Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)
1879-07-24 / nr. 85
Nr. 85. ABONAMENTUL: l’entru Sibiiu pe fin 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarhie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., fi luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Marți, 24 iulie v. 1879. 1 _____ Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane, Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Și la espedițiunea de inserțiuni Adolf Steiner în Hamburg (Germania). Corespondențele sünt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articalii nepublicați nu se înapoiază.__ Anul XXVII. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rândul cu litere garitond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Revista politică. Sibiiu, în 23 Iulie, în Ziaristica oposițională maghiară s’a mai domolit afacerea Zichy-Ferraris. Scirea adusă de „Pol. Corr“ că Majia a primit demisiunea contelui Zichy este reprodusă de toate foile din Budapesta, ceea ce însemnează că nu va fi desmințită. Cele oposiționale se scândăiesc de împregiurarea, că postul contelui, devenit vacant, are să rămână deocamdată neocupat. Se tem, se vede, că contele Zichy va fi mai târziu denumit de nou în postul din care a demisionat. Mai mult interes decât afacerea aceasta stârnesce alarma ce se dă în Budapesta, din partea oposițiunei, ajunului de mari eveneminte, care au a se începe în luna lui August. Evenemintele au a se încopoia de ocupațiunea Novibazarului. Oficioasele, ce e drept, ne înfățișază ocupațiunea de tot nevinovată. Este vorba de o tocmeală între generalii austriaci și turcesci despre modul cum să se așeze trupele de ocupațiune, deoarece în localitățile Vălei Limului nu sânt cazarme. Oposițiunea înse examinează politica rusască mai din urmă și află că Rusia, în anii din urmă, a raportat mari succese și se află în tari posițiuni, de unde poate opera în orientul Europei și cu mai mult noroc. Pentru că, Zace oposițiunea, Austro-Ungaria cu Bosnia și mai târziu cu Novibazarul numai ,și-a făcut pe Italia inimică, până când Grecia se pregătește la anectări, Bulgaria la încorporarea Rumeliei răsăritene, eară biata Turcie, cu care am încheiat convențiune, este subminată încât numai are nici o trecere. Durerea este însăcolosală în coloanele oposiționale: că cu toate că viitoriul este atât de încărcat cu electricitate politică, prin politica neapră a lui Tisza monarhia este într’o stare cu mult mai slabă decât la 1867. Politica aventurieră a lui Coloru. Tisza a desorganizat partida ung. constituțională din 1867 și ca urmare firească, dincolo de Laita s-a întărit elementele federalistice, elemente, cari amenință dualismul cu cădere. Alarma poate să fie în unele părți exagerată, unse nu se poate disputa cu totul, că în fond lucrurile stau astfel. Foile germane din Cislastania pun Cehilor puțină speranță în perspectivă. File cred a fi satisfăcut pretensiunilor patriotismului austriac, dacălie Cehilor: „veniți la Reichsrath și veluptați drepturile ce le pretindeți.“ „P.L1.“ din Budapesta, cu plăcere se alătură și secundează foilor germane. „Politik“ însă este ceva mai optimistică, când spune, că contele Taaffe s’a apucat de lucru, caută după profesori, cari scru limba celtică spre a’i pune la universitate și este gata a concede Cehilor, un consiliu scolastic național. „Polit. Corr.“ spune că Doamna României a plecat la o baie din Germania. Aceasta nu are însemnătate politică. Aceeași toate înse împărtășesce, că Boerescu, ministrul de aur la Viena și că acesta va face o preumblare politică pe la toate puterile Signatare, — cu bună samă în afacerea încă nedeslegată a Evreilor din România. Ministrul de finanțe Sturdza s’a întors de la Berlin și Kissingen (La băile de aci petrece Bismarck) preste Viena și Budapesta acasă. în Bulgaria se umblă rău Evreilor, cu toate că puțin se scrie în liare. Deja a doua comisiune s’a dus la Cârlova unde au fost Evreii insultați, fără de a isprăvi ceva. Ce o fi causa, de asupra Bulgariei nu strigă jidovimea ca asupra României ? Desigur Rusia. n] Rom«nisioij ca Academia română. Sesiune extraordinară. Proces-verbal Nr. 20. Ședința din 22 iunie 1879. Membrii presenți: D-nii Alecsandri Vasilie, Aurelian Petre S., Babeș Vincențiu, Bariț George, Caragiani Ioan, Fălcoian Ștefan, Fotu Dr. Anastasie, Ghica loan, Hașdeu Bogdan P., Hodoș Iosif, Ionescu Nicolae, Laurian August Tr., Maniu Vasilie, Melchisedec P. S. S. episcop, Odobescu Alecsandru, Chintescu Nicolae, Roman Alecsandru, Sion George, Ștefănescu Grigorie, Ureche Vasile A. Președinte, loan Ghica. Ședința se deschide la 9 oare a. m. După lectura și modificarea Procesului-verbal al ședinței precedente, d. președinte pune înaintea plenului programa lucrărilor ce mai sânt de pus la ordinea zilei, în următoarea cuprindere: „1. Raportul secțiunei istorice despre misiunea d-lui Densușian. 2 Completarea secțiunilor prin alegerea de noi membri. 3 Alegerea membrilor delegațiunei 1 președinte și 3 asesori 4 Alegerea secretariului general. 5 Alegerea președinților, vice-președinților și secretarilor de secțiune. 6 Votarea regulamentului general. 7 Regularea ședinței solemne. 8. Regulamentarea premiilor Institute de Stat: Lazar și Heliade Rădulescu. 9. Ficmarea terminelor de amânare pentru diversele concursuri din 1879 L0. Alegerea comisiunilor examinătoare pentru : e). Premiul Năsturel (cartea cea bună); 1) Traducțiuni din autorii latini; <) Traducțiuni din autorii eleni; d). Premiul Năsturel (literatura română sub Mateiu Basarab). 11. Raportul financiar pe anul încetat. 12. Numirea casierului comptabil. 13. Raportul despre averea lui Cezacovici. 14. Raportul despre bibliotecă. 15. Raportul despre ortografia publicațiunilor. 16. Raportul comisiunei lecsicografice despre publicarea psaltirei lui Coresi. 17. Comunicațiuni ale secțiunei literare. 18. Comunicațiuni ale secțiunei istorice. 19. Comunicațiuni ale secțiuneii sciintifice. Stare. 20. Numirea comisiunei budge 21 Votarea budgetului. 22. Ședința solemnă cu raportul secretariului general“. După programa aceasta, la ordine fiind relațiunea secțiunei istorice despre misiunea d-lui N. Densușan, d. i Urechiă, ca secretar al secțiunei, dă lectură procesului-verbal încheiat de Toma, dupa care punându-se în discuțiune propunerile făcute, după puține deliberațiuni, se aprobă toate conclusiunile secțiunei cu majoritate de voturi. D. Alecsandri atrage atențiunea adunărei asupra documentelor istorice care scie că se află în bibliotecele și arhivele de la Genova, foarte importante pentru istoria noastră, invitând-o a numi o misiune în mijloacele ce vor înlesni-o. D. Hasdău face asemenea comunicațiune despre cele ce se află în Ragusa, fară d. Ionescu despre cele ce se află în Florența. Se recomandă secțiunei istorice. Trecând la punctul al doilea al programei relativ la completarea secțiunilor prin alegeri de noi membri, d Hasdeu, luând cuvântul, zice că înainte de-a se procede la această la- FORȚA, Soran sau împăratul corbilor. (A XIV-a poveste poporală românească, explicată). (1 Urmare.) M. Petru trecând în împerăția împăratului corbilor a mers cât a mers, și pe la Chindia a intrat în curțile împăratului. Numai împărăteasa era acasă și cum îl vezu îi zise: „Petre! Petre! dar cum ți-a adus vântul perul, și cioarele oasele pe aici ? Au doară nu scii, că împăratul corbilor e cel mai tare și mai mare împărat și când află om din lumea lacomă, îl prăpădesce !“ Petru stătu un pic pe cuget și pe urmă răspunse: Fie ce va fi, dar eu am trebuit să fac calea aceasta!“ și apoi povesti toare de amănuntul, și s’a rugat de împărăteasa să’i steie într’ajutoriu. împărătesei îi plăcea de Petru, pentru că era fecior frumos și ’i-a zis: „Pentru dragul tău Petre, ’ți-oi sta într’ajutoriu, dar trebuie să te ascunzi să nu te vadă împăratul, căci altcum e rău de tine. Bagăte sub troaca de sub pat, și eu la noapte îl voiu întreba toate, eară tu să bagi bine de samă, că ce răspunde.“ împărăteasa abia își gătà vorba și a văzut că soarele a apus, și a auzit, că împăratul a sosit acasă, căci era dus la vânat, și Petru de loc s’a băgat sub troaca de Bub pat. împăratul corbilor intrând în casă și-a pus arcul și săgețile pe masă, strîmba din nas ambosind și întrebă: „Aici este un om din lumea lacomă?“ Ba nu împărate! răspunse împărăteasa cum ar și pută ajunge cineva pe la noi. împăratul se uită împregiur și nu văzu pe nime, pe urmă crezând împărătesei s’a pus să cine și s’a culcat. IV. Abia a adormit împăratul, și împărăteasa se preface că s’a spălțat din somn îl lovesce cu cotul în coastă și grijă: „Vai de mine!“ ,Dar ce e?“ întrebă împăratul, eară împărăteasa răspunde : „Am visat de m’am spărțat, ah! „Doamne împărate fie-ți milă de împăratul Alb, că am visat, că mi s’a văitat, că are o fată frumoasă, dar zace de țoală, și nici moare, nici se scoalii!“ Hei! să scie cum nu scie! răspunse împăratul corbilor, să caute sub câină și acolo află o broască țestoasă, să o piseze mărunțel, apoi să o searbă în lapte dulce de cerboane, și pe la revărsatul zorilor, să scalde fata, și va fi sănătoasă și mai frumoasă.“ Abia ațipesce împăratul, și împărăteasa se preface că s’a spăimântat în somn, și strigă: „Vai de mine!“ „Dar ce e?“ întreabă împăratul, eară împărăteasa îi spune: „Am visat și m’am spălțat, ah! Doamne împărate fie’ți milă de împăratul Verde, că am visat că s’a văitat, că are ciurde de vaci pe livezi verzi și la isvoare reci, și vacile totuși sânt slabe!“ „Hei se scie cum nu scie, rĕsspunse împăratul corbilor, că văcarii lui nu s’au îndestulat cu livezile împărătesei, ci s’au dus cu vacile pe furiș și în livezile altora, pentru aceasta sânt slabe!“ Nici nu a început bine împăratul de-a cucuieară, pănă ce împărăteasa se preface, că s’a spăriat în vis, și strigă: „Vai de mine!“ „Dar ce e?“ întreabă împăratul, eară împărăteasa îi răspunde: „Am visat și m’am spăriat, ah! Doamne împărate! fie’ți, milă de împăratul Roșu, că am visat că mi s’a văitat, că are un măr cu merele de aur, și cu rodu’n ceriu, dar de mult nu mai rodesce!“ „Hei i se scie cum nu scie“, răspunse împăratul, „că în trupina mărului e bătut un cuiu de fer, și abia se cunoasce unde’i bătut, dar să’l scoată, și mărul eară va rodi!“ Abia a adormit împăratul corbilor, și împărăteasa oară se prefăcu că s’a spălțat din somn, și lovindul cu cotul în coastă, strigă: Vai de mine! împăratul trecnesce din somn, și cu mânie întreabă: „Dar ce snoabă, pe