu si indata a facutu dispusetiunile de lipsa, că sa li se dea ajutoriulu medicala. Altfel nu se porta inse basiliozucii si ordele adunate de prin Asi’a si Afric’a. In privinti’a acest’a va fi de ajunsu unu micu estrasu din a corespundintia dela 10 Aug. datata din Zaiciaru. Bata ce dice corespundinti’a: „Me aflu in Zaiciarulu celu pradatu si arsu. Este cu anevoia a reproduce impressiunea ce o lasa asupr’a spectatoriului atrocitatile si devastatiunile seversite. Zahciarulu surprinde cu frumseti’a sea, cu ordinea si regularitatea europeica, cum nu se afla nicaici in tata Turci’a européna. Privita din depărtare este o cetate frumușica, plăcută, deschisa si curatica. Umblându pe strade si promenadi vede omulu in tóte partile semne de o administratiune cu multa si buna ingrijire si intielepta. Casele si grădinile arata bunăstare. Dara ce vede omulu acum ? Ce nu s’a pututu cară este sdrobitu si nimicitu. Oglindi sparte, lustre frânte, armarie cioplite, — si ierasi cuprinsulu dintrensele risipite, vasele cu flori resturnate in curte, marfele de prin prăvălii ferite pe strada, — nici Vandalii nici Alanii n’au pututu pustii mai tare si mai fara de inima.“ conducerea resbelului din partea serbiloru a intratu intr’unu stadiu nou. Celu putieru asia credu serbii, cari atribuie resultatele cele nefavorabile de până acum numai impregiurarei ca conducerea nu a fostu un’a si aceeasi, car»lanurile lui Cernaieff si ale lui Zach s’au paralisatu imprumutatu si ca discordi’a acést’a contrarii au solutu sa o folosesca asta de bine. Așteptarea ca resbelulu se va sfersi cu caderea Kniazevatiului nu se va împlini. Acest’a, se vede si de acolo ca serbii tocm’a acum se pregatescu pentru o lovire decisiva. Ei credu ca relativu cu fortie putiene voru apară defileurile dela Bani’a si voru ca grosulu armatei sa-lu îndrepte spre Bosni’a, spre a face bine ceea ce a neglesi la inceputulu resbelului. Nu se scie deca le va succede serbiloru ducerea in îndeplinire a acestui planu de care se vorbesce in tóte partile in publicu, deorece chiaru si părerile indigeniloru divergiaza in ceea ce privesce apararea defileuriloru. Pre cându unii sustiemu ca turcii nu suntu in stare se petrundia terenulu acest’a, pre care serbii ’lu potu apară cu înlesnire cu putieni omeni contra unei puteri armate inimice câtu de mare, di cu alții, cari inca cunoscu forte bine tienutulu de care e vorb’a, ca munții gigantici si defileurile nepetrunsa suntu o pura exageratiune si admitiendu ca pre turci ii voru costă multi ómeni spre a petrunde prin pedecile ce li oferă munții si defileurile, nu tremu de impossible intrarea armatei inimice mai departe in launtrulutierei. Dilele cele mai de aprópe voru aretă cum se sciu folosi turcii de positiunile ocupate. Până acum se scie atât’a, ca regimulu serbescu nu e de locu deprimatu in urm’a esperientieloru de până aci, din contra elu se vede dispusu la mai multa energia si la o resistintia si mai passionata. La acesta se vede ca a contribuitu forte multu principiulu lui Montecuculi (banii), factorulu celu mai normativu in afaceri de resbelu. Suntu in modu positivu informatu, ca in casele de resbelu ale Serbiei, au incursuri cinci milióne de ruble si regimului i s’au datu ase curari ca sum’a acest’a va incurge pre fincare luna si déca aru cere lips’a i se va pune la dispositiune si sume mai mari. întinderea acestui ajutoriu, se dice, vine din mijloce private. Este forte cu anevoia de a constată daca acești bani rusesci vinu din isvoru directu. Destulu atât’a ca banii suntu aci si ministeriulu de resbelu, carele până inainte cu câte-va dile tamendă cu aculturile, de dóue dile incece acuiva in rupturu capului lucruri trebuincióse pentru resbelu. Si trupe noue se inroléza in rupturu capului. Princes’a inarmeza o legiune, ecvipanduo bine si provedienduo cu arme noue. Totu dens’a formeza o legiune de calarasi, a caroru comandantu va fi unu colonelu americanu, carele a sositu aici acum de curendu. Multi englesi se aduna in giurulu stegului lui. Tóte aceste rădică curagiulu serbiloru si dispusetiunea la lupta insufletiesce vediendu cu ochii. Aici (in Belgradu) suntu o multime de ruși. Medici rusesci, barbati si femei, oficieri rusesci si alti barbati rusi, a caroru missiune mie nu mi e cunoscuta. Influinti’a rusului Cernaieff, acum comandantu supremu alu intregei oștiri, nu se póte desconsideră. Elusi aduna acum toti partisanii in giurulu seu. Revist’n politica In diet’a Croației representantele regimului a respunsu la interpelatiunea duputatului Subotici pentru arestările dela Pacratiu si Belovaru. Respunsululu mai intaiu comunicatu prin telegrafii inse din cuprinsulu celu scurtu alu unei telegrame nu se pute vede lamuritu cari suntu momentele agravatóre ale celoru acusati de compromisi cu lucruri de inalta tradare. ,Agram. Zig.“ aduce in fine unu estrasu din respunsulu la interpelatiune. Dara nici estrasulu acest’a nu este in stare sa multiumesca pe deplinu, pentru ca din estrasu mai atât’a se vede câtu si din telegramu. Unu punctu inse din respunsulu la interpelatiune este de orecare însemnătate, punctulu propagandei intre emigranții bosniaci pentru o „mișcare estraordinara.“ In contra cui sa fie indreptata mișcarea estraordinara, din partea unoru emigranți, cari se bucura de ospitalitatea Austro-Ungariei, desi s’aru vede printre cuvintele representantului regimului, pare ca nu ne vine a crede. Emigranții, cari, sa le para bine ca aflata asilu, ne vine forte curiosu sa revolteze contr’a binefacatoriloru. Ei au alte lucruri de implinitu. Déca au gustu de vre-o resculare n’au decatu sa treca preste Sav’a si acolo si potu cercă si stemperă curagiulu din destulu. Nóue ni vine a crede după cele ce amu cetitu despre afacerea acést’a in unele foi pestane, ca unii atâtu dintre emigranți câtu si dintre indigeni, după ce au pranditu bine laolalta, au beutu póte ceva preste bine, voru fi toastatu ce nu se manca in bilele cele treze. Mai momentuósa ni se pare nine din tóta afacerea impregiurarea ca cei arestați suntu toti ortodocși greco-orientali si croații că buni ultramontani nu prea potu suferi pre connationalii loru șerbi, din caus a ortodocsismului si representantulu regimului aduce intre alte si motivulu ca ortodocșii greco-orientali au fostu stimutlati asupr’a catoliciloru. Representantulu regimului din Croatia, din câte se póte vede din cele publicate, nu motiveza cu date singulare ci vorbesce si afirma in generalu. De aceea adeverat’a stare a lucrului privitóre la arestările din Pacratiu si Belovaru remane nelămurită. Un’a se vede ca divisiunea confessiunala atâtu in Croati’a câtu si in Bosni’a ’si are efectele ei. * D’et’a a fostu multiumita cu respunsulu datu de representantulu regimului. Interpelantele n’a fostu de fatia cându s’a datu respunsulu. Din Pest’a se scrie la „Nat. Zig.“: „Din o parte demna de d’edintia se scrie, ca regimulu serbescu a cerutu eri in 7 Augustu oficialu dela puterile cele mari mediatiunea. In legătură cu scirea acést’a sta si întâlnirea ce avu locu toam’a acum in Belgradu a consulului principe Wrede cu vice-maresialulu conte Szapăry, comandantulu corpului de observatiune austriacu. In cercuri unguresci incepe a domni temerea, ca la casu ca meditatiunea puteriloru aru găsi resistintia la Porta, Austro-Ungari’a, in urm’a unei inttelegeri cu Din Bolgradu. 8 Augustu. Noutatea cea mare a dilei este ca Cernaieff este denumitu comandante superioru alu tuturoru trupeloru serbesci si ca prin acest’a tota 9