Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-08-05 / nr. 91

362 TELEGRAFUL ROMAN. ------------------------------------------------------------ - rite de organul săsesc de aici fără­­ nici o observare la loc de frunte, co­respondență, care se cuprindă ceva fa­vorabil asupra raporturilor politice, economice, scolastice etc. de dincolo de Carpați. Seim prea bine că Ro­mânia în scurtul timp, în care s’a pu­tut desvolta în direcțiunea unei civilisa­­țiuni mai înalte, n’a putut să ajungă încă la o stare, ce ar satisface mul­telor pretensiuni riguroase, făcute u­­nei societăți moderne în deplinul înțeles al cuvântului. Concedem bu­curos, că d. e­ un gimnasiu sau liceu din România nu va corespunde cerin­țelor ce se pun unui gimnasiu sau li­ceu din Germania, Francia etc., pre­cum bunăoară și un gimnasiu săsesc din Ardeal este foarte departe de a se pute măsura cu un gimnasiu din Germania, însă având oare­care ten­­dență vei pute trimite chiar și din ță­rile cele mai înaintate corespondențe cu­prinzând numai reprobări, căci ma­terie de critică nefavorabilă se află ori și unde. Și iarăși, lipsit de oare­care tendență găsesci ori și unde și câte ceva bun. Mai deunăȘi „Lieb­­deutsches Ta­geblatt“ aduse într’o corespondență o critică a stărei economice în România, accentuând cu deosebire neisbutirea întreprinderilor industriale, carea o a­­tribue între altele preferenței, ce s’ar da teh­nicilor francezi înaintea celor germani. Ca și cum bunăoară Strouss­­berg, Worell sau vre­un ingineriu, care în Sibiiu în toate privirile și la cele mai vaste întreprinderi împreună cu alți mulți Sibieni au pus-o de mămăligă, ceea ce se zice cu un termin curat german „verkrachen“, ca și cum, Zicem, un aventurier german ar trebui se fie mai recomandabil decât un Godillot, Guilloux etc! Cu toate aceste câți Nemți resp, Sași nu sunt, cari ajungând aici la sapă de lemn și­ au căutat și găsit la Ro­mânii de dincolo aproape unica scăpare, făcându-și chiar venituri, din cari întrețin și pe cei remași a­­casă în fericitul „Sachsenland“ ? Nu cumva și corespondentul de la „Lieb, deutsches Tageblatt“, care descrie pe frații noștri din România ca pe nesce­soviniști intoleranți, cunoasce cel pu­țin pe unul, care și-a găsit un adă­post în România? Dacă cumva — ceea ce nu putem crede — n’ar sei nici pe un „refugiat“ săsesc în Ro­mânia, apoi îl îndreptăm la un foarte cunoscut deputat săsesc al dietei un­gare, în care obicinuesce a huli pe Români: acela i poate ușor nota vre­o rudenie „refugiată“ în România, refu­giată nu pentru a-și găsi acolo subsis­­tență materială, ferească! — numai pentru „a duce cultură în Orient“. Dar se trecem la cel mai nou verdict al rigurosului corespondent bucurescean. In anul de Sâmbătă (14 August st. n.) inacsorabilul critic al stă­rilor sociale din România se apucă de învățământul public, care după espune­­rile binevoitoriului corespondent pare aproape a nici nu exis’ta. N’avem disposiția de a scărmăna din fir în păr corespondența respec­tivă întreagă. Pentru a pune în e­­vidență valoarea afirmațiunilor cores­pondentului, ajunge pe deplin a pre­­senta numai una din ele, și adecă: „O preparandie de învățători nu esistă; de unde se iei deci pe învă­țători?“ Așa stă din vorbă în vorbă în „Lieb­­ deusches Tageblatt“. Noi respundem: Ignoranță sau min­ciună? Una din aceste două. In Romania există astăzi 9, 7*: nouă preparandii sau, precum se numesc acolo „scoli normale“ căci ceea ce se numeșce la noi scoală normală în Ro­mânia se chiamă numai școală pri­mară (urbană sau rurală). Dacă acele 9 „școale normale­“ în Bucuresci două (2) și anume școala normală „Carol I“ cu 10 pro­fesori (9 mireni 1 preot) și cea înte­meiată de „Societatea pentru învăță­tura poporului român“, iarăși cu 10 profesori (9 mireni, 1 preot); în Iași școala normală „ Vasile Lupu“ tot cu 10 profes. (9 mireni 1 preot); în Craiova (fără nume deosebit) cu 10 profesori (9 mireni, 1 preot); în Pr­o­e­s­c­i (a Societ, pentru învățăt, popor, rom.) cu 10 profesori (9 mireni, 1 preot); în Târgul-Jiului (fără nume deosebit) cu 6 profesori (5 mireni, 1 preot); în Bârlad (fără nume deosebit) cu 10 prof. (9 mireni, 1 preot); în Tur­­n­u­l-M­ă­g­u­r­e­l­e (fără nume deosebit) cu 3 profesori numai mireni; în Turn­u- Severin numită „Traian“ cu 6 prof. numai mireni. înainte de per­­derea Basarabiei a existat și în Is­mail o școală normală cu 5 profe­sori (4 mireni, 1 preot). Cursul școa­­lei normale este de (4) ani și în anul școlar 1877—1878 numerul elevilor a fost următorul (după statistica oficială): în Bucuresci la „Carol I.“ 90, la cea­laltă 51; în Iași 84; la Craiova 50; la Ploesci 38; la Târgul - Jiului 63; la Bârlad 86; la Turnu-Măgurele 18 și la Turnu-Severin iarăși 18. Am mai pute continua cu date speciale asupra stă­rei preparandielor române din Româ­nia. Credem însă că sunt de ajuns și cele presentate, pentru a dovedi pe deplin sau ignoranța sau minciuna corespondentului de la „Sieb­-deutsches Tageblatt,“ cu atât mai mult, cu cât abia a trecut un an, când tineri pe­dagogi, de la școala normală din Bâr­lad, în număr de p­este 60 inși în frunte cu profesori de ai lor au făcut prin Transilvania o călătorie pedestră, cercetând între altele și Brașovul, unde conaționalii corespondentului cu ochii lor proprii s’au putut convinge despre disciplina exemplară a viitorilor învățători români. Nu mai adaugem nimic. Publicul cetitoriu este în posiție, a judeca a­­supra esactității sau veracităței celor, ce le scrie corespondentul foii săsesci despre stările din România. Varietăți. * (Aniversarea nascerei Maj. Sale) se va serba mâne în 6/ 18 August cu toată solemnitatea. In Ziua premergătoare, 5/17 se va trage la țintă în localitatea din Dumbravă. începutul la 5 oare seara. La 9 oare seara re­tragere mare cu musică. In Ziua festivității va fi la 5 oare dimineața revenit; la 8 oare 36 mi­nute garnisoana va asista la missa, ce se va celebra pe câmpul esercițielor. La 9 oare va fi liturghie solemnă în biserica gr. or. din cetate. Prânzul di­plomatic și de astădată auzim, că­­ va da Escel. La Archiepiscopul și Me­­tropolitul nostru Miron Romanul. * Dl Teodor Bura­da membru al curței de Apel din Iași, concertist pe violină etc. petrece de Vineri în mijlocul nostru. Duminecă, însoțit de mai mulți, a făcut escursiune la Ră­șinari. Scopul călătoriei sale este cu­legerea de poesii, cântece poporale, chiuituri etc. „O călătorie în Dobro­­gea“ a dlui T. Burada ne dovedeste foarte învederat scopul și nobila in­­tențiune. Recomandăm tuturor iubito­rilor de înavuțirea literaturei noastre intreprinderea cea nobilă a dlui Burada și i rugăm a’i da posibilul concurs. * (Atragem atențiunea) ti­nerilor români, cari studiază și vor să studieze agronomia în școala de la Mediaș și a meseriașilor, asupra con­curselor ce’l publică oficiul central al universității între inseratele noastre. * (Amânare). Fiind­că Dumi­necă în 31 August st. v. se ține sinod parochial pentru alegerea deputaților congresuali, comitetul cercual al Desp. I. va ține adunarea generală publicată în Nr. 87 a. c. al „Tel. Rom.“ a aso­­ciațiunei trane în Dumineca proclimă adecă 7/19 Septemvre a. c. Brașov în 2 August 1880. 1. Petric m. p., protopop­* (Ministrul de interne) reg. ung. pe temeiul d-lui 50 din art. de lege V. 1876 a ordinat împreunarea orașului Sep­s­i-Sz­e­nt-Gy­ö­r­gy din comitatul Treiscaunelor (Háromszék) cu comuna Szemerjor. * (Din Mehadia) se scrie, că în onoarea oaspelui înalt, al contelui Wilhelm Bismarck, care a sosit acolo, și despre care făcurăm deja amintire mai înainte, se va arangia în­tre^e aceste o vânătoare mare în munții din pregiur. * (Premiare). L’Institut de France a conferit la distribuirea pre­­miilor pentru 1880 primul premiu Volney dlui A. de Cihac pentru opul său: Dictionnaire d’éthymologie daco-ro­­mane, Elements slaves, magyars, tures, grecs-moderne et athanais. Acesta este tomul al 2-lea al dicționariului d-lui Cihac, despre a cărui lucrare am fost adus acum un an o recensiune. ’"(Premiați). O scrisoare din Paris comunică numele premiaților români din liceul Louis-le-grand și din liceul Fontanes; în liceul Louis­­le-grand au fost premiați tinerii Can­­tacuzin, Greceanu, Rah­tivanu, Constan­tin și Isvoranu. In liceul Fontanes: doi Crețulescu, Cuza, Ventura și Gă­­nescu. * (Servițiul militar) al vo­luntarilor pe un an, după cum ne spune „Egyetértés,“ se va cassa, și se va statori un plan nou de ser­­viciu, după care toți tinerii din școa­­lele medie vor face serviciul militar trei ani, începând de la anul 15 — 18 al etății lor. Servițiul acesta se va face pe timpul studiilor școlare în a­­cele oare, cari se vor statori în planul de învățământ. Dela al 18-lea an încolo vor face numai serviciul de toamnă. * (Mulțămită publică), aduce subscrisul prea onoratei Asociațiunei transilvane pentru literatura și cul­tura poporului Român, care s’a în­durat a’mi conferi un stipendiu anual de 60 fi. pe anii scolastici pro 1878— 1879, călduroasă mulțămită aduce sub­scrisul de­oarece, numai cu acest ajutoriu pre lângă cel primit de la un­chiul meu Dionisiu Roman din Me­diaș am putut absolvi cursul de agro­nomie la Institutul din Mediaș. Copșa­ mare în 14 August 1880. Georgia Negru, stud. abs. de agronomie. * (Convocare). A măsurat cer­­culariului Ven. Cons. Arch. nr. 2233 scol., subscrisul vine a convoca adu­narea generală a reuniunei învățăto­rilor rom. gr. or. cu reședința în Se­beș, pre timpul dela 15—20 Aug. a. c. v., ce se va ține în localitatea școalei rom. gr. or. din S. Sebeș. Adunarea după împlinirea pres­­scriselor statutelor se va deschide în 15 Aug. la 11 care a. m. bate obiectul principal, ce se va des­­va fi cel menționat în sus a­­mintitul circular, adecă: împărțirea carelor pe săptămână precum și alte întrebări ținetoare de sfera pedago­­gico-didactică, și prelegerea diserta­­țiunilor intrate în presidiu. Programă mai detaiată va urma la timpul seu. La această adunare se învită cu toată onoarea inteligența din loc și giur. Toți participanții esterni vor căpăta cuartire gratis. Sunt sigur că față cu împregiu­­rările în care se află statul învățăto­­resc adunarea va fi cercetată de un numer frumos. S. Sabeș în 2 Aug. 1880 v. Zevedeu Mureșan, preș. reuniunei. * (Se curentează) fostul co­mite suprem al comitatului Vespri­­mului, care fiind condamnat la închi­soare de 2 ani pentru înșelăciuni a fugit și a lăsat pe tribunalul condam­­nator din Poșoni cu hotărire’i cu tot. „Pressburger Zeitg.“ Zice: Această co­medie s’a prevăzut!“ * (Poliția din Cluj) întreve­­nind la o bătaie de strade inscenată de vre-o­­ calfe de măcelari într’una din nopțile trecute fu bătută și fu­l­gărită; în vârful dealului plin de pădure de brad este granița între Silesia și Moravia. Din acest vârf pogoară dru­mul spre Moravia în și mai multe Zikzakuri. în partea Slesiei trece omul tot prin pădurea princepelui archie­­piscop din Breslau, cultivată cu multă îngrijire; pentru prima oară am vă­­zut brad semânat în straturi mari, cari mi-a făcut impresiunea unei holde de cânepă de curând răsărite; par­tea pădurei spre Moravia este pro­prietatea principilor Schwarzenberg și constă din fagi bătrâni și puțin brad. Stejarul în tot locul este o raritate, în vale ajungând afară de câte o fabrică ici colea, află omul case de țărani săraci înșirate pe vale, ce au multă asemănare cu multe locuri din Transilvania. Așa ține drumul pănă în Wiesendorf, unde întâmpină omul case frumoase cu grădini. Aci este un parc dintre cele mai frumoase, proprietatea baronului Klein (Jidov din Viena milioner). în parc se află vre-o 3—4 lacuri mari, în cari păs­trăvi de o mărime extraordinară cu­­ mulțimea își făceau la soare jocurile lor cu spinările negre aproape de su­prafața apei; parcul este înfrumsețat cu multe statue mitologice și cu un monument, ce presentă în mărime gi­gantică de bronz figura tatălui pro­­prietariului acestui parc. O biserică frumoasă adusă în legătură cu parcul neavând cruce pe turn ne făcu a crede, că este protestantă, îndoindu-ne a pute afla protestanți în Moravia întrebarăm, pe un servitor al parcu­lui, dacă este aceea protestantă. Ne! răspunse el. Es ist christliche Kirche! Bine! Ziserăm noi cătră el, numai abate puțin dela noi lebedele cele mari! din parc ce tocmai ne însoțiau cu intențiuni dușmănoase de a ne isbi cu aripile. Călătorind mai departe și văzând case de lemn în stare primitivă cu gră­­mezi de gunoiu pănă la ferestre îna­intea ușii casei, și cară biserici de lemn desporte, ici colea cu sânii ce emulau cu cei dela „Nicola,“ am aflat multă asemănare cu starea locuitori­lor din țeara Hațegului. Ce am mai văzut frumos, grădini cultivate pănă la Zeptau, tot era al baronului Klein și ce am văzut frumos la Hațeg prin satele cele misere, înainte cu doi ani, este parcul lui Lonay la Fărcădin. Aflând nu departe de Zeptau pre un țăran cosind oarba sămânată a­­mestecată cu trifoiu, și întrebându’l despre purtarea economiei — îmi spuse, că pământul, ce­ cosea și ave să’l mai cosească încă odată, în vara aceasta odih­nesce, eară în anul următoriu sa­­mână grâu, apoi în alt an următoriu samână piciorii, apoi orz și eară la al cincilea an când odih­nesce cosesce de pe el de 2 ori trifoiu semanat ameste­cat cu cu un fel de iarbă ce are paiul ca grâul. Am cugetat jîndată la siste­mul absurd de trei hotare practicat la noi în mai multe comune! în Zeptau, de unde călătoria am continuat-o cu drumul ferat se afla o fabrică de fer, unde se toarnă mai ales căldări mari de vapor etc. Descrierea călătoriei mele mai departe prin Moravia, Boemia și Aus­tria iertându-mi timpul o voiu con­tinua la altă ocasiune. D. 1. P.

Next